Un diplomat european, un oficial european din serviciile secrete și un oficial american au confirmat această informație și au recunoscut că nu este foarte clar de ce Iranul nu a furnizat și lansatoarele rachetelor Fath-360, ridicând astfel întrebări despre când și dacă acestea din urmă vor fi operaționale.
Oficialul european din serviciile de informații, care, ca și celelalte surse, a vorbit sub condiția anonimatului, a declarat, fără a detalia, că chiar nu se aștepta ca Iranul să furnizeze și lansatoarele pentru rachete.
Potrivit Reuters, doi experți au susținut că ar putea exista mai multe motive pentru care lansatoarele nu au fost trimise Rusiei. O explicație este că Rusia ar putea intenționa să modifice platformele mobile pentru a transporta rachetele în condițiile geografice specifice zonei din estul Europei, iar o alta este că, prin reținerea lansatoarelor, Iranul lasă spațiu pentru noi discuții cu puterile occidentale privind reducerea tensiunilor.
Reamintim că secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat pe 10 septembrie că Iranul a livrat Rusiei rachete Fath-360, iar armata rusă „probabil că le va folosi în câteva săptămâni în Ucraina”.
Racheta ar reprezenta o provocare suplimentară pentru Ucraina, care este nevoită să își adapteze constant apărarea antiaeriană la tehnicile de lovire ale forțelor ruse. Agenția de presă semi-oficială a Iranului, Fars, susține că racheta se deplasează cu o viteză de peste 4 Mach atunci când se apropie de țintă.
Blinken a remarcat că rachetele Fath-360, cu o rază de acțiune de până la 120 km, vor fi folosite de ruși împotriva țintelor din zona tactică a operațiilor, permițând astfel Rusiei să-și economisească rachetele cu rază medie și mare de acțiune, mai valoroase. Oficialul american nu a putut declara însă câte rachete Fath-360 a furnizat Iranul Rusiei și nici când au fost acestea trimise.
Pe de altă parte, Fabian Hinz, expert în rachete iraniene la Institutul Internațional de Studii Strategice, susține că rachetele balistice iraniene necesită lansatoare special concepute pentru a fi lansate.
Potrivit lui Hinz, unul dintre motivele pentru care Iranul nu a trimis lansatoare poate fi că platformele de lansare sunt camioane civile pe care Iranul le-a modificat pentru a lansa aceste rachete și alte rachete, iar aceste vehicule nu sunt suficient de robuste pentru a opera pe teren accidentat în condițiile iernilor aspre din Ucraina.
Iranul modifică camioanele produse de Mercedes și alte companii și le transformă în platforme mobile de lansare a rachetelor ușor deghizate, a precizat expertul care apreciază că Rusia și-ar putea modifica propriile vehicule militare de calitate în acest scop.
David Albright, un fost inspector al ONU care conduce Institutul pentru Știință și Securitate Internațională, a remarcat că noul președinte al Iranului, Masoud Pezeshkian, și alți oficiali iranieni se vor întâlni cu oficiali europeni în cadrul Adunării Generale a ONU de săptămâna viitoare, la New York, pentru a testa potențialul diplomației privind programul nuclear al Teheranului, tensiunile regionale și alte dispute.
„S-ar putea ca Iranul să rețină lansatoarele pentru a oferi puțin spațiu pentru aceste discuții”, a declarat acesta. „Se poate imagina că, dacă va ploua cu rachete iraniene, va exista o condamnare din partea Adunării Generale”. Acesta a rămas însă sceptic cu privire la orice progres în această direcție, fiind neîncrezător că Iranul va face compromisurile necesare.
Teheranul neagă că a furnizat Moscovei rachetele sau miile de drone pe care Kievul și oficialii occidentali au declarat în repetate rânduri că Rusia le folosește împotriva țintelor militare și pentru a distruge infrastructura civilă, inclusiv rețeaua electrică a Ucrainei.
La rândul său, Kremlinul a refuzat să confirme primirea rachetelor, dar a subliniat că în cadrul cooperării sale cu Iranul sunt incluse „cele mai sensibile zone”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Potrivit ziarului britanic The Financial Times, care citează date obținute de la platforma rusă de date de piață Import Genius, în perioada martie 2018 - septembrie 2019, Banca Centrală a Siriei a transferat cantități mari de dolari și euro în Rusia, pe calea aeriană.
Agențiile de informații ucrainene au distrus un tren rusesc care transporta 40 de cisterne de combustibil în partea ocupată de Rusia a regiunii Zaporojie la 14 decembrie, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații pentru Kyiv Independent. Sursa a declarat că scopul operațiunii a fost de a întrerupe o linie de aprovizionare utilizată de rusi pentru a transporta combustibil din Crimeea în regiunea Zaporojie.
Israelul a lovit noaptea trecuta un depozit de arme din Tartus, Siria. Israelul a vizat instalații, echipamente și depozite militare cu mai mult de 60 de atacuri aeriene de la căderea regimului Assad, iar ultimul său atac a provocat explozii violente.
În ultimii ani s-au pus în mișcare forțe pe care doar un conflict global le mai poate sătura. Patrulaterul roșu Moscova-Beijing-Teheran și Phenian e hotărât să schimbe ordinea mondială pe cale militară. Liderii occidentali par să fi înțeles pericolul, însă sunt obligați să vină cu măsuri prudente, de teama amplificării reacțiilor de respingere din partea societății, care oricum se manifestă sub forma mișcărilor radicale, extremiste.
În dimineața zilei de duminică, 15 decembrie, dronele au atacat Groznîi (Republica Cecenă, Federația Rusă). Potrivit surselor ruse, una dintre țintele atacului a fost baza trupelor speciale de poliție OMON.
Avioanele Su-27 ucrainene vizează obiecte importante din punct de vedere strategic ale Federației Ruse, utilizând muniție americană, mai exact mortalele bombe cu planare GBU-39 SDB.
Trupele ruse desfășoară o ofensivă în direcția Pokrovsk practic fără oprire de aproximativ 10 luni.
Dacă Rusia pierde Siria, ar putea viza Libia ca o nouă locație pentru baze militare.
Direcția principală de informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (HUR) a confirmat că Rusia a început să folosească soldați nord-coreeni în operațiuni ofensive în regiunea Kursk, în principal ca parte a unităților maritime și aeriene combinate. Cu toate acestea, potrivit agenților ucraineni, soldații RPDC se luptă cu bariera lingvistică.
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu insistă că ocuparea zonei tampon ONU este temporară, până când securitatea graniței cu Israel este garantată.
Forțele luptătoare din Siria aflate sub conducere kurdă, aliate cu Statele Unite, au doborât luni, 9 decembrie, o dronă MQ-9 Reaper aparținând Air Force, după ce au identificat-o în mod eronat ca fiind o amenințare. Potrivit informațiilor de pe platformele de socializare, drona americană ar fi fost confundată cu un aparat Bayraktar turcesc vizat.
Probabil, în viitorul apropiat, forțele Phenianului vor primi ordin să participe la operațiuni de asalt în direcția Kursk.
Publicația Financial Times a informat, pe 13.12.2024, că Rusia își retrage o parte din forțele sale dislocate în Siria. Jurnaliștii britanici au ajuns la această concluzie în urma analizării unor imagini din satelit ale bazelor și coloanelor de echipamente militare.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, și echipa sa au purtat discuții cu Casa Albă și oficiali ucraineni, ca parte a unui efort comun de a găsi o modalitate de a pune capăt războiului declanșat de Rusia, relatează NBC News , citând surse bine informate.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că, în timpul ultimului atac executat asupra unor ținte de pe teritoriul ucrainean, trupele ruse au întrebuințat 93 de rachete (inclusiv una de producție nord-coreeană), precum și aproximativ 200 de drone.
La o întâlnire cu membrii guvernului de joi, președintele rus Vladimir Putin a cerut adoptarea unor măsuri extraordinare de sprijinire a companiilor rusești de exploatare a cărbunelui.
Franța va continua să furnizeze Ucrainei rachete SCALP cu rază lungă de acțiune și consideră că instalațiile militare de pe teritoriul Rusiei sunt ținte legitime pentru ucraineni, a declarat ambasadorul Republicii Franceze în Ucraina, Gael Vessier.
În dimineața zilei de 13.12.2024, bombardiere strategice din cadrul Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse și nave de luptă aparținând Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN) au executat un atac masiv cu rachete de croazieră împotriva unor ținte de pe teritoriul ucrainean.
Statele Unite au anunţat joi un nou ajutor militar pentru Ucraina, estimat la 500 de milioane de dolari, într-un moment în care administraţia Biden îşi înmulţeşte gesturile de sprijin pentru Kiev înainte ca republicanul Donald Trump să vină la putere în ianuarie, notează Agerpres și AFP.
Presa ucraineană a relatat, pe 12.12.2024, citând surse anonime și informații de pe rețelele de socializare și din mass-media rusă, că, în timpul unei operațiuni speciale desfășurate în apropiere de Moscova, Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării l-a eliminat pe Mihail Shațski, proiectant de rachete și drone rusești folosite în Ucraina.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a criticat joi folosirea de către Ucraina a rachetelor americane ATACMS pentru atacuri în profunzimea teritoriului rus, declaraţie ce semnalează o posibilă schimbare a politicii SUA faţă de Kiev după ce el îşi va prelua mandatul, relatează Agerpres și Reuters.
Un fost ofiţer în serviciile de informații ucrainene consideră că "amputarea" unei bucăţi din teritoriul Ucrainei reprezintă una dintre soluţiile care ar garanta existenţa pe viitor a acestei ţări.
În dimineața de 11 decembrie, o serie de explozii au izbucnit în Taganrog, iar primele rapoarte notau despre avarii la un important complex industrial - Complexul științific și tehnic de aviație Taganrog, TANTK.
Ucraina insistă că invitația la NATO trebuie făcută pentru întreg teritoriul Ucrainei.
Rusia a declarat miercuri că Ucraina a lovit un aerodrom militar situat în apropiere de Marea Azov cu șase rachete balistice ATACMS de fabricație americană, o acțiune care ar putea determina Moscova să lanseze asupra Ucrainei o altă rachetă hipersonică experimentală cu rază intermediară de acțiune. Ministerul rus al Apărării a declarat că două dintre rachetele lansate de Ucraina au fost doborâte de un sistem de apărare antirachetă Pantsir, iar restul au fost distruse de sistemul de război electronic.
Forțele ruse au avansat în șapte așezări din Donețk, dar și din regiunea rusă Kursk, raportează analiștii DeepState.
Ucraina privește cu „atenție și îngrijorare” tranziția de schimbare a puterii în state, unde se discută tot mai mult despre o soluție pentru stoparea războiului rus de agresiune, dar Kievul ia în calcul și posibilitatea ca noua administrație Trump să sisteze ajutorul militar.
Ucraina a trimis aproximativ 20 de operatori de drone cu experiență și 150 de drone FPV în ultimele săptămâni pentru a sprijini rebelii sirieni de la Hayat Tahrir al-Sham (HTS) în ofensiva lor.
În noaptea de 10 spre 11 decembrie, facilitatea petrolieră din Briansk a Rosneft a fost lovită de dronele ucrainene.
Deși în Ucraina uneori sistemele Patriot au interceptat rachete hipersonice Kinjal, lansate de Rusia de pe avioane MiG-31, provocările sunt mult mai mari în ceea ce privește noua rachetă balistică despre care rușii susțin că are capacități hipersonice Oreșnik, utilizată în premieră în noiembrie pentru a lovi Ucraina.
Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei vor primi primele trei avioane Dassault Aviation Mirage 2000−5F deja din ianuarie.
Preocupările Serbiei pentru înarmare sunt tot mai mari, țara vecină și prietenă trecând deja la acțiuni concrete și diversificate.
De câteva zile, populația Transnistriei a rămas fără încălzire și apă caldă din cauza opririi furnizării gazelor rusești, dar autoritățile de la Tiraspol spun nu au nevoie de ajutorul Occidentului.
Japonia, un aliat important al SUA din regiunea Pacificului dorește să achiziționeze o cantitate semnificativă de rachete aer-aer cu rază medie de acțiune.
Planurile Ucrainei pentru anul 2025 includ producția a 30.000 de UAV-uri cu rază lungă de acțiune și aproximativ 3.000 de rachete de croazieră și rachete-drone.
Rebelii Houthi sunt un ghimpe în coasta Egiptului, care ar putea recurge la o intervenție militară pentru a curăța Marea Roșie de atacurile teroriste.
Designul evidențiază adaptabilitatea forțelor ucrainene în construirea vehiculelor de luptă funcționale din echipamente capturate sau deteriorate.
Acordul va avea nevoie de aprobarea Camerei Reprezentanților și a comisiilor din Senat și include muniții pentru avioane de luptă și elicoptere de atac.
“Pentru a se apăra de o agresiune a Rusiei”: Lituania va cumpăra tancuri germane Leopard 2A8, pentru prima dată după prăbușirea fostei URSS în anul 1991.
Cu trei săptămâni înainte de învestirea noului ales președinte al Statelor Unite, Donald Trump, administrația lui Joe Biden se grăbește să furnizeze Ucrainei cât mai multe arme, deoarece există riscul ca Trump fie să reducă, fie să anuleze ajutorul pentru Ucraina. În acest context, dezvoltarea de arme autohtone, în special a rachetelor precum ”Трембіта”(Trîmbița), devine vitală pentru a asigura Ucrainei capacități de lovire la distanță.
Pe 23 decembrie, Departamentul Apărării (DoD) al SUA a anunțat semnarea unui contract de 946,5 milioane USD cu RTX Corporation pentru a produce și furniza României sisteme suplimentare de apărare antiaeriană și antirachetă Patriot.
Ucraina a lansat o investigație în cazurile raportate de dezertare care au implicat Brigada 155 Mecanizată, ai cărei membri au fost parțial instruiți și echipați de Franța.
Polonia a decis să nu-l invite pe ambasadorul Ungariei la ceremonia de deschidere de vineri a președinției poloneze a Uniunii Europene la Varșovia. Motivul este o dispută diplomatică între țări.
Forțele Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) au efectuat, pe 30 și 31 decembrie, mai multe lovituri de precizie, împotriva țintelor Houthi susținute de Iran, în Sanaa și în locații de coastă din teritoriul controlat de Houthi în Yemen.
Ucraina a încetat să mai trimită petrol și gaze rusești către Uniunea Europeană prin conductele sale la sfârșitul anului 2024, deoarece contractul a expirat și nu a mai fost reînnoit.
Agenția americană pentru Proiecte de Cercetare Avansată pentru Apărare (DARPA) lansează o inițiativă ambițioasă numită „Teoria minții”, menită să îmbunătățească procesul decizional în domeniul securității naționale.
Anchetatorii sud-coreeni au încercat în zadar vineri să-l aresteze pe preşedintele destituit Yoon Suk Yeol la reşedinţa lui din Seul, pentru tentativa sa ratată de a impune legea marţială pe 3 decembrie, fiind împiedicaţi de gărzile de corp prezidenţiale, informează sâmbătă agenţiile de presă internaţionale.
Anul trecut a devenit cel mai dificil pentru sistemul energetic al Ucrainei de la începutul războiului pe scară largă. În 2024, „inamicul a început să bombardeze încă din martie”.
Joi, 2 ianuarie, Forțele de Apărare ale ucrainei au lansat o lovitură de mare precizie asupra postului de comandă al armatei ruse din satul Maryino, regiunea Kursk, transmite Statul Major ucrainean.
Într-o perioadă în care F-35 „cucerește” Europa, guvernul spaniol a oficializat la finalul anului 2024 un acord cu Agenția de Management pentru Eurofighter și Tornado din cadrul NATO (NETMA) pentru achiziționarea a 25 de avioane Eurofighter. Pe Eurofighter mizează și Italia care a comandat 24 de avioane în același timp cu Spania.
În ziua de Crăciun, Finlanda a reușit să scape dintr-o situație limită. Petrolierul ”Eagle S” ar fi putut deteriora cablul electric Estlink 1 și gazoductul Balticconnector.
Tabloidul britanic The Sun a informat, pe 01.01.2025, că, în zilele trecute, a existat o tentativă de otrăvire a fostului președinte sirian, Bazhar al-Assad, care, începând din 08 decembrie, se află la Moscova, sub protecția liderului rus, Vladimir Putin.
Forțele Aeriene ale SUA redeschid competiția pentru Next-Generation Ejection Seat (NGES), care vizează achiziția unui nou scaun catapultabil destinat aeronavelor F-16.
Lupte aprige au loc încă de la sfârșitul lunii decembrie în regiunea Donețk, la sud-vest de Pokrovsk, în satul Novovasylivka, unde au continuat până în Anul Nou.
Trecem iarna cu gaz românesc, avem suficient, ba mai mult, avem și mici cantități pentru export, cum e cazul Republicii Moldova, a declarat chiar ministrul Energiei, Sebastian Burduja care a subliniat că există multă dezinformare în sistemul energetic.
La finalul lui 2024, gigantul energetic rus Gazprom a anunţat că va suspenda exporturile de gaz spre Republica Moldova. Motivul invocat de Moscova: o datorie neplătită de autorităţile de la Chişinău, de un miliard de dolari (!), care însă nu a fost confirmată de niciun audit internațional ci „umflată din pix” cu scopul de a ține Moldova sub sfera rusă de influență.
Unitatea italiană din Libia participă la o serie de misiuni, precum educație, instruire, consultanță, asistență și îndrumare, inclusiv cu echipe mobile și unități de ajutor și suport medical.
La încheierea summitului statelor membre ale Uniunii Europene Euroasiatice, care s-a desfășurat în stațiunea Igora din regiunea rusă Leningrad, la finalul anului 2024, Alexander Lukașenko a declarat, pe 26.12.2024, că Republica Belarus este gata să desfășoare pe teritoriul său până la zece rachete balistice rusești cu rază medie de acțiune de tip Oreșnik.
Măcelul de Anul Nou din New Orleans, unde un atacator a condus un camion într-o mulțime și a ucis 15 persoane, și explozia unei mașini electrice Tesla Cybertruck în fața hotelului președintelui ales al SUA, Donald Trump, din Las Vegas ar putea fi legate.
Într-un interviu acordat unei publicații germane, CEO-ul companiei Hensoldt, Oliver Doerre, a detaliat ideile sale despre dezvoltarea armatei germane și viitorul industriei de apărare.
O informație care ridică multe sprâncene a apărut recent în presa internațională iar veștile nu par să fie foarte bune pentru Rusia și Su-35, cel mai promovat produs al industriei ruse de apărare în materie de aviație militară.
În ultimii ani, ”Epoca de Aur” au fost spălată printr-o operațiune extrem de subtilă, de care cei mai mulți dintre noi nu am fost conștienți sau i-am minimizat potențialul distructiv. Adevărul e că anii 80 au fost un coșmar pentru români, iar documentele declasificate ale Ambasadei SUA la București o arată foarte limpede.
