Revine guvernului de la Chişinău să decidă dacă mai este necesară extinderea în continuare a stării de urgenţă în domeniul energetic şi pentru ce perioadă, a menţionat ea, salutând semnarea noului contract.
După mai multe zile de negocieri tensionate, Republica Moldova va avea gaze şi după 1 noiembrie, "în condiţii pe care Chişinăul le va putea îndeplini", potrivit acesteia.
"Tarifele vor creşte, dar această creştere nu va fi atât de mare, cum ar fi fost la preţurile de pe piaţă la ora actuală", a spus Maia Sandu, subliniind că "problema" majoră la negocierile cu Gazprom a vizat preţul gazelor, precum şi datoriile societăţii Moldovagaz, care vor fi evaluate în cadrul unui audit, după care vor urma discuţii privind restructurarea datoriilor.
Întrebată despre discrepanţa preţului la gaze anunţat de vicepremierul Andrei Spînu (450 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze) şi cel anunţat de agenţia rusă de stat TASS (500-600 de dolari), preşedinta Maia Sandu a spus că "persoana care a semnat contractul cunoaşte mai bine care este preţul", transmite postul de radio Europa Liberă.
Totodată, ea a confirmat că gazele vor fi livrate ca şi până acum prin Ucraina.
Sandu a subliniat că este vorba de un nou contract şi nu de o prelungire a celui vechi şi că nu a văzut acest document, întrucât este vorba de o înţelegere între doi agenţi economici: Moldovagaz şi Gazprom.
"Ştim care este formula din contract şi ştim că contractul este pe cinci ani. Există şi un protocol care a fost semnat de (vicepremierul Andrei) Spînu şi (Aleksei) Miller, directorul executiv al Gazprom, a specificat lidera de la Chişinău întrebată despre conţinutul noul acord privind gazele.
Referitor la protocol respectiv, Maia Sandu a explicat că vizează că problema gazelor va face obiectul unei discuţii separate în cadrul unei reuniuni a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse de cooperare economică, la care se va decide modul de desfăşurare a auditului datoriei imputate de Gazprom Republicii Moldova şi restructurării acesteia.
Întrebată despre informaţiile apărute în Financial Times potrivit cărora Gazprom ar fi cerut Chişinăului să-şi modifice Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană şi să se alăture Uniunii economice eurasiatice, Maia Sandu a răspuns: "Nu a existat o astfel de discuţie la aceste negocieri privind gazele".
Referitor la "formatul relaţiilor dintre actuala guvernare a Republicii Moldova şi Rusia", asupra căruia corespondentul special al Kommersant a insistat, menţionând că, la mai bine de un an de când a preluat mandatul de preşedinte nu s-a întâlnit direct cu omologul său rus Vladimir Putin şi nici nu a efectuat vreo vizită la Moscova, Maia Sandu a răspuns: "Dacă vorbiţi despre o întâlnire la vârf, atunci, în primul rând, nu cred că o întrevedere singură poate să rezolve toate problemele. Avem un dialog la diferite niveluri şi la diferite niveluri trebuie să ajungem la înţelegeri cu privire la diferite probleme de pe agenda noastră. Şi aceasta va deveni o platformă pentru a conveni mai târziu asupra unei întâlniri la vârf".
Întrebată cum de a găsit timp să participe la "Platforma Crimeea", o reuniune organizată de Ucraina, dar nu şi să ia parte la summitul CSI la nivel de şefi de stat, preşedintele Republicii Moldova a reiterat ataşamentul Chişinăului faţă de respectarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Ucrainei.
Cât priveşte summitul CSI, Sandu a explicat că în locul său a participat premierul Natalia Gavriliţa, care dispune de mai multe prerogative economice şi comerciale.
La insistenţa corespondentului Kommersant de a spune dacă Republica Moldova participă sau nu în calitate de observator la Uniunea Economică Eurasiatică, Maia Sandu a răspuns negativ, explicând că includerea republicii în această structură a fost o idee a ex-preşedintelui Igor Dodon care nu a fost validată prin procedurile prevăzute de legislaţia moldoveană şi nici nu a fost finalizată, iar la ora actuală această temă nu se află pe agenda Chişinăului.
Întrebată dacă, pe fondul crizei gazelor, Rusia poate fi inclusă în categoria prietenilor Republicii Moldova, Maia Sandu a subliniat că "şi-ar dori să fim mai atenţi când discutăm despre lucruri sensibile, pentru a nu dauna procesului de consolidare a societăţii moldovene şi pentru a nu învrăjbi popoarele rus şi moldovean".
"În timpul crizei s-au făcut auzite acuzaţii de tot soiul: că poporul moldovean e într-un fel, că cel rus e altfel. Asta nu merge. Criza a fost depăşită, dar un resentiment a rămas. Vreau ca poporul Rusiei să înţeleagă că suntem un popor prietenos. Îmi doresc ca moldovenii care trăiesc în Rusia să nu sufere din cauza asta, sau ruşii care locuiesc în Republica Moldova să nu aibă de suferit din cauza unor afirmaţii care pur şi simplu învrăjbesc popoarele. Este foarte important pentru noi să consolidăm societatea" în Republica Moldova, a concluzionat Maia Sandu.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Administrația Trump pare să își regândească echilibrul prezenței sale militare în Europa de Est, iar România se află în centrul acestei recalibrări. Iar surse neoficiale arată că Polonia e garantată, România nu.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Germania intenționează să achiziționeze arme pentru sectoarele terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic în valoare de 377 de miliarde de euro.
Președintele american Donald Trump, în cadrul turneului său în țările asiatice, s-a întâlnit marți, 28 octombrie, cu noul prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi.
Compania petrolieră rusă Lukoil intenționează să își vândă activele externe ca răspuns la sancțiunile impuse acesteia și filialelor sale de către Statele Unite săptămâna trecută.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Compania petrolieră și gazieră de stat chineză Sinopec a anunțat descoperirea unui nou zăcământ petrolier de șist în bazinul Sichuan.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Startup-ul din domeniul apărării, compania americană Castelion, a anunțat vineri că a câștigat contracte pentru integrarea armei sale hipersonice Blackbeard cu sistemele actuale ale Armatei SUA, un pas esențial pentru a permite armatei să-și păstreze întâietatea.
Lituania închide din nou aeroportul din Vilnius din cauza baloanelor. De asemenea, ambele puncte de trecere a frontierei cu Belarus au fost închise sâmbătă noapte, după ce baloane umplute cu heliu au survolat teritoriul național pentru a doua zi consecutiv.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
Pe fondul disputelor privind livrarea de rachete Tomahawk către armata ucraineană, rușii anunță finalizarea testelor rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik.
După trei ani de creștere rapidă, sectorul rus de apărare începe să piardă din avânt. Datele agenției ruse de statistică Rosstat indică faptul că producția de apărare a scăzut în septembrie pentru prima dată din 2022.
În timpul summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) de la Kuala Lumpur, Thailanda și Cambodgia au semnat un „acord de pace” în prezența lui Donald Trump. Președintele SUA se consideră „nașul” acestui acord. Conflictul transfrontalier dintre cele două țări durează de peste un secol.
Donald Trump a declarat că nu se va întâlni cu liderul Kremlinului, Vladimir Putin, până când nu se va ajunge la un acord de pace între Rusia și Ucraina.
Serviciile de securitate georgiene din capitala Tbilisi au arestat trei cetățeni chinezi care încercau să achiziționeze ilegal uraniu în valoare de 400.000 de dolari. Aceștia plănuiau să transporte materialul nuclear prin Rusia în China, a declarat serviciul de securitate georgian.
Ziua Armatei României, 25 octombrie, este sărbătorită azi printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare în care sunt dislocați militarii români și în teatrele de operații, precum și în statele în care România are acreditați atașați ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezentanțe permanente.
După Tu-22M3 în Marea Baltică, bombardiere Tu-95MS sunt trimise în Marea Japoniei: Aviația strategică rusă își intensifică activitățile de patrulare atât în partea europeană, cât și în Extremul Orient.
Aeroporturile din oraşele lituaniene Vilnius şi Kaunas au fost închise vineri seara din cauza unor baloane meteorologice care au intrat în spaţiul aerian al Lituaniei dinspre Belarus, a anunţat Ministerul Transporturilor lituanian, precizând că este vorba despre al treilea astfel de incident în această lună, informează Agerpres.
România are încǎ o escadrilă de aeronave F-16 Fighting Falcon care execută misiuni de Poliție Aeriană sub comandă NATO.
Războiul de manevră tradițional a fost pus sub semnul întrebării după ce UAV-urile tactice, dificil de identificat și interceptat, au expus orice mișcare a mijloacele blindate la o distanță de cel puțin 5 km de linia de contact a trupelor beligerante.
Eurenco și PGZ vor colabora pentru producția încărcăturilor propulsive modulare pentru muniţie de 155 mm - cartuşe de pulbere folosite pentru a propulsa proiectile de artilerie.
Deși Germania a plasat activele locale ale Rosneft sub administrație specială, după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, Berlinul nu a trecut la naționalizarea companiei. Acest lucru înseamnă că Germania va trebui, cel mai probabil, să negocieze o excepție de la noile restricții impuse de SUA.
În ciuda dimensiunilor sale reduse și a izolării, Coreea de Nord a investit masiv în capacități cibernetice ofensive și acum se alătură Chinei și Rusiei” în ceea ce privește capacitățile hackerilor săi, reprezentând o amenințare semnificativă pentru guvernele, companiile și persoanele străine.
Președinții și prim-miniștrii UE au amânat până în decembrie o decizie privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina, conform concluziilor summitului UE de joi de la Bruxelles.
Joi seara (23 octombrie), aeronave militare rusești au încălcat spațiul aerian lituanian, ceea ce a declanșat un răspuns rapid din partea aeronavelor NATO care patrulau zona.
Cele două aeronave rusești zburau din regiunea Kaliningrad și au încălcat pentru scurt timp spațiul aerian lituanian.
Măsura chinezilor este dublată de rafinăriile indiene care intenționează să reducă drastic importurile de țiței din Rusia.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
China avansează rapid în dezvoltarea celui de-al patrulea său portavion, care se pare că va fi primul cu propulsie nucleară. Un punct de cotitură și o capacitate tehnologică care ar duce China într-un club select în care doar două țări mai sunt. Desigur, unul din ele este SUA, care dispune de toate cele 11 portavioane cu astfel de propulsie.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei aproape șase miliarde de euro, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European.
Europa încearcă să învețe din mers să-și dobândească o coeziune militară și industrială, proces accelerat de recalibrarea intereselor SUA și de războiul rus de agresiune în Ucraina. Dacă la nivel economic și politic lucrurile sunt bine așezate, Europa mai are mult de lucrat în ceea ce privește viziunea strategică și mai ales componenta militară. În ciuda fondurilor uriașe alocate. Iar cel mai elocvent exemplu este disputa politică și industrială, dusă deja cu cuțitele pe masă, între Franța și Germania privind construirea viitorului avion de generația a 6-a.
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a făcut un apel surprinzător către Statele Unite, solicitând ca forțele americane desfășurate în Siria să joace un rol direct și oficial în supravegherea integrării Forțelor Democratice Siriene (SDF) în armata națională. Această cerere reprezintă o schimbare semnificativă de poziție a Damascului, transformând Washingtonul dintr-un actor extern intervenționist într-un garant al securității și stabilității în faza post-conflict.
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Uniunea Europenă a eliberat o nouă tranşă de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de circa şase miliarde de euro, a anunţat joi în Parlamentul European preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează agențiile Agerpres și DPA.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, aflat în vizită în România, precizează că soarta celor două ţări este strâns legată şi că declaraţiile sale recente au fost rupte din context.
Rușii fac tot posibilul să-și vândă avionul de luptă Su-57, catalogat de Moscova ca fiind „de a cincea generație” - ultima oprire fiind făcută la Dubai Airshow.
Cu o lună înainte ca Donald Trump să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin la Helsinki, în 2018, infractorul sexual Jeffrey Epstein i-a făcut un deserviciu președintelui SUA încercând să-i spună ministrului rus de externe că, dacă vrea să-l înțeleagă pe Trump, ar trebui să vorbească cu el.
Pe fondul războiului hibrid tot mai agresiv al Rusiei și al amenințărilor lui Donald Trump privind reducerea sprijinului american pentru securitatea europeană, Bruxelles-ul face o mișcare strategică ce produce deja unde de șoc în birocrația UE. Comisia Europeană, sub conducerea directă a Ursulei von der Leyen, a început să pună bazele unui nou ,,serviciu de informații''.
Preşedintele american Donald Trump a promulgat miercuri legea care pune capăt celei mai lungi paralizii bugetare din istoria SUA, profitând de ocazie pentru a critica opoziţia democrată şi a-şi lăuda din nou politicile economice, relatează Agerpres.
Sistemul Energetic Național (SEN) – sistem generator de securitate națională. SEN reprezintă coloana vertebrală a funcționării industriei și economiei naționale, asigurând alimentarea cu energie electrică a populației și a instituțiilor statului. Prin funcționarea sa continuă, stabilă și eficientă, SEN devine un element strategic de securitate energetică și implicit de securitate națională.
Pe frontul ucrainean, ecuația apărării antiaeriene a devenit o problemă de aritmetică. Cum răspunzi tactic și, mai ales, economic, atunci când inamicul lansează roiuri de drone kamikaze de 50.000 de dolari bucata? Folosind rachete Patriot de 3 milioane de dolari? Pe termen lung, este o strategie falimentară, un război de uzură financiară pe care Kievul riscă să-l piardă.
Potrivit datelor furnizate de Serviciul de monitorizare a zborurilor Flightradar24, pe 12.11.2025, un bombardier strategic american de tip B-52H Stratofortress a simulat desfășurarea de atacuri la numai 50 de kilometri de granița Rusiei, în spațiul aerian al Estoniei.
Forțele Armate ale Federației Ruse au finalizat crearea Trupelor de sisteme fără pilot. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.11.2025) de către locțiitorul comandantului acestor trupe, Serghei Ishtuganov, într-un interviu acordat cotidianului Komsomolskaya Pravda.
În timp ce la București se poartă lupte de culise și se frânează decizii cruciale, riscând soarta celui mai mare șantier naval militar din țară, la sud de Dunăre se întâmplă lucruri concrete. Pe 11 noiembrie, Bulgaria a anunțat că a început testele pe mare, în Marea Neagră, pentru „Hrabri” (Viteazul), prima sa navă de patrulare modulară (MMPV) de 90 de metri. Aceasta este o navă nouă, modernă, construită la Varna, care urmează să intre în dotarea Marinei Bulgare până la sfârșitul acestui an.
Președintele Republicii Centrafricane (RCA), Faustin-Archange Touadera, ar fi apelat la Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru o finanțare crucială: susținerea operațiunilor Corpului African, forța paramilitară succesoare a mercenarilor ruși Wagner, desfășurată în țară încă din 2018.
Trăim într-o realitate strategică fundamental alterată. Așa cum sublinia recent cancelarul german, nu mai suntem într-o perioadă de pace, deși nu suntem, tehnic, nici în război. Această zonă gri, definită de analiști drept „război hibrid”, este exact spațiul de operare preferat al Federației Ruse în confruntarea sa cu Occidentul.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că trupele ruse desfășoară o ofensivă la scară largă în zona Pokrovsk și aduc forțe semnificative pentru a străpunge linia de apărare a Ucrainei.
Cabinetul ucrainean a decis să-l demită pe ministrul Justiției, Herman Halușcenko, a anunțat miercuri premierul Iulia Sviridenkova. Acesta a fost demis în legătură cu un scandal de corupție uriaș legat de compania Enerhoatom. Europa Liberă a publicat numele persoanelor interceptate în cadrul Operațiunii Midas, date publicității luni de Biroul Național Anticorupție (NABU) din Ucraina.
Armata turcă a dezvăluit primul său obuzier autopropulsat dezvoltat local, marcând un pas semnificativ în eforturile țării de a deveni autonomă în sectorul artileriei. Noul sistem este înregistrat sub denumirea de T-155 TTA.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Croația respinge declarațiile lui Orban despre imposibilitatea ca Ungaria să renunțe la petrolul rusesc.
Venezuela desfășoară deja arme, inclusiv echipamente rusești vechi de zeci de ani, și plănuiește un război de gherilă și haos în cazul unui atac terestru sau aerian din partea Statelor Unite, a relatat Reuters, citând surse și documente locale. „Abordarea țării sud-americane este o recunoaștere tacită a lipsei de personal și echipamente”, a precizat publicația.
Președintele columbian Gustavo Petro a ordonat forțelor de securitate columbiene să suspende schimbul de informații cu agențiile de informații americane, afirmând că recentele atacuri americane asupra navelor suspectate de trafic de droguri din Caraibe sunt inacceptabile.
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 11.11.2025, o nouă misiune de cercetare deasupra Mării Negre.
Într-o Alianță Nord-Atlantică menită, teoretic, să asigure securitatea colectivă împotriva amenințărilor externe, o cursă a înarmărilor se desfășoară sub ochii tuturor, între doua state membre cheie. Grecia cere deja insistent Statelor Unite aprobarea pentru achiziția celor mai avansate rachete aer-aer, AIM-120D, pentru viitoarele sale avioane F-35. Motivul, declarat de către Atena, nu are legatura cu o amenințare de securitate de pe flancul estic. Motivul este Turcia.
