Moscova și Tokyo nu au reușit să ajungă la un acord de pace de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Rusia și Japonia nu au reușit să facă pace după al Doilea Război Mondial, iar Kremlinul a venit acum cu motivul: SUA sunt de vină
În 2009, vicepreşedintele american Joe Biden a venit la Conferinţa de securitate de la Munchen pentru a "apăsa pe butonul de resetare" cu Rusia. Un deceniu mai târziu, el a revenit să propună relaţii mai bune cu propria ţară, comentează Reuters duminică.
Promiţând că "America se va întoarce" ("America will be back") odată ce Donald Trump îşi va părăsi funcţia, Biden a fost ovaţionat în picioare la Conferinţa de securitate de la Munchen de delegaţii care găsesc că poziţia actualului preşedinte în politica externă este dificil de agreat.
Dar entuziasmul lor a relevat totodată slăbiciunea diplomaţiei occidentale în faţa determinării lui Trump, conform unor diplomaţi europeni şi oficiali prezenţi la conferinţă.
Succesorul lui Biden, Mike Pence a fost primit cu tăcere la recepţia în palatul parlamentului bavarez vineri seara, după ce şi-a semnat mesajul:"Vă aduc salutări de la cel de-al 45-lea preşedinte al SUA, preşedintele Donald Trump".
Turneul său de patru zile în Europa nu a reuşit decât să aprofundeze disensiunile cu aliaţi tradiţionali în probleme precum Iranul şi Venezuela şi a oferit puţine speranţe asupra modului de a aborda ameninţările, mergând de la armele nucleare la schimbările climatice, au spus diplomaţi şi oficiali.
Dubii cu privire la rolul Washingtonului în lume sunt pe cale de a fi resimţite atât de simpli cetăţeni, cât şi de specialişti în politica externă. În Germania şi în Franţa, jumătate din populaţie consideră puterea americană drept o ameninţare, un procent în creştere puternică faţă de 2013, această fiind şi o opinie împărtăşită de 37% dintre britanici, potrivit unui raport al Pew Research Center, cu sediul la Washington, înainte de Conferinţa de securitate Munchen.
Întrebat despre anxietatea europeană asupra stilului de leadership al Trump, un înalt oficial american a declarat în avionul Air Force Two al lui Pence că discursul vicepreşedintelui american sâmbătă la hotelul Bayerischer Hof din Munchen ar vrea "să-i ajute să le dea o perspectivă diferită".
Dar dacă europenilor nu le place mesajul "America First", nu a existat un răspuns concertat la aceasta. Cancelarul german Angela Merkel a fost singură, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a anulat în ultimul moment participarea la conferinţă.
Aceasta i-a determinat pe unii să deplângă eşecul Occidentului în a face să fie respectată ordinea internaţională bazată pe reguli pe care Washingtonul însuşi le-a apărat timp de 70 de ani până la venirea lui Trump la Casa Albă.
I-a revenit Chinei să o ajute pe Merkel în apărarea ordinii de după al Doilea Război Mondial. ministrul de externe chinez Yang Jiechi a vorbit mai mult de 20 de minute într-o engleză impecabilă despre avantajele comerţului deschis şi al cooperării globale.
Mesajul lui Pence a fost de fapt că pilonii politicii externe a SUA se reconstruiec pe o bază diferită: izolarea Iranului, limitarea influenţei Chinei, aducerea trupelor americane acasă şi obligarea europenilor să i se alinieze.
După ce într-un discurs la Varşovia a acuzat joi Marea Britanie, Franţa şi Germania de încercarea de a submina sancţiunile SUA împotriva Iranului, Pence a invitat la Munchen Uniunea Europeană să-l recunoască pe şeful parlamentului venezuelean Juan Guaido drept preşedinte în locul lui Nicolas Maduro, pe care el l-a numit dictator.
Aceasta a suscitat indignarea ministrului de externe spaniol Josep Borrell, care a spus că Uniunea Europeană l-ar putea recunoaşte pe Guaido ca preşedinte interimar până la noile alegeri, în conformitate cu Constituţia venezueleană.
Mike Pence a reiterat, de asemenea, opoziţia Washingtonului faţă de proiectul Nord Stream 2 în construcţie dintre Rusia şi Germania sub Marea Baltică. "Nu putem întări Occidentul devenind dependenţi de Est", a afirmat Pence.
Merkel, care apără deciziile de parteneriat cu Rusia în domeniul energetic, a afirmat că nu este rezonabil să se presupună că Rusia ar putea deveni furnizor de energie nesigur.
Vorbind în faţa lui Pence, Merkel a pus la îndoială dacă decizia SUA de a părăsi acordul nuclear cu Iranul şi noua retragere americană din Siria a fost cea mai bună cale de a aborda Teheranul în regiune.
Ministrul de externe francez Jean-Yves LeDrian a spus că este intrigat de politica SUA în Siria, după decizia lui Trump de a retrage trupele pentru că de aceasta ar beneficia doar Iranul, cu care Washingtonul vrea să fie dur.
Diplomaţii şi oficialii europeni au obiectat faţă de insistenţa lui Pence ca guvernele din UE să stea departe de companiile de telecomunicaţii chineze, având în vedere că acestea construiesc reţele de ultima generaţie de telefonie mobilă, preferând să aibă o discuţie internă despre riscurile potenţiale şi afirmaţiilor SUA împotriva spionajului chinez.
"Presiunea SUA are tendinţa să ne determine să facem contrariul. Presiunea SUA este contraproductivă. Este mai bine ca ei să nu încerce şi să exercite presiuni asupra noastră", a spus un înalt diplomat francez.
Kumi Naidoo, şeful organizaţiei Amnesty International, a spus că securitatea a fost definită adeseori prea limitat, nereuşind să abordeze pericole mai mare precum schimbările climatice.
"Discursul de la Conferinţa de securitate de la Munchen este frânt. Ei vorbesc despre subiecte corecte, dar nu într-un limbaj adecvat. Mentalitatea aici este că securitatea ar fi doar o problemă naţională", a afirmat el pentru Reuters.
Plecând la Washington, Mike Pence a fost imperturbabil, declarând reporterilor că turneul său a fost un succes. "Noi promovăm interesele lumii libere şi am făcut mari progrese", a subliniat vicepreşedintele american.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Moscova și Tokyo nu au reușit să ajungă la un acord de pace de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Compania chineză Huawei a dat în judecată Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin Administrația Prezidențială, Ministerul Cercetării și Primul Ministru.
La scurt timp după ce prim-ministrul britanic Rishi Sunak a anunțat un „efort național” pentru asigurarea viitorului industriei nucleare de apărare a Regatului Unit, a fost publicat Documentul de comandă pentru apărarea nucleară (Defence Nuclear Command Paper), prin care guvernul stabilește „la scară completă efortul nuclear național al Regatului Unit”.
Ministrul ucrainean al energiei, Herman Halușcenko, a declarat, pe 08.04.2024, că, în ultimele săptămâni, trupele ruse au lovit 80% dintre centralele electrice tradiționale și jumătate din hidrocentralele de pe teritoriul Ucrainei.
Pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, Germania a început desfășurarea pe termen lung a unităților sale militare într-o altă țară, Lituania. Primii zeci de militari au ajuns luni.
Pe 7 aprilie, un incendiu a izbucnit la bordul corvetei Serpuhov, de la o bază navală din regiunea Kaliningrad. Totul se pare că a fost organizat structura de informații a armatei ucrainene (HUR/GUR).
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat luni că o prezență militară germană în Lituania ar putea duce la escaladarea tensiunilor, potrivit informațiilor furnizate de Reuters.
Poliția de frontieră a descoperit o mină marină pe brațul Chilia.
În intervalul 24-25 aprilie, va avea loc la Palatul Parlamentului a treia ediție a Conferinței Internaționale Outlook on Resilience, cu tema Dawn of Artificial Intelligence, organizată de Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență.
Cu accent pe marină, planul „reprezintă un impuls istoric al cheltuielilor pentru apărare și implică o întărire semnificativă a tuturor categoriilor forțelor armate”, a declarat prim-ministrul Jonas Gahr Støre.
Nave americane traversează Atlanticul având la bord tehnică militară pentru exercițiul DEFENDER 24.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
România se identifică deplin cu valorile democratice ale NATO şi acţionează cu responsabilitate şi hotărâre la nivel aliat, ca un veritabil pilon de securitate şi stabilitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic, afirmă preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis duminică, în contextul marcării Zilei NATO în România şi al aniversării a 75 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice.
Aliatul populist al guvernului din Slovacia, Peter Pellegrini, pare să aibă asigurată victoria la alegerile prezidenţiale care au avut loc sâmbătă, după numărarea a 96% din buletinele de vot.
Ministrul apărării din India, Rajnath Singh, a dat asigurări, într-un interviu acordat portalului de ştiri CNN News18, că guvernul indian este dispus să intre pe teritoriul Pakistanului pentru a-i învinge pe teroriştii care evadează peste graniţă după ce au încercat să desfăşoare activităţi teroriste în India, transmite Agerpres, care citează EFE.
Bașcana pro-rusă a regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova, Evghenia Guțul, a avertizat vineri Chișinăul că regiunea își va declara independența în cazul în care Republica Moldova va alege să se unească cu România, relatează Agerpres, care citează EFE.
Ministrul polonez de externe Radosław Sikorski, vorbind după întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO, a transmis un mesaj tăios pentru Rusia.
Azi noapte, forțele ucrainene au efectuat un atac major asupra unor baze militare aflate pe teritoriul Federației Ruse, iar rezultatele depășesc cu mult primele estimări.
Ministerul Apărării Naționale anunță că drona maritimă identificată în apele teritoriale românești pe 3 aprilie a fost transportată în siguranță la poligonul Capul Midia.
Kurt Campbell, Secretar de stat adjunct al Statelor Unite ale Americii, a făcut o analiză succintă a evoluțiilor rapide de pe frontul din Ucraina, iar constatările acestuia nu sunt de natură să ne liniștească.Evaluare îngrijorătoare de la Departamentul de Stat al SUA: Rusia și-a refăcut aproape complet armata și acum e o amenințare nu doar pentru Ucraina
Invazia Rusiei de acum doi ani a clarificat lucrurile la Kiev; societatea ucraineană a aflat cine sunt cu adevărat frații slavi și cine îi sunt partenerii. Ambasadorul României la Kiev: Invazia Rusiei lui Putin a răspuns la trei mari dileme în societatea ucraineană care a înțeles de unde vine adevăratul pericol.
Rusia şi NATO se află acum într-o "confruntare directă", a afirmat joi Kremlinul, în timp ce Alianţa a marcat împlinirea a 75 de ani de la înfiinţare, conform Agerpres, care citează Reuters.
Coreea de Nord a anunțat că a testat o nouă rachetă hipersonică cu rază intermediară de acțiune (IRBM) cu combustibil solid, în timp ce continuă să-și extindă programul de înarmare.
Marocul a intrat în clubul producătorilor de drone în cadrul recentului acord încheiat cu Israelul. Câteva luni mai târziu, a devenit primul producător de drone kamikaze avansate din Africa și Orientul Mijlociu, după Israel.
Nu este în interesul Statelor Unite sau al aliaților să avem un conflict militar cu Rusia, confirmă șeful diplomației americane Antony Blinken.
''Nicio țară membră din Europa Centrală și de Est nu a delegat un secretar general la NATO în întreaga sa istorie, prin urmare ar fi timpul, având în vedere în special faptul că principala provocare de securitate vine din această direcție'', a declarat miercuri, la Bruxelles, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, citat de Agerpres și MTI.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 03.04.2024, două bombardiere strategice Tu-95MS aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune au patrulat deasupra apelor neutre ale Mării Barents și Mării Norvegiei.
Belarus se pregătește de război, a declarat președintele belarus Alexandr Lukașenko în timpul unei vizite în orașul Grodno, care se află în apropierea granițelor cu Polonia și Lituania. Belarus oferă sprijin Rusiei în invazia sa din Ucraina.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ privind Legea apărării naţionale a României care prevede posibilitatea militarizării, în anumite condiţii, a forţelor de protecţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Poate cel mai sensibil subiect de pe agenda relațiilor bilaterale dintre România și Ucraina este cel al persoanelor aparținând minorității române din Ucraina. Problematica minorităților vine la pachet cu statutul limbii române din Ucraina. Timp de peste trei decenii, și propaganda rusă a contribuit la torpilarea relațiilor româno-ucrainene.
Ca să fie limpede, este știut faptul că autoritățile ucrainene nu sunt cel mai comod interlocutor când vine vorba, în special, de subiectul minorităților. Totuși, trebuie să distingem foarte clar și rolul major al ”școlii de gândire” sovietice, care a (de)format generații la rând de ucraineni în direcția unei atitudini mai puțin flexibile față de România și comunitatea românească din Ucraina.
În cinci-opt ani, Rusia ar putea fi pregătită să atace teritoriul NATO, așa că până în 2029 trebuie să fim pregătiți pentru asta. Creșterea capacităților de descurajare ar trebui să fie subordonată proiectelor de cooperare între forțele armate poloneze și germane, moment în care se așteaptă ca ''scutul antirachetă european'' să ajungă fie operaţional, a declara şeful de stat major al armatei germane (Bundeswehr), generalul Carsten Breuer.
Rusia a pierdut un sistem radar deosebit de important, potrivit unor noi informații, iar surse ucrainene și rusești au confirmat că Ucraina a lansat un atac la sute de kilometri de linia frontului, chiar în inima teritoriului rusesc. Miercuri, presa de la Kiev a relatat că dronele ucrainene au lovit o facilitate militară pe teritoriul căreia se afla un ''Container 29B6'', un radar de tip ''over-the-horizon'', în republica rusă Mordovia, citând surse din cadrul agenției de informații militare ucrainene. Surse rusești și ucrainene comunicaseră anterior că a avut loc un atac cu drone asupra instalației din Mordovia, la 11 aprilie.
În apropierea momentului decisiv al votului din Camera Reprezentanților din SUA privind pachetele de ajutor pentru Ucraina, Israel și Taiwan, mass-media și comentatorii occidentali continuă să discute posibilele scenarii privind evoluția ulterioară a războiului și șansele de victorie ale Ucrainei. Mulți dintre ei sunt de acord că, în ciuda complexității situației de pe câmpul de luptă, Ucraina are o șansă reală de a obține victoria - cu condiția să continue să primească asistență constantă din partea SUA și a partenerilor occidentali.
Decizia președintelui republican al Camerei Reprezentanților de a supune la vot legea care ar debloca ajutorul militar pentru Ucraina este, practic, un moment decisiv pentru războiul de apărare al Ucrainei în fața agresiunii ruse.
Pe fondul lipsei de muniţii, dar mai ales în condiţiile unei lipse acute de sisteme de apărare aeriană, avioanele rusești sprijină succesele constante și rapide pe care le înregistrează forţele terestre ruse, inclusiv în apropierea orașului Chasiv Yar din regiunea Donețk. Analiștii militari din cadrul Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că apărarea aeriană a Ucrainei rămâne limitată și degradată, permițând avioanelor rusești să opereze liber și fără amenințări în anumite zone critice de pe linia frontului.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că Ucraina poate să lovească ținte militare aflate în afara granițelor sale, deoarece are dreptul la autoapărare, iar avioanele militare rusești sunt incluse în această categorie.
Într-un eveniment de o raritate excepțională, Forțele Aeriene americane (US Air Force – USAF) au ridicat simultam în aer aproape toată flota de bombardiere strategice stealth, B-2 Spirit. Baza Aeriană Whiteman ”a executat un zbor în masă cu 12 B-2 pentru a încheia exercițiul anual Spirit Vigilance”, a anunțat Aviația americană care a publicat și o fotografie cu aeronavele pregătite pentru decolare în celebrul marș al elefanților pe pista aerodromului.
Asamblarea celui de-al doilea prototip al avionului de luptă TAI KAAN, un produs al industriei turce de apărare, se apropie de final. După ce vor fi finalizate ultimele etape ale procesului de asamblare și de instalare a motoarelor, se estimează că aeronava ar urma să iasă de pe linia de producţie în jurul lunii iunie sau iulie 2024. Ulterior, cel de-al doilea prototip al avionului de luptă TAI KAAN va fi supus unei serii de teste de zbor.
În timpul atacului efectuat asupra Iranului în urmă cu două zile, armata israeliană a avariat serios un sistem radar aflat în apropierea aeroportului din orașul Isfahan, potrivit The Times of Israel. Agenția a obținut imagini realizate din satelit care prezintă pagubele rezultate după atacul israelian din această zonă. Imagini indică, de asemenea, că ținta atacului a fost o stație radar din apropierea aeroportului din Isfahan.
O explozie a lovit o bază militară irakiană care găzduia forțe paramilitare pro-iraniene, potrivit unor surse din domeniul securității. Explozia de vineri seară a avut loc la baza Calso, unde este staționat fostul grup paramilitar pro-iranian Hashed al-Shaabi - integrat acum în armata regulată - au declarat pentru Agenția France-Presse o sursă din cadrul Ministerului de Interne și un oficial militar. Autoritățile raportează victime, unele dintre ele făcând referire la un atac aerian asupra fostei unități anti-Isis, cunoscută sub numele de Hashed al-Shaabi, care acum face parte din armata irakiană regulată.
Armata ucraineană are nevoie de întăriri, inclusiv de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, obuze de artilerie, arme cu rază lungă de acțiune, aviație, iar toate deciziile privind aceste livrări trebuie luate rapid, potrivit unei declarații a președintelui Volodimir Zelenski în timpul reuniunii Consiliului Ucraina-NATO.
Președinele leton Seimas Daiga Mieriņa, președintele lituanian Seimas Viktoria Cmilyte-Nielsen și președintele Parlamentului Eston Lauri Hussar au adresat un apel Congresului SUA privind aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina blocat de republicani de câteva luni.
Un atac cu rachete ucrainene efectuat săptămâna trecută în Luhanskul ocupat l-a ucis pe colonelul rus Pavel Kropotov, a anunțat presa locală rusă la 19 aprilie. Kropotov, comandantul Brigăzii 59 de Comunicații, a fost ucis, pe 13 aprilie, în urma unui atac al armatei ucrainene asupra cartierului general al brigăzii pe care acestea o conducea.
Șeful Direcției Principale de Informații (GUR/HUR) din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina, generalul Kirilo Budanov, a făcut câteva precizări cu privire la sistemele de rachete pe care militarii ucraineni le utilizeaza in aceasta perioada pentru a distruge avioanele strategice rusești, potrivit Direcției principale de informații a Ministerului Apărării din Ucraina. Budanov a explicat modul în care Ucraina poate efectua atacuri specifice asupra avioanelor militare care sunt importante din punct de vedere strategic pentru armata rusă.
Rusia a lansat un alt atac cu rachete în noaptea de 19 aprilie, lovind o clădire rezidențială din centrul orașului Dnipro , precum și alte obiective civile și de infrastructură din oraș și din regiune. În urma atacului, 8 persoane au fost ucise, inclusiv 2 copii, și zeci de persoane au fost rănite.
Syria TV, o rețea de televiziune siriană pro-opoziție lansată în martie 2018 la Istanbul, a relatat la 17.04.2024 (ora 19.51, ora Damascului) citând o sursă diplomatică europeană, că unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii a vizitat Siria și s-a întâlnit cu liderul sirian Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Atacul israelian ca răspuns la atacurile Iranului, riscurile unui război la scară largă, atitudinea Israelului față de Rusia, pozițiile Occidentului și ale lumii arabe - aceste subiecte au fost discutate cu diplomatul israelian și fost ambasador al Israelului în Rusia, Arkadi Mil-Man, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Atacul masiv cu rachete și drone lansat de Iran asupra Israelului în noaptea de 13 spre 14 aprilie a devenit instantaneu principala prioritate a agendei internaționale. Cu sprijinul mai multor țări occidentale și arabe, apărarea aeriană a Israelului a respins cu succes atacul şi înregistrând pagube minime.
Primele trei aeronave F-16 achiziționate din Norvegia au fost recepționate la Câmpia Turzii.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 19.04.2024, citând surse din cadrul Ministerului rus al Apărării, că Regiunea Militară Leningrad, reînființată recent în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, a fost întărită cu noi formațiuni militare.
Argentina a cerut NATO să devină unul dintre „partenerii globali” ai alianței de securitate, a declarat joi ministrul Apărării Luis Petri, în timp ce țara sa caută modalități de a consolida legăturile cu SUA și Uniunea Europeană, raportează agențiile de presă.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 18.04.2024, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că avioanele de vânătoare MiG-31I aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au primit dispozitive pentru realimentarea în aer.
Rezultatul războiului din Ucraina va determina în mare măsură cum va arăta viitoarea ordine mondială. Aceasta este conform unui addendum secret la conceptul oficial de politică externă a Rusiei, document care a fost obținut de The Washington Post de la unul dintre serviciile europene de informații.
Israelul a efectuat un atac asupra Iranului într-o mișcare de ripostă la recentele atacuri iraniene asupra teritoriului său, conform declarațiilor unui oficial american de rang înalt citat de ABC News, potrivit Agerpres și AFP.
Ucraina a doborât pentru prima dată un Tu-22M3. potrivit Direcției Principale de informații a Armatei ucrainene (HUR/GUR), bombardierul strategic rus a fost distrus cu un sistem antiaerian S-200.
Din cauza atacurilor aeriene ruse asupra Ucrainei vecine, Polonia ar trebui să-și protejeze mai bine spațiul aerian, a declarat, zilele trecute, premierul polonez Donald Tusk, după o reuniune extraordinară a guvernului. La întâlnire au participat și cei mai înalți doi reprezentanți ai armatei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2024, că un bombardier cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse s-a prăbușit în ținutul Stavropol din sud-vestul Rusiei, pe teritoriul districtului Krasnogvardeysky.
Germania se grăbește în sprijinul Ucrainei și anunță că va trimite încă un sistem antiaerian IRIS-T. Trei sisteme de acest tip au fost deja transferate în Ucraina.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 17.04.2024, drona de cercetare Nothrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale americane, care a sosit recent la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia, a îndeplinit prima misiune în zona Mării Mediterane.
Într-un interviu acordat Diario de Noticias la 12 aprilie 2024, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene din Portugalia, generalul Joao Cartaxo Alves, a confirmat că avionul de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II va fi înlocuitorul lui F-16M Fighting Falcon. Decizia face parte dintr-un efort de se menţine la acelaşi nivel, din punct de vedere al capabilităţilor militare, cu majoritatea aliaților europeni care au inițiat deja tranziția către F-35, potrivit generalului.
Ministerul Afacerilor Interne de la Priștina a condamnat reținerea cetățenilor kosovari la punctele de frontieră ale Serbiei și cere eliberarea imediată a acestora și a ofițerilor de poliție reținuți.
Procurorii germani îi acuză pe doi cetățenii germano-ruși că erau pregătiți să efectueze atacuri asupra unor situri militare americane aflate pe teritoriul Germaniei, utilizând explozibili și provocând incendii. Germania a arestat doi cetățeni cu dublă cetățenie germano-rusă, fiind suspectați că plănuiau acte de sabotaj asupra unor obiective militare americane aflate pe teritoriul țării pentru a submina sprijinul militar occidental acordat Ucrainei.
