Iohannis recunoaște că NATO și-a îndeplinit doar jumătate din promisiunile pentru Ucraina. Președintele ceh e și mai direct: Întârzierea a costat țara o parte din teritoriul său
Ucraina nu a primit toate resursele necesare pentru o apărare de succes împotriva Rusiei.
Blue Grass Army Depot din Kentucky pregătește proiectile de artilerie de 155 mm, în 2022. ARMATA SUA, via DefenseOne
Răspunzând unei întrebări privind capacitatea Aliaților de a susține Ucraina cu armament, președintele Iohannis a recunoscut că livrările de armament sunt mult în urmă față de promisiunile statelor occidentale.
”Dacă luăm promisiunile făcute pentru muniție de artilerie. S-a promis ceva, s-a livrat doar jumătate. Trebuie să-i ajutăm, pentru că Ucraina să nu piardă războiul”, a mai declarat Klaus Iohannis.
Întârzierea a costat Ucraina multe vieți și o parte din teritoriu, a declarat președintele ceh Petr Pavel într-o dezbatere de miercuri la un forum de discuții cu ocazia summitului Alianței Nord-Atlantice de la Washington.
„Au fost niște întârzieri, lacune care au costat Ucrainei multe vieți și o bucată de teritoriu. Și, desigur, o anumită încredere în sine în ceea ce privește atingerea propriilor obiective”, a spus Pavel.
El a adăugat că sprijinirea Ucrainei este o chestiune de principiu, este vorba despre dacă vrem să trăim într-o lume în care regulile contează și în care chiar și statele mici sunt protejate și au garanții pentru a-și îndeplini ambițiile.
La discuție au participat premierul danez Mette Frederiksen, premierul eston Kaja Kallas și senatorul american James E. Risch.
Frederiksen a remarcat că există o cantitate suficientă de sisteme de apărare aeriană în țările aliate și că acestea vor găsi o utilizare mai bună în Ucraina decât ca acestea să rămână în partea de vest a NATO. Atât alianța, cât și UE sunt mai puternice decât înainte de invazia rusă a Ucrainei din februarie 2022, cu toate acestea, potrivit acesteia, sprijinul pentru Ucraina trebuie accelerat.
Premierul danez nu vede semne că Rusia intenționează să pună capăt războiului. Potrivit lui Frederiksen, efectuează atacuri cibernetice și hibride în Europa, răspândește dezinformarea și operează în mod infam în Africa și Orientul Mijlociu. „Ei încearcă să destabilizeze tot ceea ce credem”, a spus ea.
Rusia poartă război în Ucraina pentru că această țară se află într-un fel de zonă gri și nu se află sub umbrela alianței, a spus și Kaja Kallas. Potrivit acesteia, Ucraina va trebui să devină membră a NATO. Potrivit prim-ministrului estonian, zonele gri sunt surse de potențiale conflicte.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News