Merkel, cândva cel mai iubit politician din Europa, respinge acum acuzațiile legate de greșelile făcute în relaţia cu Putin și spune că a întârziat atacul Rusiei asupra Ucrainei
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Angela Merkel, în timpul întrevederii de la Moscova din 20.08.2021. Sursă foto: Kremlin
Principalele evaluări pozitive ale prestației Angelei Merkel făcute inițial au fost revizuite și criticate, în special în ceea ce privește contribuția sa la răspunsul internațional față de declanșarea efectivă a războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei în 2014, care în februarie 2022 a degenerat în cel mai mare război din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Dezbaterea dacă Ucraina ar fi fost protejată de un atac rusesc dacă ar fi aderat la alianța de apărare NATO la începutul anilor 2000, așa cum au făcut majoritatea țărilor est-europene, a devenit deosebit de aprinsă.
Summitul NATO de la București
La summitul NATO de la București din aprilie 2008, Ucraina a cerut alianței să înceapă să o pregătească pentru aderare, însă Merkel și președintele francez de atunci, Nicolas Sarkozy, nu au fost de acord.
În aprilie 2022, Zelenski, amintindu-și de summitul de la București, a declarat: „Atunci a existat o șansă de a scoate Ucraina din zona gri din Europa de Est, din zona gri dintre NATO și Rusia. Din zona gri, în care Moscova crede că poate face orice aici. Chiar și cele mai grave crime de război”.
Angela Markel a recunoscut că a fost printre liderii țărilor care s-au pronunțat împotriva demarării procesului de aderare a Ucrainei la Alianță.
„Am crezut că era o iluzie să presupunem că statutul Planului de acțiune pentru aderare (MAP) va oferi Ucrainei și Georgiei protecție împotriva agresiunii lui Putin, că acest statut va fi atât de descurajant încât Putin va accepta această evoluție și nu va face nimic”, a declarat ea într-unul dintre cele mai citate pasaje ale cărţii sale de memorii.
Merkel povestește în carte sa și o conversație personală pe care a avut-o cu Putin: „Cu o altă ocazie, pe care nu mi-o mai amintesc în detaliu, el mi-a spus: „Nu vei fi cancelar pentru totdeauna, iar apoi vor deveni membri NATO. Vreau să împiedic asta. Și m-am gândit: nici tu nu vei fi președinte pentru totdeauna. Dar temerile mele de la București cu privire la viitoarele tensiuni cu Rusia nu s-au diminuat”.
Soarta Georgiei şi a Ucrainei s-a jucat după regulile cuplului Markel-Putin
Evenimentele ulterioare au arătat că concesiile făcute lui Putin nu au împiedicat Rusia să folosească forța armată. La doar câteva luni după summitul NATO de la București, războiul de agresiune al Rusiei asupra Georgia a izbucnit în august 2008, cimentând dezmembrarea teritoriului georgian.
În 2014, Rusia a cucerit peninsula ucraineană Crimeea, iar forțele ruse au început un conflict armat în estul Ucrainei, deși Ucraina se autointitulase oficial stat nealiniat și nu dorea să adere la NATO.
Angela Merkel, deși condamnă agresiunea Rusiei și o numește ilegală și nedreaptă, respinge totuși acuzațiile potrivit cărora politica sa față de Rusia este greșită.
Într-un interviu acordat televiziunii britanice, Merkel a insistat că obiecția sa față de aderarea Ucrainei la NATO și, ulterior, participarea sa la așa-numitele acorduri de la Minsk cu Putin pentru a pune capăt ostilităților din regiunile Donețk și Luhansk, în opinia sa, au întârziat un război rusesc la scară largă împotriva Ucrainei.
„Ucraina însăși era foarte divizată la acea vreme. Mulți oameni de acolo se opuneau aderării la NATO. Iar noi, țările NATO, a trebuit să decidem dacă aderarea Ucrainei la NATO ar contribui la securitatea noastră. Evident, răspunsul a fost negativ. Sunt convins că ar fi dus mai devreme la un conflict militar. Și atunci Ucraina, ca stat, cu siguranță nu era la fel de pregătită cum era în februarie 2022”, spune Angela Merkel.
Ea dovedește: „Cu acordurile de la Minsk, am încercat să reduc atacurile militare asupra Ucrainei. Timp de mai mulți ani, acestea au funcționat într-o anumită măsură, deși destul de slab”.
Gazul rusesc
Merkel refuză, de asemenea, să admită că, chiar și după ocuparea Crimeii de către Rusia și luptele sângeroase din estul Ucrainei, guvernul german a dezvoltat o strânsă cooperare cu Rusia.
În ciuda apelurilor președintelui american de atunci, Barack Obama, și ale altor aliați, Berlinul a fost de acord să construiască un gazoduct suplimentar Nord Stream 2, care nu a început încă să livreze gaz rusesc în Germania.
Angela Merkel își explică deciziile spunând că a trebuit să ia în considerare nevoile industriei germane, care avea nevoie de energie la prețuri avantajoase.
În carte, ea scrie că Putin este un om „care este mereu în alertă, se teme de ceva rău de la alții și este mereu gata să atace, inclusiv să se joace cu câinii și să-i facă pe alții să-l aștepte. Toate acestea ar putea fi considerate copilărești și condamnabile. Cineva ar putea scutura din cap întristat de acest lucru. Dar asta nu a scos Rusia de pe hartă”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News