Decidenții israelieni sunt hotărâți să răspundă dar încă nu a decis asupra calendarului și direcției de acțiune, iar oficialul a spus că armata a fost însărcinată să vină cu opțiuni suplimentare pentru un răspuns, mai ales că SUA i-au transmis lui Netanyahu ”să respire înainte de a răspunde”.
„În ultimele două ore, am aprobat planuri operaționale atât pentru acțiuni ofensive, cât și pentru acțiuni defensive”, a spus și contraamiralul Daniel Hagari, purtătorul de cuvânt al IDF.
La reuniunea de urgenţă a ONU, Iranul a invocat dreptul la autoapărare, afirmând că ''nu a avut de ales''.
La rândul său, ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a spus că Teheranului „nu îi pasă nimic, nimic de islam sau musulmani”. Iranul „trebuie oprit înainte de a conduce lumea la un punct fără întoarcere, la un război regional care poate escalada într-un război mondial”, a amia spus diplomatul.
Președintele Joe Biden, în special, dorește să evite orice contraofensivă împotriva Teheranului care ar putea antrena trupele americane, scrie Politico.
Oficialii americani au spus că atacul iranian ar fi putut fi realmente distructiv dacă rachetele nu ar fi fost interceptate și ar fi dus mult mai probabil la un război regional.
Oficialii americani au declarat că cel mai tensionat moment al atacului a venit atunci când Iranul a lansat 100 de rachete balistice, capabile să ajungă în Israel în câteva minute, într-un interval scurt de timp.
Aproape toate au fost doborâte de sistemul israelian de apărare antirachetă Arrow, în timp ce interceptoarele trase de distrugătoarele americane în estul Mediteranei, USS Arleigh Burke și USS Carney, au lovit între 4 și 10 rachete balistice. O baterie de apărare antiaeriană americană Patriot de lângă Erbil, Irak, doborât una dintre rachete.
Iranul a lansat, de asemenea, peste 30 de rachete de croazieră terestre și peste 150 de drone.
Unele rachete balistice au avariat baza aeriană Nevatim din sudul deșertului Negev, a declarat duminică un purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare Israelului.
Amintim că Iranul a atacat Israelul cu peste 300 de drone, rachete de croazieră și rachete balistice, în noaptea de sâmbătă spre duminică.
F-35 Adir, aparținând Forțelor Aeriene Israeliene
O analiză a Jerusalem Post arată cum ar putea încerca forțele israeliene să neutralizeze capabilitățile militare iraniene.
Scenariu prezentat este ca mai multe grupuri de avioane de luptă ”invizibile” F-35 să zboare pe rute separate pentru a lovi site-urile militare din Iran, unele aflate chiar și la aproape 2.000 de km de statul evreu.
Unele dintre aeronave ar putea zbura de-a lungul graniței dintre Siria și Turcia și apoi să traverseze Irakul. Alte aeronave ar putea zbura prin spațiul aerian saudit și Golful Persic.
Scopul principal al primului val de F-35 ar fi eliminarea apărării aeriene a Iranului care protejează zecile de facilități nucleare iraniene.
După prima etapă efectuată cu F-35-uri ar exista un val separat pentru aeronavele israeliene F-15, F-16, dar alte F-35-urile încărcate cu bombe americane GBU-72 de peste 2 tone care să lovească ținte puternic fortificate.
Analiza arată că ar putea exista chiar și valuri suplimentare după aceea pentru a ajuta la distrugerea celor mai importante instalații nucleare ale Iranului de la Fordow și Natanz.
IDF ar putea folosi, de asemenea, un număr semnificativ de rachete balistice, precum și drone de atac și de colectare a informațiilor.
Distrugerea buncărelor, însă, va fi o adevărată provocare. Spre exemplu, zona principală de la Fordow este îngropată la aproximativ 80 de metri sub pământ. O adâncime pe care doar bombele de 13 tone „bunker buster” din arsenalul american ar putea-o distruge. Totuși, chiar și sub administrația Trump, SUA au refuzat să ofere Israelului astfel de bombe.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În cei aproape trei ani care au trecut de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cel puțin 90.000 de militari ruși au murit pe câmpul de luptă.
Decretul prezidențial al lui Donald Trump privind o pauză de 90 de zile în acordarea de sprijin internațional nu afectează programele de asistență militară pentru Ucraina.
Preşedintele rus Vladimir Putin este gata să discute la telefon cu preşedintele american Donald Trump şi Moscova aşteaptă un semn de la Washington când va fi la rândul său pregătit, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Agepres și Reuters.
Aeronave din cadrul Forțelor Aeriene ale Franței au îndeplinit o misiune complexă de cercetare în zona Mării Negre.
Preşedintele american Donald Trump a reafirmat joi, într-o intervenţie online la forumul economic mondial de la Davos, că doreşte să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a opri războiul în Ucraina, ţară despre care a spus că este pregătită să încheie un acord cu Rusia, fără a oferi însă vreun detaliu concret, consemnează agenţiile internaţionale de presă.
Talibanii nu vor returna niciunul dintre echipamentele militare lăsate în urmă de trupele americane în timp ce au părăsit Afganistanul în 2021, deoarece relațiile dintre Kabul și administrația Donald Trump încep într-o notă dură, după cum a declarat o sursă implicată în această problemă.
Președintele american Donald Trump a amenințat miercuri Rusia și ''alte țări participante'' că va impune tarife, taxe vamale și sancțiuni asupra tuturor produselor vândute de ele Statelor Unite dacă nu se ajunge în curând la un acord privind încheierea războiului din Ucraina, informează Agerpres, AFP și Reuters. Analiștii economici atrag însă atenția că exporturile Rusiei către SUA sunt însă la un nivel minim istoric în ultimii 30 de ani, motiv pentru care impactul acestor sancțiuni e pus sub semnul întrebării.
Rusia nu are în prezent potențialul militar pentru o ofensivă rapidă în Ucraina, deoarece se confruntă cu probleme privind personalul. „Nu este o viziune politică, ci militară”, potrivit celui mai înalt militar al NATO din Europa.
La începutul invaziei pe scară largă, Rusia a vrut să-l înlocuiască pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu fostul deputat, pro-rusul Viktor Medvedciuk, ulterior răscumpărat de Moscova contra a 100 de militari ucrianeni care au apărat Mariupolul.
Președintele american Donald Trump i-a cerut trimisului special pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, să pună capăt războiului din Ucraina în 100 de zile, dar este puțin probabil să reușească, scrie The Wall Street Journal.
Situația se complică pentru Flota rusă aflată în AMrea Mediterană, după ce noile autorități de la Damasc au reziliat acordul privind închirierea portului Tartus.
Micile avansuri ale unităților Forțelor Armate ale Federației Ruse în diferite sectoare ale frontului, observate de mai multe luni, încep să dea rezultate serioase, afectând cursul campaniei în ansamblu. Acest lucru a fost declarat la Radio NV de către expertul militar ucrainean, Denis Popovich, comentând ceea ce se întâmplă pe front.
Șeful statului major al armatei israeliene, Herci Halevi, i-a informat pe Netanyahu și pe ministrul apărării că va demisiona începând cu 6 martie, relatează presa locală.
Armata rusă aruncă în față valuri umane pentru a obține câștiguri teritoriale care să-i permită lui Putin o poziție mai bună în viitoarele negocieri.
Conflictul din Ucraina 'nu se va încheia mâine și nici poimâine', a atenționat luni președintele francez Emmanuel Macron, într-un avertisment abia voalat la adresa lui Donald Trump, care tocmai depunea jurământul în calitate de președinte al SUA și care a promis un sfârșit rapid al războiului, informează Agerpres și AFP.
În timp ce autoritățile ucrainene își pun speranțele în puterea și asertivitatea președintelui ales al SUA, Donald Trump, trei orașe din estul țării sunt la câteva zile sau săptămâni distanță de cădere, potrivit editorialistului militar al publicației germane Bild, Julian Repke. În opinia sa, armata ucraineană duce o bătălie fără speranță în aceste așezări.
În primele ore ale zilei de 15 ianuarie, Rusia a lansat un atac aerian complex împotriva Ucrainei, folosind peste 70 de drone de atac Shahed și mai mult de 40 de rachete de cel puțin 10 tipuri diferite. În timpul atacului a fost inclus un număr neconfirmat de rachete de croazieră Kh-55SM cu capacitate nucleară lansate din bombardierele strategice Tu-95MS. Atacul a vizat infrastructura de gaze din regiunile Harkov, Lviv și Ivano-Frankivsk din Ucraina, a recunoscut ulterior Kremlinul.
Au fost reținuți foști comandanți - doi generali și un colonel în Armata Ucrainei. Anchetatorii consideră că ofițerii de rang înalt nu au pregătit apărarea zonelor de frontieră și au pierdut controlul bătăliei din regiunea Harkiv. Acest lucru a dus la pierderi în rândul armatei ucrainene și la capturarea zonelor populate de către inamic.
O serie de explozii au izbucnit în orașul rus Kazan , instalațiile militare au fost atacate de „drone necunoscute”.
Potrivit agențiilor de presă internaționale, Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.01.2025, că trupele ruse au capturat localitatea Vozdvyzhenka din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Cu o zi mai devreme, Moscova a informat că trupele sale au ocupat încă două localități din aceeași zonă, și anume Vremivka și Petropavlivka.
Forțele ruse au recucerit aproape două treimi din teritoriul pe care Ucraina l-a capturat în regiunea Kursk din vestul Rusiei. Acest lucru a fost declarat vineri, 17.01.2025, de către Ministerul rus al Apărării. Potrivit Reuters, declarația Moscovei nu poate fi verificată din surse independente.
Potrivit analizei World Report 2025, publicată joi, 16 ianuarie, de Human Rights Watch (HRW - Observatorul pentru drepturile omului), represiunile intensificate din Rusia, India și Venezuela, sau conflictele armate catastrofale din Ucraina, Gaza și Sudan sunt situații pe cât de clare, pe atât de dure din care rezultă necesitatea ca guvernele din întreaga lume să-și demonstreze angajamentul față de drepturile omului, democrație și acțiuni umanitare.
În războiul de 3 zile care durează de 3 ani, Armata Rusă, cea de-a doua armată din lume, a apelat la toate improvizațiile posibile pentru a-și alimenta rezervorul de militari, golit rapid pe frontul din Ucraina: mercenari Wagner, pușcăriași, recrutare pe bani mulți, indieni păcăliți că vin la muncă în Rusia și înrolați ”cu japca”, soldați nord-coreeni.
De cealaltă parte, Ucraina are mari probleme în privința recrutării, în condițiile în care populația sa este de patru-cinci ori mai mică decât cea a Rusiei.
În cadrul unei întâlniri care a avut loc pe 16 ianuarie la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul britanic Keir Starmer au semnat un acord de parteneriat pe nu mai puțin de 100 de ani, o durată cel puțin simbolică, menită să arate determinarea Marii Britanii de a susține Ucraina.
Rusia încearcă să își impună propriile condiții în viitoarele negocieri privind Ucraina. În plus, față de declarațiile publice făcute zilele trecute de consilierul prezidențial, Nikolai Patrușev (care susținea că negocierile trebuie să aibă loc doar între SUA și Rusia, fără participarea europenilor), informațiile scurse pe surse de Kremlin fac referire la condițiile puse de Moscova pentru încheierea războiului.
Se pare că soldații nord-coreeni trimiși pe câmpul de luptă din regiunea Kursk din Rusia nu sunt chiar atât slab antrenați pe cât se spera la început.
Ministerul Apărării de la Moscova caută soluții pentru a menține un ritm ridicat al atacurilor sinucigașe de la sol și se inspiră după metodele folosite de Germania nazistă în al Doilea Război Mondial.
Guvernul israelian și gruparea militantă palestiniană Hamas au ajuns miercuri la un acord de încetare a focului în Gaza, potrivit unei surse care cunosc discuțiile.
Rezervele uriașe de bombe sovietice ale Rusiei ar fi inutile fără componentele străine folosite pentru transformarea bombelor gravitaționale în arme ”inteligente”, cu ajutorul modulelor de ghidare și planare.
Șeful Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei a menționat că nu exclude trimiterea de trupe în Ucraina, dacă Kievul ar solicita desfășurarea trupelor unor țări occidentale, inclusiv Lituania.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că, dacă lui Donald Trump va reuși să aducă Ucraina și Rusia la masa negocierilor, el îi va propune liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, un schimb de teritorii – teritoriile ucrainene ocupate în schimbul unor părți din regiunea Kursk, parte aflată sub controlul forțelor ucrainene.
Franța se află în discuții avansate cu India pentru achiziția unui sistem de lansatoare de rachete multiple de tip MBRL (Multi-Barrel Rocket Launcher), a declarat luni un oficial indian de rang înalt.
Dacă s-ar concretiza, tranzacția ar fi prima dată când Parisul cumpără armament indian.
Rusia s-a oferit să producă în India avionul de luptă stealth Su-57 care ar urma să intre și în dotarea Forțelor Aeriene Indiene, a declarat marți un oficial rus și un oficial din India, în timp ce Moscova încearcă să intensifice relațiile de apărare cu New Delhi.
Racheta balistică intercontinentală rusă Sarmat, care trebuia să fie viitorul programului nuclear rus, pare a fi un eșec total. Potrivit canalului de Telegram VChK-OGPU, testele nereușite ale rachetei Sarmat (care este se află doar teoretic în serviciul Forțelor de Rachete ale Armatei Ruse) l-au costat funcția pe șeful agenției spațiale ruse Roskosmos, Iuri Borisov.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat comisiei conduse de președintele Comitetului militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone, o instalație subterană secretă de producție de rachete, dezvăluind dezvoltarea și producția sistemelor „Peklo”, racheta ghidată denumită și „rachetă dronă”.
Departamentul american al Apărării și-a reafirmat angajamentul față de programul bombardierului stealth B-21 Raider în cadrul proiectului său de buget pentru anul fiscal 2025, asigurând continuarea fazei de proiectare și dezvoltare și trecerea la producția de serie la scară redusă (Low-Rate Initial Production - LRIP). Bugetul include, de asemenea, fonduri pentru achiziționarea de piese cu termen lung de aprovizionare, un pas esențial în accelerarea producției. Ca bombardier de atac de ultimă generație cu rază lungă de acțiune, B-21 Raider este proiectat să înlocuiască treptat B-1 Lancer și B-2 Spirit, devenind în cele din urmă coloana vertebrală a flotei de bombardiere a Forțelor Aeriene ale SUA.
România dezvoltă relații economice și strategice tot mai strânse cu Asia de Sud-Est, având investiții sud-coreene și japoneze, cooperare militară cu Coreea de Sud și dialog politic cu Japonia.
Curtea Constituţională a constatat, marţi, vacantarea funcţiei de preşedinte al României şi a stabilit ca Ilie Bolojan, preşedinte al Senatului, să preia din 12 februarie interimatul la Palatul Cotroceni. Mandatul lui Ilie Bolojan începe de la ora 00:00, 12 februarie 2025.
Donald Trump a evocat luni posibilitatea ca Ucraina să devină "rusă într-o zi", declarând că doreşte acces pentru SUA la pământurile rare ucrainene în schimbul ajutorului american pentru Kiev.
Kremlinul a reacționat imediat și spune că "o parte semnificativă" a Ucrainei vrea să fie rusă, iar asta o demonstrează referendumurile din regiunile ucrainene anexate.
Avioanele de luptă franceze Mirage 2000-5F s-au descurcat bine în contracararea dronelor Shahed utilizate de forțele houthi în timpul unei misiuni de patrulare în Yemen, doborând aproximativ 10 drone, potrivit șefului Statului Major al Forțelor Aeriene Franceze, generalul Jerome Bellanger.
Compania L3Harris a introdus noul său software AMORPHOUS, care are o singură interfață pentru utilizator în vederea gestionării simultane a mii de module autonome. Noul software se bazează pe principiul ,,open architecture'' și va permite forțelor armate ale SUA și aliaților lor să controleze simultan diferite tipuri de drone, chiar dacă acestea provin de la producători diferiți. Se precizează că noul software poate controla simultan atât UAV-uri, cât și drone terestre și de suprafață.
Fiica reprezentantului special al președintelui SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, Megan Mobbs, conduce o fundație care oferă asistență nemilitară Kievului încă de la începutul invaziei ruse pe scară largă. Potrivit unui articol (10 februarie) din Washington Post, al jurnalistului Jim Geraghty , acesta este un „semn încurajator” că Trump nu va lăsa Ucraina fără sprijin. Totodată, el a adăugat că în prezent „nu există garanții că un tată este întotdeauna de acord cu fiica lui și invers”.
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a început ieri, 10 februarie, un turneu diplomatic în Europa, unde va discuta despre războiul ruso-ucrainean. Prima oprire este în Germania, urmată de Belgia și, în final, de Polonia. De asemenea, aceasta este prima participare a noii administrații americane la o reuniune a ,,Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei''.
Italia urmează să desfășoare în Lituania sisteme de rachete de apărare antiaeriană terestre cu rază lungă de acțiune SAMP/T, ca parte a modelului rotativ de apărare antiaeriană al NATO, conform unei declarații publicate de Ministerul lituanian al Apărării (MoD) pe 10 februarie 2025. Această desfășurare, care include exerciții comune cu aliații NATO, urmărește să consolideze capacitățile de descurajare și apărare în regiune, în special în lumina preocupărilor actuale de securitate care decurg din războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Europa încearcă să limiteze utilizarea ,,flotei fantomă'' de petroliere a Rusiei în urma unei serii de incidente în Marea Baltică, a relatat Politico la 10 februarie. În decembrie 2024, autoritățile finlandeze au sechestrat nava Eagle S, suspectând-o de sabotaj, amintesc jurnaliștii. „Confiscarea navei, care transporta 100.000 de barili de petrol din Sankt Petersburg, a fost un moment senzațional și pare să marcheze un nou front în războiul ascuns dintre Rusia și Occident”, a scris Politico.
Ucraina spune că, în ultimele săptămâni, a reușit să lovească două facilități unde erau depozitate dronele Shahed și muniția aferentă.
Administrația președintelui american Donald Trump și-a suspendat planul de pace pentru Ucraina pentru a le oferi aliaților NATO un loc la masa negocierilor, scrie The Telegraph.
Su-75 „Checkmate” se află, conform producătorului rus United Aircraft Corporation (UAC), în fazele finale de dezvoltare.
Pe 10 și 11 februarie 2025, Parisul va centrul inteligenței artificiale (IA) în cadrul Summit-ului de acțiune privind IA.
Scopul lui Musk și al Departamentului său de Eficiență Guvernamentală (DOGE), care a concediat mii de lucrători federali în primele săptămâni de existență, este controlul mai facil al instituțiilor prin intermediul inteligenței artificiale.
2025 e anul în care e așteptată lansarea procedurii de licitație pentru unul din cele mai mari contracte de înzestrare din ultimii ani. E vorba despre mașinile de luptă ale infanteriei. Aproape 300 de astfel de MLI-uri, într-un contract ce se ridică la aproape 3 miliarde de euro!
Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia, în contextul în care în Parlament a fost demarată procedura de suspendare a sa din funcția de șef al statului, gestul său fiind calificat drept surprinzător de agențiile internaționale de presă, potrivit unei recenzii a celor de la Agerpres.
Olaf Scholz anunţă că elaborează o propunere de creştere a prezenţei NATO pe insula arctică. În același timp, contracandidatul său în alegeri și favoritul pentru postul de cancelar, creștin-democratul Friedrich Merz, propune reducerea serviciilor publice pentru a crește cheltuielile pentru apărare.
Toate condiţiile preşedintelui Vladimir Putin pentru oprirea conflictului în Ucraina trebuie îndeplinite integral înaintea oricărui aranjament posibil pentru încheierea războiului, a declarat luni viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, care supervizează în Ministerul de Externe relaţiile cu SUA şi controlul asupra armamentelor, sugerând că Moscova joacă tare cu preşedintele american Donald Trump, comentează Reuters.
De ce ne era teamă, se pare că nu vom scăpa, în condițiile în care Rusia ”implementează” în războiul hibrid purtat împotriva statelor NATO câteva dintre soluțiile testate pe frontul din Ucraina, iar Berlinul resimte deja pe pielea sa modul de operare al rușilor.
Regiunea separatistă Transnistria din estul Republicii Moldova a refuzat ajutorul în valoare de 60 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană pentru depăşirea crizei energetice.
Gazele vor veni din Rusia, prin intermediul unei companii ungare, a anunţat luni premierul Republicii Moldova, Dorin Recean.
Președintele Klaus Iohannis a susținut luni, 10 februarie, la 14:10, o declarație de presă la Palatul Cotroceni. Declarația vine în contextul cererii de suspendare a președintelui înaintată de opoziție și care urma să fie depusă marți de plenul Parlamentului. Astfel, Klaus Iohannis şi-a anunţat demisia din funcţie cu data de 12 februarie.
Cancelarul german Olaf Scholz a respins posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO în viitorul apropiat, deoarece Statele Unite au respins propunerea. Acest aspect a fost discutat în timpul unei dezbateri televizate între el și candidatul la funcția de cancelar și liderul CDU/CSU Friedrich Merz, relatează DW.
Rusia și-a îmbunătățit în mod activ UAV-urile și mijloacele de război electronic (EW) pe baza experienței dobândite în războiul împotriva Ucrainei și a utilizat cele mai recente evoluții tehnologice în operațiuni hibride împotriva statelor membre NATO, potrivit ISW (Institutul pentru Studiul Războiului).
Propagandiștii ruși au lansat, recent, un videoclip în care arată un drum acoperit efectiv cu plase de protecție care ar rezista atacurilor ucrainene cu UAV-uri. Comandantul unui grup dintr-un batalion de geniu rusesc a vorbit despre plasă antidronă instalată pe câțiva kilometri.
Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, a declarat că președintele Donald Trump va pune capăt războiului din Ucraina, dar Europa trebuie să ofere Ucrainei garanții de securitate. Mike Waltz a făcut această declarație în cadrul emisiunii „Meet the Press” de la NBC News.
Potrivit site-ului itamilradar.com, așa cum era de așteptat, în dimineața zilei de 09.02.2025, o grupare navală rusească a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a ieșit în Oceanul Atlantic. Este interesant de remarcat faptul că doar navele civile și navele de transport militar au ieșit din Marea Mediterană, în timp ce unitățile de escortă militară nu au fost văzute traversând strâmtoarea.
