Forțele Aeriene Regale Thailandeze (RTAF) au executat ieri, 24 iulie, lovituri aeriene cu avioane F-16 împotriva unor poziții militare cambodgiene, marcând cea mai serioasă escaladare a conflictului la frontieră dintre cele două națiuni din ultimul deceniu.

O decizie recentă a Departamentului de Stat al SUA, care aprobă o vânzare militară de 172 de milioane de dolari către Ucraina, scoate în evidență un paradox al conflictului: eficiența remarcabilă a sistemului de rachete MIM-23 HAWK, vechi de peste 60 de ani. Pachetul, anunțat pe 23 iulie 2025 și destinat mentenanței acestor sisteme, confirmă rolul pe care această platformă, proiectata in perioada Războiului Rece, continuă să-l joace în apărarea spațiului aerian ucrainean.

Relația SUA-Ucraina în materie de cooperare militară merge în ambele sensuri și nu se rezumă doar la achiziția de tehnică de luptă americană. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a ajuns la un acord cu președintele american Donald Trump privind achiziția de drone ucrainene de către Statele Unite.

Ucraina a primit confirmarea că va primi trei sisteme Patriot din cele 10 necesare. Germania și-a confirmat disponibilitatea de a livra două sisteme, iar Norvegia și-a confirmat disponibilitatea de a livra unul, a declarat Volodimir Zelenski.

Forțele Aeriene ale SUA nu vor cumpăra avioane de vânătoare F-35 în cantități mari până la finalizarea producției Blocului 4, a declarat șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, David Allvin. Pentagonul va prelua doar 44 dintre acestea în acest an și doar 26 în următorul an fiscal.

Impasul în care se află proiectul european FCAS (Future Combat Aircraft System) privind dezvoltarea aeronavei de luptă de generația a șasea ar putea fi depășit până la sfârșitul lunii august, după cum rezultă în urma întâlnirii de joi, 24 iulie, dintre cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron.

Într-o nouă demonstrație de forță în Arctica, Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD) a mobilizat o forță considerabilă de avioane de luptă, inclusiv F-35 și F-16, pentru a intercepta o formație de patru aeronave militare rusești pe 22 iulie. Aeronavele rusești, constând din două bombardiere strategice Tupolev Tu-95MS „Bear” și două avioane de vânătoare Suhoi Su-35 „Flanker”, operau în Zona de Identificare a Apărării Aeriene a Alaskăi (ADIZ), un spațiu aerian internațional monitorizat îndeaproape de Statele Unite și Canada din motive de securitate națională.

Guvernul german a deschis calea pentru furnizarea de avioane Eurofighter Typhoon către Turcia.

Ucraina a pierdut marți primul dintre avioanele de vânătoare Mirage 2000 livrate de Franța țării invadate de Rusia. Accidentul a fost cauzat de o defecțiune tehnică în timpul unei misiuni, pilotul ejectându-se la timp.

MISTRAL 3 are, de acum înainte, capacitatea de a lovi ținte navale. Racheta poate opri ambarcațiuni FIAC (Fast Inshore Attack Craft) și alte nave de mici dimensiuni, inclusiv nave de suprafață fără pilot (USV) datorită îmbunătățirilor aduse sistemelor de control al zborului, ghidare și procesare a imaginilor. 

Ungaria a finalizat programul de înzestrare cu elicoptere de tip H225M, produse de francezii de la Airbus. Sunt într-adevăr elicoptere moderne, dar are oare acum Ungaria cea mai modernă flotă de elicoptere din Europa, așa cum se laudă Budapesta?

Statele Unite au readus arme nucleare tactice în Marea Britanie pentru prima dată în ultimii 15 ani, o desfăşurare neconfirmată oficial, dar care marchează o întărire a posturii de descurajare a NATO. Pe fondul tensiunilor în creştere cu Rusia, această desfășurare, raportată de multiple surse, reprezintă cea mai semnificativă recalibrare a capabilităților nucleare aliate în Europa de la finalul Războiului Rece.

În noaptea de duminică spre luni, 20 spre 21 iulie, în jurul orei 03.00, sistemele de supraveghere radar ale Ministerului Apărării Naționale au semnalat ținte aeriene care au evoluat pe diferite traiecte de zbor în spațiul aerian ucrainean, la nord de frontiera cu România, în apropiere de zona Maramureș - Suceava. Patru avioane ucrainene au intrat neintenționat și în spațiul aerian al țării noastre, fiind ridicate două avioane F-16 ale României și două Eurofighter Typhoon ale Italiei, stat partener care efectuează aici misiuni de Poliție Aeriană.

DefenseRomania a participat la ziua Aviației, sărbătorită duminică, la Monumentul Eroilor Aerului din Piaţa Aviatorilor.

Compania americană Lockheed Martin a anunțat, pe 16 iulie, teste de zbor reușite cu noul său produs destinat loviturilor de masă cu muniții ieftine la distanțe medii și lungi.

Sistemul de apărare antiaeriană al Israelului este unul dintre cele mai sofisticate și stratificate din lume. Cu toate acestea, loviturile repetate ale iranienilor au avut un grad tot mai mare de reușită.

România pregătește  achiziții importante de tehnică militară, iar sistemele antiaeriene sunt printre echipamente care ar putea fi contractate anul acesta.

Marina Chinei se află în prezent într-o expansiune rapidă, având ca scop construirea unei flote de șase portavioane până în anii 2030. Imaginile recente cu ambarcațiuni de debarcare au amplificat temerile că Beijingul se pregătește activ pentru o potențială invazie a Taiwanului.

Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare (ECDI) a semnat un contract de 200 de milioane de euro cu compania franceză de apărare MBDA pentru furnizarea de ”Mistral 3”- sisteme antiaeriene portabile cu rază scurtă de acțiune (MANPAD).

Su-35 e cu siguranță cel mai promovat avion de luptă al Rusiei. În ciuda faptului că rușii au reușit să vândă Algeriei avioanele de generația 4 ++, apar semne de întrebare cu privire la capacitățile tehnice ale acestei aeronave, folosite intens de ruși și în războiul lor de agresiune împotriva Ucrainei. Semne de întrebare care, coroborat cu presiunea SUA, au făcut ca rușii să piardă inclusiv un contract major pentru Su-35.

Utilizarea eficientă de către Rusia a rachetelor cu rază lungă de acțiune în războiul său din Ucraina i-a convins pe oficialii militari occidentali de importanța acestora pentru distrugerea posturilor de comandă, a centrelor de transport și a lansatoarelor de rachete aflate mult în spatele liniilor inamice.

Rachetele vor fi livrate încă de la sfârșitul lunii iulie și vor veni într-un număr mare, a declarat generalul Freuding, responsabilul pentru coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina.

Antrenarea piloților ucraineni pentru F-16 Fighting Falcon e un obiectiv pentru aliații Ucrainei, într-o coaliție din care fac parte mai multe state aliate și în care România are un rol primordial în contextul în care aici, la Baza 86 Aeriană Borcea, a fost ridicat singurul Centru de pregătire pentru F-16 din Europa. Însă mai multe state europene pun umărul în acest proces. Chiar dacă, paradoxal, nu dispun de F-16.

Guvernul german intenționează să cumpere încă 15 avioane de vânătoare F-35, crescând comanda de la 35 inițial la 50 de avioane americane. Citând mai multe surse, Politico a relatat joi că acest lucru este rezultatul dezacordurilor dintre Germania și Franța cu privire la proiectul  comun FCAS, pentru avionul european de generația a șasea.

Ucraina ar putea primi Patriot: Germania și Norvegia sunt gata să cumpere sisteme americane pentru Kiev. „Sprijinul nostru pentru țara dumneavoastră este neclintit”, a declarat Merz într-o conversație cu președintele Ucrainei.

Un grup format din 16 generali americani în retragere, printre care șase foști șefi ai Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, au apelat la un gest rar pentru un avertisment public fără precedent, printr-o scrisoare către Congresul american, solicitând oprirea planurilor Pentagonului de a reduce drastic achizițiile de avioane F-35A și de a opri programul E-7 Wedgetail AWACS. Scrisoarea, semnată în numele Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale (AFA), avertizează că aceste măsuri ar compromite grav capacitatea de descurajare și superioritatea aeriană a SUA într-o perioadă marcată de tensiuni globale și competiție strategică. Mai mult, pune în pericol capacitatea SUA de a învinge într-un ipotetic viitor conflict militar.

FCAS a fost gândit și pentru a a sigura Europei o mai mare independență față de avionul de luptă stealth F-35 al SUA, dar suferă de pe urma disputei franco-germane privind întâietatea în viitorul program.

Trei aeronave F-16 Fighting Falcon, achiziționate de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 28 august, în Baza 86 Aeriană Borcea. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”, de la Mihail Kogălniceanu.

Începând de mâine, 29 august, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va vizita Letonia, Finlanda, Estonia, Polonia, Lituania, Bulgaria și România.

Pe 28 august 2025, Direcția Principală de Informații (GUR) a Ucrainei a informat că forțele sale pentru operații speciale au efectuat un atac coordonat cu drone împotriva unei nave rusești purtătoare de rachete Proiect 21631 Buyan-M.

Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri (28.08.2025) că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, la gura de vărsare a Dunării.

Azi-diminează, rachetele și dronele rusești au lovit în toată Ucraina, dar în special în zona capitalei Kiev, lovind în special zone rezidențiale. Până la ora 14:40, sunt 18 morți (inclusiv patru copii) și 38 de răniți, a scris șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkachenko.

Într-un context geopolitic volatil, în care securitatea pe flancul estic al NATO este o prioritate absolută, Statele Unite continuă să-și consolideze parteneriatele strategice, acordând o atenție deosebită Poloniei. Această țară, un aliat de încredere, se află în centrul unei serii de decizii menite să-i modernizeze și să-i întărească capabilitățile militare, garantând, în același timp, interoperabilitatea cu forțele americane și ale coaliției.

O campanie strategică, metodică și persistentă. Așa poate fi descrisă acțiunea forțelor ucrainene care, de la începutul lunii august, au intensificat atacurile cu drone împotriva infrastructurii energetice a Rusiei. Așa-zisa „superputere energetică” a lui Vladimir Putin pare să fie tot mai vulnerabilă, pe măsură ce atacurile reușesc să creeze penurii de combustibil, perturbând o industrie vitală pentru finanțarea mașinăriei de război a Kremlinului.

Un scandal de spionaj de proporții, soldat cu o condamnare de 15 ani de închisoare, a adus in atentia publicului eforturile Ucrainei de a-și revitaliza industria spațială, grav afectată de război. Ceea ce trebuia să rămână un secret de stat, un parteneriat cu Polonia pentru a crea un sistem de lansare a sateliților din aer, a ajuns pe masa serviciilor secrete ruse, dezvăluind o poveste construite pe ambiție, inginerie și realitate financiară dură.

După ce anul trecut, 10 dintre cei 32 de membri ai NATO s-au aflat sub obiectiv, Alianța anunță că anul acesta toate statele vor aloca pentru apărare peste 2% din PIB.

Giganții industriei de apărare, Lockheed Martin din Statele Unite și Rheinmetall din Germania, se află în negocieri avansate pentru o colaborare strategică inedită: producerea pe teritoriul german a unor rachete de înaltă precizie, precum cele din seriile ATACMS și Hellfire. Această inițiativă, dezvăluită recent de revista de afaceri WirtschaftsWoche, marchează un moment definitoriu pentru securitatea europeană, transformând Germania într-un hub de producție militară esențial.

DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 29 august 2025, de la ora 11.00, o ediție a podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”.

După trei ani și jumătate de apărare împotriva atacurilor constante cu rachete și drone rusești, stocurile Ucrainei de interceptoare, atât cele de proveniență sovietică, cât și cele donate de Occident, se apropie de epuizare. Capacitatea Statelor Unite și a aliaților de a continua să furnizeze aceste arme se diminuează, pe măsură ce aceștia își îndreaptă atenția către posibile alte conflicte viitoare. Confruntată cu un număr tot mai mare de atacuri din partea Rusiei, Ucraina se bazează acum pe companiile locale pentru a dezvolta noi interceptoare și lansatoare.

În teatrul de operațiuni al Mării Negre, unde tensiunile se măsoară nu doar în nave de război și rachete, ci și în mișcări discrete, o intercepție recentă a expus mai mult decât o simplă "rutină" de monitorizare. Pe 27 august 2025, un avion de patrulare maritimă P-8 Poseidon al Forțelor Navale Americane, decolat din baza Sigonella, a fost abordat de un avion de vânătoare rusesc, cel mai probabil un Su-30 (dupa alte surse de un Su-27).

SUA au aprobat transferul a mii de rachete Extended Range Attack Munitions (ERAM) către Ucraina, oferind acesteia o nouă capacitate de lovire la distanță, relativ ieftină, dar în același timp puternică. Totuși, nu este clar dacă Kievul va putea folosi armele împotriva țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, oficiali americani sub protecția anonimatului afirmând pentru Wall Street Journal că astfel de atacuri sunt interzise, cel puțin în cazul sistemelor donate de tip ATACMS.

Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a anunțat  miercuri (27.08.2025) că submarine diesel-electrice aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Marinei Armatei Populare de Eliberare a Chinei (PLA) au efectuat, pentru prima dată, patrule comune în Regiunea Asia-Pacific.

Ministrul Economiei Radu Miruță a anunțat finalizarea discuțiilor privind construcția unei fabrici de pulberi în România, precizând că va fi „cea mai modernă fabrică de pulberi pentru muniție din lume”.

Au trecut aproape 10 ani de la ultimele misiuni reale de luptă ale bătrânului portavion rus Amiral Kuznețov iar soarta acestuia pare pecetluită în contextul în care chiar Rusia a anunțat suspendarea pe termen nelimitat a procesului de modernizare. Dar ce se întâmplă cu piloții de MiG-29K și Su-33 care operau de pe portavionul Amiral Kuznețov?

O declarație recentă a ministrului Apărării Ionuț Moșteanu, cu privire la tehnica militară trimisă de România către Ucraina, în cei trei ani și jumătate de război, face vâlvă în presă. Una dintre cele mai arzătoare întrebări este desigur ce tancuri a trimis România către Ucraina și dacă chiar a făcut-o. 

Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a avertizat miercuri că "Uniunea Europeană este tot mai mult condamnată la irelevanţa geopolitică, incapabilă să răspundă eficient provocărilor de competitivitate ridicate de China şi SUA", relatează agenţiile Agerpres și EFE.

SUA și-au semnalat disponibilitatea de a sprijini orice  „plan de securitate” condus de Europa pentru Ucraina post-conflict, a relatat publicația britanică Financial Times, citând oficiali europeni anonimi.

Liderii Franței, Germaniei și Poloniei urmează să viziteze astăzi Republica Moldova pentru a-și exprima sprijinul, cu o zi înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare tensionate de luna viitoare, pe fondul acuzațiilor de interferență a Rusiei în politica țării pro-europene de la granița cu Ucraina, relatează AFP și Politico.

Preşedintele Nicuşor Dan a semnat miercuri decretul privind trecerea în rezervă a locţiitorului şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul-maior cu două stele Constantin Dobre, a informat Administraţia Prezidenţială.

Concernul german Rheinmetall AG deschide cea mai mare fabrică de muniții din Europa în Unterlüss, lângă Hanovra.

După ce în 2023 economia Rusiei a recuperat contracția din 2022 a Produsului Intern Brut (PIB), chiar depășind-o, iar în 2024 a menținut trendul de creștere, evoluții de ultimă oră ridică semne de întrebare despre cât va mai rezista piața rusă într-o formă civilizată și reglementată.

Starship, cea mai mare și mai puternică rachetă din lume, a fost lansată din Texas și a efectuat un zbor de 60 de minute.

Președintele american Donald Trump a declarat miercuri seară că, dacă liderul rus Vladimir Putin nu va fi de acord cu un armistițiu în Ucraina, va impune sancțiuni economice Rusiei, declanșând astfel un război economic.

Avioane de luptă germane au fost trimise să intercepteze un avion de cercetare rusesc de tip Il-20 deasupra Mării Baltice pe 26 august, a informat Deutsche Welle (DW).

Administrația Trump vrea să implice statul în controlul unor companii strategice americane și ia în considerare preluarea de participații la contractori din domeniul apărării, inclusiv Lockheed Martin Corp, a declarat marți secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick.

O bună parte dintre cetățenii Europei a fost anesteziată de propaganda rusă, care acționează de peste 10-15 ani.

Spre exemplu, extinderea NATO a fost prezentată ca o amenințare existențială pentru Moscova, dar realitatea contrazice total narativul rusesc. E suficient să ne aducem aminte când au aderat primele state estice la Alianță. Dacă România, Bulgaria sau balticii au intrat în NATO acum ”doar” 21 de ani, în 2004, în cazul Cehiei, Ungariei și Poloniei acest lucru s-a întâmplat în 1999.
Practic, timp de peste un sfert de secol nu a existat niciun atac sau încercare de destabilizare a Rusiei, ba din contră, Europa a încercat să rămână aproape economic de Moscova prin parteneriate energetice solide.

Militarii nord-coreeni se înghesuie pe capete să participe la conflictul din Ucraina de partea Rusiei. Motivația este un salariu “atractiv”, notează presa rusă de propagandă, care citează rapoarte din media sud-coreeană.