"În contextul evoluţiilor curente legate de situaţia de securitate din proximitatea Ucrainei şi din regiunea Mării Negre, Ministerul Afacerilor Externe recomandă puternic cetăţenilor români evitarea oricărei deplasări în Ucraina, manifestarea unei atenţii deosebite şi, de asemenea, să ia în considerare părăsirea teritoriului acestui stat cât mai curând.
De asemenea, MAE sfătuieşte cetăţenii români din Ucraina, inclusiv reprezentanţii mass-media, să fie vigilenţi, să evite aglomerările mari de oameni, să se informeze permanent din surse sigure, să îşi ajusteze prompt planurile de călătorie, în funcţie de situaţia de securitate din zonă şi să respecte reglementările stabilite de autorităţile ucrainene. Totodată, MAE recomandă cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul Ucrainei să îşi notifice coordonatele prezenţei lor în Ucraina la misiunea diplomatică de la Kiev sau la oficiile consulare din Ucraina, folosind inclusiv site-ul https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza", se arată în textul alertei de călătorie.
De asemenea, MAE recomandă ferm evitarea deplasărilor în Peninsula Crimeea şi în zona de est a Ucrainei, respectiv în regiunile Doneţk şi Lugansk, precum şi în zona de frontieră a Ucrainei cu Federaţia Rusă şi Belarus, reamintind că situaţia de securitate se menţine tensionată şi fluidă.
În situaţii ce ar necesita acordarea de asistenţă şi protecţie consulară cetăţenilor români în Peninsula Crimeea, respectiv în zona de est a Ucrainei, în regiunile Doneţk şi Lugansk, capacitatea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României este foarte limitată, precizează sursa citată.
"MAE reaminteşte că România nu recunoaşte anexarea ilegală de către Federaţia Rusă a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol, care rămân, conform dreptului internaţional, părţi integrante ale Ucrainei. În conformitate cu prevederile alineatului 2 al articolului 10 din Legea Ucrainei privind asigurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi regimul juridic pe teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei, intrarea şi ieşirea străinilor şi apatrizilor în/din teritoriile temporar ocupate se poate face numai cu un permis special prin punctele de control la intrarea şi ieşirea în/din acestea. Procedura de eliberare a acestor premise este stabilită de Regulamentul de intrare şi ieşire în/din teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei, aprobat prin Hotărârea Cabinetului de Miniştri al Ucrainei nr. 367 din 4 iunie 2015. Menţionăm că prezenţa în Peninsula Crimeea, cu încălcarea regulilor de intrare şi ieşire pe/de pe acest teritoriu, stabilite de Cabinetul de Miniştri al Ucrainei (Hotărârea nr. 367 din 4 iunie 2015), este sancţionată administrativ şi penal de legislaţia ucraineană", arată Ministerul român de Externe.
Potrivit sursei citate, în conformitate cu art. 204(2) al Codului Ucrainei privind infracţiunile administrative, încălcarea de către cetăţenii străini a Regulamentului de intrare şi ieşire în/din teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei se pedepseşte cu o amendă în cuantum de la 100 până la 300 de ori valoarea venitului minim neimpozabil al cetăţenilor ucraineni. Comiterea unor astfel de acţiuni de către un grup de persoane sau de o persoană, care a făcut deja obiectul unei pedepse administrative pentru infracţiune pe parcursul anului în curs, atrage aplicarea unei amenzi în cuantum de la 300 până la de 500 de ori valoarea venitului minim neimpozabil al cetăţenilor ucraineni.
Nerespectarea procedurilor de intrare şi ieşire în/din teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei urmărind prejudicierea intereselor statului, în conformitate cu art. 332 (1) din Codul penal al Ucrainei, se pedepseşte cu restricţionarea libertăţii pe o durată de până la 3 ani sau cu închisoarea pe aceeaşi durată. Aceleaşi acţiuni comise în mod repetat se pedepsesc cu închisoarea de la 3 ani până la 5 ani. De asemenea, acţiunile comise de un grup organizat se pedepsesc cu restricţionarea libertăţii de la 5 ani până la 8 ani, precizează MAE în alerta de călătorie.
"Ministerul Afacerilor Externe reiterează faptul că în regiunile Doneţk, Lugansk şi Peninsula Crimeea cetăţenii români nu pot beneficia de protecţie consulară adecvată din partea misiunii diplomatice sau oficiilor noastre consulare. În conformitate cu decizia autorităţilor ucrainene, cetăţenii străini, inclusiv cei români, care se află în zona operaţiunii forţelor întrunite din estul Ucrainei (care cuprinde părţi ale regiunilor Doneţk şi Lugansk) numai prin punctele de control existente, în baza documentelor de intrare-ieşire prevăzute de legislaţia ucraineană, respectiv paşaport şi viză sau permise de şedere temporară/permanentă. Cetăţenilor străini care intră în zonă prin punctele de frontieră neoperaţionale de la graniţa dintre Ucraina şi Federaţia Rusă nu li se va permite accesul pe teritoriul Ucrainei", subliniază sursa citată.
Conform MAE, cetăţenii români pot solicita asistenţă şi protecţie consulară Ambasadei României la Kiev, precum şi oficiilor consulare de la Odessa, Cernăuţi şi Solotvino, în funcţie de zona în care se află.
De asemenea, cetăţenii români pot să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă prin intermediul portalului www.econsulat.ro.
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la următoarele numere de telefon:
*** Ambasada României la Kiev: +380445009932, +380445009934, +380445009935 (Call Center Bucureşti), +380936252717 (telefon de urgenţă)
*** Consulatul General Cernăuţi: +380635669918 (telefon de urgenţă)
*** Consulatul General Odessa: +380955412788 (telefon de urgenţă)
*** Consulatul Solotvino: +380682140918 (telefon de urgenţă)
"Atenţionăm cetăţenii români care ignoră avertismentele MAE şi se deplasează în zone de risc că îşi asumă această conduită pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii, care pot decurge în urma unei situaţii de criză în care sunt implicaţi", subliniază MAE.
Cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie şi aplicaţia "Călătoreşte în siguranţă" (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare "Un SMS îţi poate salva viaţa!".
***
Cetăţenii români sunt sfătuiţi cu insistenţă să aibă încheiate asigurări de călătorie, medicală şi de viaţă.
MAE recomandă cetăţenilor români care se află în Ucraina:
* să evite zonele aglomerate, în care se desfăşoară mitinguri, manifestaţii publice;
* să urmărească mass-media locală pentru a afla care sunt zonele în care se desfăşoară acţiuni de protest pentru a le putea evita;
* să păstreze în locuri sigure documentele şi valorile personale, biletele de călătorie, banii, cărţile de credit şi să nu le expună în mod vizibil asupra lor sau în maşini.
Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români, care se află pe teritoriul Ucrainei, asupra faptului că autorităţile ucrainene au înştiinţat cu privire la întreruperea operaţiunilor de trecere a frontierei de stat ucraineano-ruse, după cum urmează:
* pentru circulaţia rutieră - Uspenka - Matveev Kurgan, Novoazovsk - Veselo-Voznesenka;
* pentru circulaţia feroviară - Kvashine - Uspenka;
* pentru cursele aeriene - Doneţk, Lugansk;
* punctul de circulaţia feroviară Ilovaisk.
În consecinţă, conform MAE, din punct de vedere al Serviciului frontierei de stat a Ucrainei, pentru trecerea frontierei de stat, se consideră închise următoarele puncte de trecere:
- din 5 iunie 2014, pentru circulaţia rutieră - Dolzhanskii, Marinivka, Chervonopartizansk şi pentru circulaţia feroviară - Cervona Moghila;
- din 23 iunie 2014, pentru circulaţia rutieră - Izvarine;
- din 1 august 2014, pentru circulaţia rutieră - Krasna Talivka;
- din 11 august 2014, pentru circulaţia rutieră - Novoazovsk, Uspenka; pentru circulaţia rutieră - Kvashine, Ilovaisk; pentru cursele aeriene - Lugansk, Doneţk.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
„În noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2025, Federația Rusă a lansat noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre”, anunță Ministerul Apărării Naționale. În timpul acestor atacuri o dronă s-a prăbușit în teritroiul României.
În cursul nopții de 10.11.2025, Ucraina a atacat din nou portul rusesc Tuapse.
Portul rusesc Tuapse, un hub vital pentru exporturile de combustibil ale Rusiei, a fost zguduit de explozii în noaptea de luni, 10 noiembrie. Surse locale și canale de Telegram raportează un atac coordonat cu drone maritime ucrainene, confirmând că Ucraina își continuă strategia de a lovi direct infrastructura critică ce alimentează mașina de război a Kremlinului.
Pokrovsk și Mirnograd au devenit epicentrul celor mai aprige lupte, în timp ce ambele părți au înregistrat pierderi grele.
Generalul Sîrskîi a dat asigurări că Pokrovsk este o zonă fortificată solidă și a îndemnat să nu se intre în panică.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
Ucraina a confirmat primirea și desfășurarea, în cadrul forțelor sale de asalt a distrugătoarelor de tancuri pe roți Centauro B1 furnizate de Italia. Această livrare face parte din pachetul de ajutor militar italian, a cărui natură este adesea menținută sub tăcere, Roma fiind recunoscută pentru discreția cu care își gestionează transferurile de echipament către Kiev.
În cursul nopții de 08.11.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor obiective din Ucraina, lovind inclusiv teritorii din adâncimea liniei frontului. În acest scop, au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, inclusiv rachete aerobalistice Kinjal, rachete balistice și de croazieră Iskander, rachete de croazieră Kalibr, dar și bombe de aviație și drone de diferite tipuri.
Statele Unite se pregătesc să stabilească o prezență militară la o bază aeriană din Damasc pentru a facilita încheierea unui pact de securitate pe care Washingtonul îl intermediază între Siria și Israel, transmite Reuters, citând șase surse familiarizate cu situația.
Decizia Serbiei, aliat istoic al Rusiei, de a relua exporturile de muniție și armament către Uniunea Europeană, indiferent de destinația finală a acestora, a provocat o reacție agresivă la Moscova. Kremlinul a transmis că Rusia „nu ar fi deloc doritoare” să vadă soldații săi țintiți cu arme fabricate în „frățeasca Serbie”.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
În seara de 4 noiembrie, drone kamikaze ucrainene, operate de Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării (GUR), al Forțelor Armate ale Ucrainei și de Forțele pentru Operațiuni Speciale, au efectuat un atac asupra rafinăriei de petrol „Lukoil-Nijegorodnefteorgsintez”.
Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat, pe 04 noiembrie, că Rusia a lansat un număr record de bombe de aviație dirijate asupra Ucrainei în luna octombrie.
Rusia a capturat 461 de kilometri pătrați în Ucraina în octombrie, a informat luni (03.11.2025) agenția de presă AFP, citând propria analiză a datelor furnizate de Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) și de Proiectul de Amenințări Critice (CTP), ambele din SUA. În septembrie, câștigurile teritoriale rusești s-au ridicat la 447 de kilometri pătrați, ceea ce a reprezentat o încetinire a avansului rusesc, potrivit AFP.
Dacă SUA ezită încă să livreze rachete Tomahawk către Ucraina, rachete care ar putea lovi adânc în teritoriul Rusiei ținte militare și logistice, Marea Britanie tocmai a livrat un nou lot de rachete de croazieră de tip Storm Shadow către Forțele de Apărare ale Ucrainei. Londra rămâne unul din cei mai mari furnizori de armament pentru Ucraina.
Ministerul Apărării rus a anunţat luni că forţele sale au avansat în oraşul ucrainean Pokrovsk şi au efectuat lovituri asupra unor obiective militare şi industriale, transmit agențiile Agerpres și Reuters.
Rușii au acumulat stocuri de rachete balistice și au crescut de cinci ori intensitatea atacurilor efectuate cu acestea în luna octombrie. În total au fost folosite 87 de rachete Iskander și 14 Kinjal. Presa ucraineană a semnalat sâmbătă (01.11.2025) că atacurile din ce în ce mai dese ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei provoacă lovituri de represalii din partea Moscovei, care au fost intensificate în ultima lună.
Cele mai recente lovituri ucrainene cu UAV-uri au avut obiective diverse, fiind atacate elemente de infrastructură petrolieră portuară, sistemul de energie electrică, precum și obiective importante de sprijin de luptă și logistic.
Forțele ruse plătesc un preț mare în Pokrovsk. Statul Major General ucrainean și-a trimis acolo forțe de șoc pentru a scoate rușii din oraș.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
Ucraina a debarcat trupe speciale pentru a lupta în zonele asediate din oraşul Pokrovsk, din estul Ucrainei, la începutul acestei săptămâni, chiar în momentul în care Rusia a anunţat că a înconjurat forţele Kievului din zonă, au declarat vineri două surse militare ucrainene, citate de Reuters. De partea celaltă Moscova susține că a respins desantul și că operatorii FOS ucrainean au fost uciși.
Armata ucraineană caută modalităţi de a contracara noua tactică a "infiltrărilor" folosită de trupele ruse, tactică ce presupune folosirea unor grupuri mici de infanterie care se strecoară prin defensiva lacunară a unităţilor ucrainene, în timp ce unele dintre acestea din urmă sunt cel puţin semi-încercuite pe sectoarele de front din zona oraşelor Pokrovsk şi Kupiansk, relatează agențiile Agepres și EFE.
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat Ministerului Apărării să asigure un armistițiu în orașele ucrainene Pokrovsk, Mîrnohrad și Kupyansk pentru a permite sosirea jurnaliștilor străini, relatează TASS. Armata a declarat că este pregătită să oprească luptele timp de cinci până la șase ore și să ofere coridoare pentru mass-media. Partea ucraineană respinge armistițiul, amintind că Rusia a încălcat întotdeauna aceste armistițiu-uri pe termen scurt.
În noaptea de 31 octombrie, rușii au efectuat o serie de atacuri asupra sectorului rezidențial și a infrastructurii din Sumy. Se știe că 11 persoane au fost rănite, inclusiv patru copii.
În noaptea de 30 octombrie, Rusia a efectuat noi atacuri combinate masive asupra Ucrainei , a căror țintă principală au fost instalațiile energetice. Au fost folosite rachete Kinjal, rachete de croazieră Kalibr sau drone Shahed.
Deși are mari probleme pe frontul de Est, Ucraina reușește să lovească tot mai des în adâncimea teritoriului rus, inclusiv în regiunea Moscova. Totuși, ucrainenii susțin că deși au capacitatea de a lovi inclusiv Kremlinul, aceștia explică de ce nu o vor face, nefiind nici rentabil. În contextul în care oricum Moscova e azi cel mai bine apărat oraș al Rusiei.
Ruşii continuă tentativele de a încercui oraşul Pokrovsk (estul Ucrainei) şi au adus noi trupe, aproximativ 11.000 de militari, în jurul acestuia, potrivit Corpului 7 de reacţie rapidă al Forţelor Aeropurtate Ucrainene, citat de agenția ucraineană Unian.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat prima utilizare în luptă a rachetelor Flamingo și Ruta. El a informat apoi că Ucraina planifică mai multe teste cu aceste arme în acest an.
Trupele ruse au primit ordin să “elibereze” Pokrovskul până la jumătatea lunii noiembrie. Acest lucru a fost anunțat de ziarul britanic The Financial Times (FT), care notează că pierderea acestei fortărețe a Forțelor Armate ale Ucrainei va permite trupelor ruse să avanseze în direcții noi.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază îngrijorătoare, odată cu confirmarea faptului că trupele nord-coreene nu doar că sunt prezente în Rusia, dar participă activ la operațiuni militare împotriva Ucrainei.
Administrația de la Casa Albă este hotărâtă să rezolve cu orice preț (pentru Kiev) războiul din Ucraina.
Trupele ucrainene continuă lupta în cele trei orașe, Pokrovsk, Vovchansk și Kupyansk, aflate chiar pe linia frontului.
Aeronavele de luptă ale NATO sunt nevoite să execute tot mai des misiuni de Poliție Aeriană deasupra Mării Baltice, pentru a intercepta aeronavele Federației Ruse.
Rivalitatea aeriană dintre Statele Unite și China se reflectă cel mai clar în comparația dintre cele mai noi avioane de generația a cincea ale celor două superputeri, Chengdu J-20 „Mighty Dragon” și F-35 Lightning II.
Compania Thales a lansat recent o nouă capacitate de instruire care permite integrarea dronelor într-un sistem de live training, adică exerciţii militare reale, augmentate cu elemente simulate.
Vorbind în faţa presei la un eveniment desfăşurat înaintea întâlnirii de la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff pentru a discuta planul de pace pentru Ucraina al preşedintelui american Donald Trump, preşedintele rus le-a reproşat susţinătorilor europeni ai Ucrainei că încearcă să zădărnicească eforturile americane şi pun permanent obstacole procesului de pace prin formularea unor cereri despre care ei ştiu că sunt "absolut inacceptabile" pentru Rusia, pentru a o acuza apoi pe aceasta că respinge procesul de pace.
Poliția belgiană a efectuat percheziții la SEAE, Serviciul Diplomatic al UE, la Colegiul Europei și la locuințe private.
China nu e la prima acțiune agresivă în Marea Chinei de Sud. Incidentul din august, împotriva unei nave a Gărzii de Coastă Filipineze, s-a lăsat cu o umilință publică pentru Beijing.
În aproape patru ani de război în Marea Neagră, România nu deține nicio navă nouă, iar în privința dotărilor Forțele Navale sunt de departe cea mai știrbită structură de forță. Pentru Marina României însă vine o veste bună în contextul în care ajung în sfârșit în țară primele baterii de coastă Naval Strike Missile achiziționate în 2021 în programul de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).
Alianța Nord-Atlantică se pregătește să intre într-o nouă etapă a războiului de date, urmărind să rezolve o problemă critică generată de conflictul din Ucraina: incapacitatea de a schimba rapid și eficient volumele masive de date de luptă acumulate de Kiev cu partenerii NATO.
Presa turcă citată de agenția Rador raportează în această dimineață că petrolierul rusesc Midvolga 2 a fost vizat de un atac în apele Mării Negre, în apropierea coastelor Turciei. Petrolierul, cu un echipaj de 13 persoane, se îndrepta din Rusia spre Georgia, potrivit publicației Dunya.
Polonia tocmai a primit un nou lot de tancuri americane Abrams. E vorba de versiunea Abrams M1A2SEPv3, Polonia deja fiind de departe cel mai mare operator al Abrams în Europa, un tanc greu și performant, dar foarte costisitor. În paralel, România are și ea în derulare un contract de achiziție pentru tancuri Abrams, dar doar 54 de tancuri.
Pe 1 decembrie 2025, printr-un anunţ comun, Uniunea Europeană și Canada au confirmat că Ottawa a aderat oficial la instrumentul de finanțare a apărării SAFE, ceea ce face din Canada primul stat terț care primește acces la acest program.
Bulgaria a solicitat Comisiei Europene 3,2 miliarde de euro finanţare prin instrumentul Security Action for Europe (SAFE), a confirmat Ministerul Apărării pentru BTA, scrie Agerpres. Cererea este însoţită de Planul Naţional de Investiţii pentru Industria Europeană de Apărare, aprobat de Guvern pe 26 noiembrie.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat luni că UE pregăteşte sancţiuni suplimentare împotriva Belarusului, ca urmare a "atacului hibrid" asupra Lituaniei cu baloane pentru contrabandă, în timp ce Belarusul a acuzat la rândul său Lituania că foloseşte drone pentru operaţiuni de spionaj şi de răspândire de "materiale extremiste" împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, după găsirea unei astfel de drone, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Rusia a anunțat că declarațiile celui mai înalt oficial militar al NATO, conform cărora alianța militară condusă de Statele Unite ar putea lua în considerare posibilitatea unui „atac preventiv”, sunt extrem de iresponsabile și reprezintă o tentativă de escaladare a situației.
Producătorii de arme din întreaga lume au atins niveluri-record de venituri în 2024, pe fondul războaielor și tensiunilor geopolitice, conform datelor publicate luni de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI).
Surse occidentale anunță că trupele ruse au cucerit în noiembrie cea mai mare suprafață din Ucraina din ultimul an. Moscova susține că în această toamnă “a eliberat” 87 de localități de pe teritoriul ucrainean.
Pentru prima dată, pe o dronă rusească de tip Shahed a fost descoperită integrată o rachetă aer-aer R-60. E o inovație la care Rusia apelează în aproape al patrulea an de război împotriva Ucrainei.
Problemele în industria de apărare germano-franceză nu sunt reflectate doar de ceea ce se preconizează deja a fi eșecul viitorului avion de vânătoare european de generația a 6-a, dar și de stadiul la care se află viitorul tanc european, cunoscut popular sud denumirea de Eurotank. Deși aici lucrurile stau mai bine decât în cazul avionului european, există întârzieri și viziuni diferite privind viitorul tanc care ar trebuie să înlocuiască modelul francez Leclerc și cel german Leopard.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
După aproape 4 ani de război, Moscova se vede nevoită să strângă șurubul pentru populație și să crească cheltuielile militare: se taie de la sănătate și programe sociale, iar banii merg la Armată. Per total, Rusia intenționează să aloce pentru forțele sale armate cel mai mari procente din buget, de la Uniunea Sovietică încoace.
NATO analizează adoptarea unor măsuri mai proactive ca răspuns la escaladarea războiului hibrid desfășurat de Rusia și trecerea astfel la o nouă strategie în contextul atacurilor hibride ruse care includ atacuri cibernetice, operațiuni de sabotaj și încălcări repetate ale spațiului aerian aliat.
Aviația militară a României, și cea aliată, nu a mai evoluat azi la verticală în timpul paradei dedicată Zilei Naționale a României. Fapt care, din nou, a stârnit o dezbatere privind capacitatea avioanelor F-16. Teza principală e, desigur, „avioane care au costat sute de milioane de euro nu pot decola în condiții meteo nefavorabile”.
Președintele Poloniei își restrânge programul vizitei în Ungaria din cauza discuțiilor lui Orban cu Putin și a continuării cooperării cu Rusia.
Parada militară organizată la Bucureşti cu prilejul Zilei Naţionale a României se desfăşoară luni, începând cu ora 11:00, în Piaţa Arcului de Triumf.
Achiziția avioanelor de luptă Saab Gripen de către Columbia a intrat într-o nouă etapă de tensiune politică, după ce procuratura columbiană a solicitat Ministerului Apărării explicații complete privind contractul în valoare de peste 16 trilioane de pesos, echivalentul a aproximativ 3,1 miliarde de euro.
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
