Comisia Electorală Centrală (CEC) a furnizat primele rezultate parțiale ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.
Moldova respiră aer european. Maia Sandu, aproape de o victorie istorică pentru președinția Republicii Moldova
Revine guvernului de la Chişinău să decidă dacă mai este necesară extinderea în continuare a stării de urgenţă în domeniul energetic şi pentru ce perioadă, a menţionat ea, salutând semnarea noului contract.
După mai multe zile de negocieri tensionate, Republica Moldova va avea gaze şi după 1 noiembrie, "în condiţii pe care Chişinăul le va putea îndeplini", potrivit acesteia.
"Tarifele vor creşte, dar această creştere nu va fi atât de mare, cum ar fi fost la preţurile de pe piaţă la ora actuală", a spus Maia Sandu, subliniind că "problema" majoră la negocierile cu Gazprom a vizat preţul gazelor, precum şi datoriile societăţii Moldovagaz, care vor fi evaluate în cadrul unui audit, după care vor urma discuţii privind restructurarea datoriilor.
Întrebată despre discrepanţa preţului la gaze anunţat de vicepremierul Andrei Spînu (450 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze) şi cel anunţat de agenţia rusă de stat TASS (500-600 de dolari), preşedinta Maia Sandu a spus că "persoana care a semnat contractul cunoaşte mai bine care este preţul", transmite postul de radio Europa Liberă.
Totodată, ea a confirmat că gazele vor fi livrate ca şi până acum prin Ucraina.
Sandu a subliniat că este vorba de un nou contract şi nu de o prelungire a celui vechi şi că nu a văzut acest document, întrucât este vorba de o înţelegere între doi agenţi economici: Moldovagaz şi Gazprom.
"Ştim care este formula din contract şi ştim că contractul este pe cinci ani. Există şi un protocol care a fost semnat de (vicepremierul Andrei) Spînu şi (Aleksei) Miller, directorul executiv al Gazprom, a specificat lidera de la Chişinău întrebată despre conţinutul noul acord privind gazele.
Referitor la protocol respectiv, Maia Sandu a explicat că vizează că problema gazelor va face obiectul unei discuţii separate în cadrul unei reuniuni a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse de cooperare economică, la care se va decide modul de desfăşurare a auditului datoriei imputate de Gazprom Republicii Moldova şi restructurării acesteia.
Întrebată despre informaţiile apărute în Financial Times potrivit cărora Gazprom ar fi cerut Chişinăului să-şi modifice Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană şi să se alăture Uniunii economice eurasiatice, Maia Sandu a răspuns: "Nu a existat o astfel de discuţie la aceste negocieri privind gazele".
Referitor la "formatul relaţiilor dintre actuala guvernare a Republicii Moldova şi Rusia", asupra căruia corespondentul special al Kommersant a insistat, menţionând că, la mai bine de un an de când a preluat mandatul de preşedinte nu s-a întâlnit direct cu omologul său rus Vladimir Putin şi nici nu a efectuat vreo vizită la Moscova, Maia Sandu a răspuns: "Dacă vorbiţi despre o întâlnire la vârf, atunci, în primul rând, nu cred că o întrevedere singură poate să rezolve toate problemele. Avem un dialog la diferite niveluri şi la diferite niveluri trebuie să ajungem la înţelegeri cu privire la diferite probleme de pe agenda noastră. Şi aceasta va deveni o platformă pentru a conveni mai târziu asupra unei întâlniri la vârf".
Întrebată cum de a găsit timp să participe la "Platforma Crimeea", o reuniune organizată de Ucraina, dar nu şi să ia parte la summitul CSI la nivel de şefi de stat, preşedintele Republicii Moldova a reiterat ataşamentul Chişinăului faţă de respectarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Ucrainei.
Cât priveşte summitul CSI, Sandu a explicat că în locul său a participat premierul Natalia Gavriliţa, care dispune de mai multe prerogative economice şi comerciale.
La insistenţa corespondentului Kommersant de a spune dacă Republica Moldova participă sau nu în calitate de observator la Uniunea Economică Eurasiatică, Maia Sandu a răspuns negativ, explicând că includerea republicii în această structură a fost o idee a ex-preşedintelui Igor Dodon care nu a fost validată prin procedurile prevăzute de legislaţia moldoveană şi nici nu a fost finalizată, iar la ora actuală această temă nu se află pe agenda Chişinăului.
Întrebată dacă, pe fondul crizei gazelor, Rusia poate fi inclusă în categoria prietenilor Republicii Moldova, Maia Sandu a subliniat că "şi-ar dori să fim mai atenţi când discutăm despre lucruri sensibile, pentru a nu dauna procesului de consolidare a societăţii moldovene şi pentru a nu învrăjbi popoarele rus şi moldovean".
"În timpul crizei s-au făcut auzite acuzaţii de tot soiul: că poporul moldovean e într-un fel, că cel rus e altfel. Asta nu merge. Criza a fost depăşită, dar un resentiment a rămas. Vreau ca poporul Rusiei să înţeleagă că suntem un popor prietenos. Îmi doresc ca moldovenii care trăiesc în Rusia să nu sufere din cauza asta, sau ruşii care locuiesc în Republica Moldova să nu aibă de suferit din cauza unor afirmaţii care pur şi simplu învrăjbesc popoarele. Este foarte important pentru noi să consolidăm societatea" în Republica Moldova, a concluzionat Maia Sandu.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Comisia Electorală Centrală (CEC) a furnizat primele rezultate parțiale ale alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.
Candidatul democrat din SUA la președinție Kamala Harris l-a depășit pe republicanul Donald Trump în Iowa, alegătoarele fiind probabil responsabile pentru o schimbare într-un stat câștigat cu ușurință de Trump în 2016 și 2020, potrivit unui nou sondaj Des Moines Register/Mediacom Iowa, publicat sâmbătă. Stafful de campanie al lui Trump a spus că sondajul nu reflectă situația electorală din Iowa.
Toate secţiile de votare constituite pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova s-au deschis duminică la ora 7:00, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman.
Compania belgiană THALES Belgium a semnat un Memorandum de Cooperare cu o întreprindere de apărare ucraineană.
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat, joi, pe rețeaua X, că Polonia a început construcția de fortificații la granița cu regiunea Kaliningrad a Rusiei.
Uniunea Europeană ar putea avea propria agenție de spionaj, pentru a putea răspunde coordonat la amenințările cu care se confruntă blocul european.
Coreea de Nord a efectuat lansarea de probă a unei rachete balistice intercontinentale.
Premierul ungar Viktor Orban a declarat marți că Uniunea Europeană încearcă să-i submineze guvernul și să-l înlocuiască cu o administrație mai conformistă la Budapesta.
Autoritățile ruse sunt scandalizate de acțiunile Washingtonului, acuzat de încălcarea libertății presei.
Premierul Slovaciei, Robert Fico (Fițo), a acordat un interviu propagandistei Skabeyeva și a declarat că „ar fi onorat” să vină la Moscova în 2025 pentru a participa la sărbătorirea Zilei Victoriei Ruse.
Grupul de țări din Europa Centrală prietenoase cu Rusia s-ar putea extinde pentru a include Republica Cehă odată cu revenirea lui Andrej Babiš la conducerea guvernului. Potrivit serverului Politico, extinderea în continuare a blocului, care include acum Ungaria și Slovacia, va reprezenta o problemă majoră pentru Uniunea Europeană.
Un atac cu dronă care a distrus Universitatea Forțelor Speciale Ruse a din orașul cecen Gudermes pe 29 octombrie ar fi putut fi lansat din republicile limitrofe ale Rusiei din Caucazul de Nord, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații pentru Kyiv Independent.
Comisia Electorală Centrală din Georgia va renumăra voturile în aproximativ 14% din secțiile de votare, după alegerile parlamentare contestate de opoziție.
Recent, Departamentul de Stat al SUA a impus noi sancțiuni împotriva unui șef al Forțelor Armate sudaneze, Mirghani Idris Suleiman, responsabil cu achiziționarea de arme.
Proiectul de lege care reglementează doborârea dronelor care trec ilegal frontiera României a fost pus azi în transparență decizională. Avem practic cale liberă după adoptare pentru a doborî dronele rusești care violează spațiul aerian al României.
Premierul ungar Viktor Orban merge în Georgia în perioada 28-29 octombrie.
În cadrul unui interviu acordat ziarului britanic The Sunday Times, președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat, pe 27.10.2024, că sistemul de fortificații defensive “Scutul de Est” construit la granița cu Rusia și Belarus ar putea fi considerat o nouă versiune a “Cortinei de Fier”.
Partidul bulgar de centru-dreapta GERB a câștigat alegerile parlamentare, în timp ce social-democrații de opoziție sunt aproape de victoria electorală în Lituania. Georgia se apropie tot mai mult de Moscova, după ce ”Visul Georgian” a câștigat alegerile cu 53%.
Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a făcut duminică un apel către cetățeni să participe luni seara la un protest față de rezultatele controversate ale alegerilor parlamentare de sâmbătă, după ce Comisia Electorală a anunțat victoria partidului aflat la guvernare, Visul Georgian, informează Agerpres și Reuters.
”Triunghiul de la Weimar” a fost revitalizat după agresiunea rusă din Ucraina și joacă un rol important în actualul context de securitate - cu Rusia care încearcă să destabilizeze Europa prin orice mijloace.
După ce, pe 6 august, forțele ucrainene i-au luat pe ruși prin surprindere, Moscova a angajat peste 50.000 de soldați să apere regiunea Kursk, au declarat oficialii ucraineni.
Un oficial american a declarat pentru Reuters că integrarea la bordul navelor a interceptorilor PAC-3 MSE, folosiți de sistemul terestru Patriot, anticipează progresele tehnologice ale rachetelor chinezești.
Forțele de Apărare Israelului (IDF) au raportat joi că l-au eliminat pe unul dintre liderii Hamas, Mohammad Abu Itiwi, care era acuzat că a participat la un atac mortal asupra Israelului pe 7 octombrie 2023.
La începutul acestui an, Rusia le-a oferit rebelilor Houthi din Yemen informații, pe care le-au folosit pentru a ataca navele din Marea Roșie cu rachete și drone, a raportat în exclusivitate The Wall Street Journal.
Miliardarul Elon Musk, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, a avut discuții regulate cu președintele rus Vladimir Putin și cu alți oficiali ai Kremlinului, încă de la sfârșitul anului 2022. Cel puțin așa susține ziarul american The Wall Street Journal (WSJ), care a publicat vineri această informație cu referire la actuali și foști oficiali nenumiți din diferite țări.
Tranziția către energia verde rămâne unul dintre obiectivele cruciale ale Europei. Problematica a fost abordată și în cadrul Aspen – GMF Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States, ajuns la a 13-a ediție.
În cadrul celei de-a doua zi a conferinței „Aspen - GMF Bucharest Forum 2024”, unde DefeneRomania a fost partener media, a avut loc panelul „Ensuring Energy Security in a Turbulent Geopolitical Context”. Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, și Mihaela Mihăilescu, director adjunct pentru România al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), au luat parte la discuția moderata de Corina Murafa, senior energy specialist si membru al Aspen.
Președintele sârb Alexandar Vucic nu a mers la Summitul BRICS de la Kazan, Rusia, dar și-a trimis vice-premierul să asiste la discuții.
Presa rusă a informat, pe 24.10.2024, că Ministerul Apărării din Arabia Saudită a confirmat achiziționarea de sisteme rusești de apărare antiaeriană Pantsir-S1M, ca parte a întăririi apărării antiaeriene a regatului. Astfel, mijloacele rusești, care au fost testate în condiții reale de luptă, vor fi integrate în sistemul unificat de apărare antiaeriană al țării.
Potrivit unui raport, Iranul va deturna mai mult de jumătate din veniturile din petrol și gaze către forțele militare, inclusiv Corpul Gardienilor Revoluției.
O dronă neidentificată a urmărit portavionul HMS Queen Elizabeth al Marinei Regale britanice. Potrivit ziarului german Bild, în dimineața zilei de vineri, 22 noiembrie, a fost observat și semnalat un obiect suspect care se presupune că supraveghea portavionul staționat în apropierea portului Hamburg.
Rachete sol-sol ucrainene distrug din nou o țintă rusească importantă, după ce SUA au permis angajarea unor obiective în adâncimea teritoriului Rusiei. „În noaptea de 24 noiembrie, unitățile forțelor de rachete ale Forțelor Armate ale Ucrainei, în cooperare cu alte componente ale Forțelor de Apărare, au lansat un atac de grup asupra pozițiilor unui divizion din Regimentul 1490 Rachete Antiaeriene al Armatei a 6-a a Federației Ruse, care se află în regiunea Kursk”, a anunțat Statul Major General (SMG) ucrainean într-un comunicat de presă.
Presa rusă a informat, pe 24.11.2024, că noile drone rusești de tip Kolibri cu protecție împotriva sistemelor de război electronic vor ajunge în curând în zona operației militare speciale pentru testare în condiții de luptă. Dronele au fost dezvoltate la Institutul de cercetare pentru sisteme de calcul M.A. Kartsev.
Moscova l-a demis pe comandantul Grupării de trupe Sud de pe câmpul de luptă ucrainean, generalul-colonel Ghennadi Anașkin, din cauza rapoartelor false către superiori, pierderilor inutil de mari și încetinirii înaintării în apropierea orașului Siversk din regiunea Donețk din estul Ucrainei, au declarat bloggeri militari ruși. Ministerul rus al Apărării nu a anunțat oficial înlocuirea comandantului militar, a scris serverul Gazeta.ru.
Ministerul francez de Externe a confirmat capacitatea Ucrainei de a lansa rachete franceze către teritoriul rus. Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a declarat pentru BBC că nu există „linii roșii” în sprijinirea Ucrainei.
La 21 noiembrie, la primele ore ale dimineții, Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală împotriva Ucrainei, fără să aibă un focos nuclear. Rusia a mai atacat Ucraina de multe ori cu arme care pot transporta un focos nuclear și chiar a lansat rachete cu un ''focos nuclear simulat''. Dar ultimul atac a fost special. Această rachetă, pe care experții o numesc Rubizh, iar Putin o numește Oreshnik, a avut un efect sonor și vizual puternic. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, racheta a fost lansată din regiunea Astrakhan din Rusia. Rusia a lansat, de asemenea, o rachetă balistică aeriană și mai multe rachete de croazieră.
Un nou material video va deveni probabil viral pe internet și pe rețelele de socializare în următoarele zile. Un tanc T-90M Proryv al armatei ruse a fost aruncat în aer într-un mod extrem de brutal, turela sa fiind proiectată în aer ca o rachetă, atingând o înălțime estimată la 20-30 de metri.
O analiză cuprinzătoare a Pentagonului privind testele efectuate pe avionului de luptă F-35 produs de Lockheed Martin arată că în cei șase ani de teste au fost înregistrate probleme de fiabilitate și întârzieri în întreținere, nereguli la sistemele de armament și situații încă nerezolvate, privind capacitatea de apărare cibernetică.
Potrivit Caspic Policy Center, cu sediul la Washington, NATO ar trebui să acorde o atenție mai mare rutelor din Marea Caspică și de pe Canalul Volga-Don, unde oportunitățile de intervenție militară ale alianței sunt încă limitate.
Ministerul croat al Apărării a semnat un acord cu producătorul turc de drone Baykar pentru achiziționarea de drone de luptă Bayraktar TB2.Croația achiziționează Bayraktar TB2. Dronele vor fi și în dotarea Forțelor Aeriene ale României
Camera inferioară a parlamentului rus, Duma de Stat, a aprobat în a treia lectură bugetul pentru anul viitor.
Ucraina mai controlează 800 de kilometri pătrați în regiunea rusă Kursk, cu 40% mai puțin decât cei 1.376 km cuceriți la începutul incursiunii din august, spune o sursă de la Statul Major ucrainean.
Grecia plănuiește modernizarea armatei sale, în primul rând prin achiziția de noi avioane F-35 americane și Rafale, de producție franceză, dar și prin dezvoltarea unui sistem antiaerian.
Rusia și-a atins scopul. Lovitura cu racheta balistică Oreshnik cu rază de aproximativ 5.000 de km, lansată asupra Ucrainei pe 21 noiembrie, a fost privită cu îngrijorare în Occident, de unde vine tot ajutorul pentru Ucraina. Conducerea rusă continuă să glorifice racheta balistică Oreshnik și este foarte posibil ca aceasta să-și repete lansarea în zilele următoare, potrivit analiștilor Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW).
Secretarul general al NATO, Mark Rutte , s-a întâlnit cu președintele proaspăt ales al SUA, Donald Trump. Întâlnirea a avut loc la Palm Beach, Florida, a declarat sâmbătă o purtătoare de cuvânt a NATO.
Capturarea mai multor sate din apropierea orașului Siversk din regiunea Donețk din Ucraina, raportată de comandanții ruși către superiori, s-a dovedit a fi o minciună. ”Succese” similare au fost raportate și la Torske.
Zilele trecute, două cabluri de fibră optică îngropate pe fundul Mării Baltice au fost avariate tocmai în timp ce deasupra lor se afla o navă chineză cu un căpitan rus.
Industria de apărare din Ucraina reușește ca în plin război împotriva unui adversar cu capacități economice, industriale, militare și demografice mult mai mari, să facă față și să producă în Ucraina tehnică, dar și muniție. Ucrainenii au nevoie de parteneriate pe termen lung cu state aliate, care să aibă și o componentă de finanțare, pentru ca producția să fie sustenabilă. Pentru că, cu alte cuvinte, industria are capacitatea de a produce mai mult decât poate Kievul cumpăra.
Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.
Militarii Armatei SUA din Regimentul 57 de Artilerie Apărare Aeriană desfășoară în țara noastră un exercițiu de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune (SHORAD) având ca scop consolidarea și apărarea spațiului aerian al NATO.
Northrop Grumman a livrat Forțelor Aeriene americane (USAF) prima rachetă aer-sol de ultimă generație pentru atac apropiat. Arma va fi folosită pentru teste de transport și de separare, a anunțat compania.
În cadrul unui mesaj postat pe rețelele de socializare, Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a anunțat, pe 22.11.2024, că trupele ruse nu au întrebuințat în Ucraina o nouă rachetă balistică hipersonică de tip Oreshnik, așa cum a declarat președintele rus, Vladimir Putin, cu o zi înainte, ci o rachetă balistică a complexului de rachete Kedr.
Evenimentele recente arată că există un risc real de izbucnire a unui conflict global, a declarat vineri prim-ministrul polonez Donald Tusk, după ce Rusia a lansat o rachetă balistică hipersonică cu rază medie asupra unui oraş ucrainean, relatează Agerpres și Reuters.
Avionul de luptă Northrop F-20 Tigershark este adesea considerat „cel mai bun avion de luptă care nu a fost construit niciodată.”
Medierea asigurată de Sultanatul Oman și Arabia Saudită pentru normalizarea relațiilor diplomatice dintre Iran și Maroc, confirmată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe Ismail Baghaei, a iritat Algeria care și-a activat diplomația pentru a bloca o reconciliere ce ar normaliza legăturile dintre cele două state islamice.
Deși, din punct de vedere al amenințării nucleare, Rusia reprezintă pericolul cel mai acut pentru Statele Unite, potențialul nuclear al Chinei este cea mai mare amenințare pe termen mediu și lung, declară oficialii americani.
Aderarea țării noastre la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre începând de anul viitor și strânsa cooperare între România și Ungaria în plan bilateral și regional au fost temele de interes discutate astăzi de prim-ministrul Marcel Ciolacu și omologul său ungar Viktor Orbán.
Austria a renunțat la blocajul pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen. Acesta pare să fie mesajul care reiese din declarația președintei Comisiei, Ursula von der Leyen.
Racheta balistică cu rază de acțiune intermediară cu care Rusia a atacat Ucraina a fost creată pe baza rachetei rusești RS-26 Rubizh.
Implicarea tot mai mare a puterilor din Asia de Est în războiul din Ucraina devine tot mai evidentă.
Premieră neagră pentru Armata lui Kim din Ucraina - un ofițer superior din Armata nord-coreeană (posibil, chiar unul dintre cei trei generali trimiși de Kim în zona de război) a fost rănit în regiunea Kursk, în urma unui recent atac cu rachetă Storm Shadow, efectuat de Forțele de Apărare ale Ucrainei.
Președintele american Joe Biden s-a alăturat acelor lideri care au condamnat mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale (CPI) pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și pentru fostul ministru al Apărării Yo'av Galant din cauza presupuselor crime de război comise în Fâșia Gaza.
