Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Amplul material din El Pais a fost preluat și de agenția de presă Agerpres.
"Am depus armele şi ne-am predat, iar în faţa noastră se aflau camarazii noştri morţi şi răniţi", povesteşte cu lacrimi în ochi un membru al Directoratului Naţional de Securitate (NDS), aripa militară a serviciilor de informaţii afgane şi instituţia însărcinată cu cele mai riscante operaţiuni pe teren, pentru El Pais, care a publicat duminică un amplu reportaj pe această temă. Scena, care s-a petrecut în provincia Ghazni, nod comercial şi de tranzit din centrul Afganistanului, a avut loc cu câteva zile înaintea căderii capitalei afgane Kabul, care s-a consumat la 15 august. Protagonistul ei este Mohsin, un munte de om în vârstă de 27 de ani, cu ochi albaştri, care dă impresia că rămâne fără aer de câteva ori în timpul relatării, dar insistă că nu au făcut altceva decât să respecte ordinele. Cu mândria rănită, Mohsin trece în revistă într-o casă din provincia Parwan ultimele luni în care a îmbrăcat uniforma pe care acum o păstrează mototolită într-un sac de plastic.
Capitala a căzut în mâinile talibanilor practic fără luptă, exact cum s-a întâmplat şi în 1996, din cauza unei capitulări impuse de sus. Totul a fost pus la cale în cadrul negocierilor realizate în interiorul şi în afara ţării cu gruparea insurgentă aflată acum la putere. Anunţul retragerii trupelor americane şi a alianţei internaţionale din Afganistan a dat lovitura de graţie trupelor locale, tot mai demotivate. Acestea sunt explicaţiile oferite de cinci militari afgani din diverse provincii şi cu diferite grade, atribuţii şi vârste, intervievaţi de El Pais, dar care, din motive de securitate, au preferat să nu le fie dezvăluită adevărata identitate. Unul dintre ei a reuşit să fugă în august în Pakistan. "Moralul nostru atunci când SUA şi-au anunţat retragerea a luat-o în jos" şi "de fiecare dată se lupta tot mai puţin", recunoaşte Adbul, un colonel în vârstă de 54 de ani, din care 36 în serviciul activ.
"Unii responsabili din PPS (securitatea palatului prezidenţial) vorbiseră deja cu talibanii, stabiliseră tot, să predea armele şi să capituleze primind în schimb promisiunea că nu ne vor ucide. Ca soldaţi, am respectat ordinele", spune Elham, un comandant în vârstă de 27 de ani care înainte de a intra în garda prezidenţială în urmă cu doi ani luptase împotriva gherilei talibane în mai multe provincii. Pentru că militarul afgan s-a temut să nu fie văzut şi ascultat, reporterul El Pais a realizat interviul cu Elham în interiorul unui autovehicul care şi-a schimbat în mai multe rânduri amplasamentul în Kabul.
În după-amiaza zilei de 15 august Elham se afla în Camp Watan, o tabără de antrenament din apropierea aeroportului din Kabul. Când au sosit talibanii, "eu am încercat să-mi păstrez moralul ridicat, însă unii dintre tovarăşii mei tremurau şi se temeau pentru viaţa lor". Elham povesteşte că au predat totul: arme, uniforme, vehicule, însă înainte de aceasta au ars toate documentele care ar fi putut compromite armata locală sau trupele internaţionale. "Le-am dat până şi cheile de la maşini. Încă suntem sub şoc (...) Liderii ne-au vândut", dă asigurări Selab, comandant care a fost rănit şi a pierdut mai mulţi camarazi în provincia Wardak.
Aproape toate persoanele intervievate folosesc verbul "a vinde" pentru a explica ce cred ei că a făcut guvernul preşedintelui Ashraf Ghani înainte de a fugi în Emiratele Arabe Unite, chiar în ziua în care talibanii au intrat în Kabul. El Pais precizează că două dintre mărturiile pe care le-a cules reporterul ziarului provin de la membri ai gărzii prezidenţiale. Unii dintre intervievaţi cred că Kabulul ar fi fost scena unui măcel în cazul în care s-ar fi încercat să se evite ajungerea la putere a gherilei jihadiste, însă, în acelaşi timp, sunt de părere că evitarea unei băi de sânge nu a fost principalul motiv care să explice lipsa totală a luptelor pentru controlul capitalei afgane.
Armata Afganistanului a ajuns să numere circa 300.000 de militari echipaţi şi instruiţi de Statele Unite în ultimii 20 de ani. Însă, în plină ofensivă talibană, s-a dizolvat ca un cub de zahăr în ceaiul fierbinte, scrie El Pais. În prezent, regimul taliban nu dispune de o armată organizată, deşi controlează baze şi echipamente abandonate de armata afgană regulată. În pofida tuturor simptomelor care anunţau mai mult decât probabilul "deces" al armatei afgane, secretarul pentru apărare al SUA, Lloyd Austin, a declarat marţi că Pentagonul a fost luat prin surprindere de colapsul trupelor afgane.
Colapsul a fost o consecinţă a dependenţei excesive de Washington a armatei afgane pe de-o parte, şi de ajutorul extern pe care talibanii l-au primit de-a lungul timpului din parte vecinului pakistanez, pe de altă parte, apreciază colonelul Adbul. Islamabadul şi-a arătat deja disponibilitatea de a ocupa locul lăsat liber de SUA ca principal motor al noii armate a Afganistanului, potrivit unor surse militare pakistaneze citate marţi de serviciul în limba urdu al BBC. Unii militari au declarat pentru El Pais că tocmai serviciile secrete pakistaneze, ISI (Inter-Services Intelligence) au fost, sunt şi vor fi un sprijin esenţial pentru talibani.
Ura, latentă în toţi aceşti ani de lupte şi terorism, nu va simplifica reorganizarea forţelor de securitate în Afganistanul de astăzi. "Să-şi găsească altă ocupaţie", declară la un punct de control rutier amplasat la ieşirea din Kabul un taliban al cărui discurs pare motivat de ranchiuna faţă de membrii fostei armate afgane. Bărbatul, care spune că are în jur de 30 de ani şi preferă să nu-şi dea numele, mai spune că de-a lungul anilor a fost arestat atât de trupele americane, cât şi de autorităţile afgane, iar acum face parte dintr-un aparat format din mii de oameni amplasaţi la posturi de control pe şoselele şi în oraşele din întreaga ţară. Nu există cifre referitoare la numărul de membri din fostele Forţe de Securitate care de nevoie sau din convingere au decis să se înroleze în aparatul de securitate al noului regim.
Ca membru al forţelor speciale, Mohsin şi-a petrecut ultimii patru ani din viaţă participând la razii nocturne din uşă în uşă în multe dintre cele 34 de provincii ale Afganistanului. În ultimele săptămâni la putere ale fostului preşedinte afgan, Mohsin şi-a pus viaţa în pericol în zonele rurale din regiunea Ghazni.
Ultima zi în care Mohsin a îmbrăcat uniforma de camuflaj a fost joi, 12 august, când a depus armele şi s-a predat, la fel cum au făcut-o cei circa 50 de membri ai NDS care erau împreună cu el. În continuare, s-au asigurat că tovarăşii lor căzuţi pe front vor ajunge la spitalul din Ghazni, iar apoi Mohsin s-a întors la Kabul. "Prietenul meu Nasratallah se căsătorise cu doar o lună în urmă", povesteşte el. "Nimeni nu mai vrea război, însă în lunile ce vor urma ne vom confrunta cu o criză gravă din cauza lipsei hranei şi a banilor. Dacă ei (talibanii) nu demonstrează că îi pot face faţă, ne vom răscula, chiar de-ar fi s-o facem cu bâte şi pietre", spune el.
Cu fiecare zi sunt tot mai mulţi cei care cred că talibanii aveau de mai multă vreme oameni infiltraţi la toate nivelurile: de la cele mai înalte sfere până la cele mai de jos. O dovadă în acest sens este un grădinar care pe timpul vechiului regim avea grijă de plantele unui înalt oficial militar şi care acum este membru al noilor servicii secrete. Faptul că şi-a găsit atât de repede un loc de muncă atât de bun dovedeşte că îşi pregătise din vreme terenul, comentează cu o oarecare surpriză fostul său angajator. "Ăsta era spion încă de dinainte", spune el.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
Țările europene vor trebui să suporte „partea leului” din costul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a declarat joi seară vicepreședintele american JD Vance, potrivit Reuters.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Aproximativ zece țări sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de pace dintre Ucraina și Rusia, a relatat Bloomberg, citând surse proprii. Cu toate acestea, nu a numit nicio țară specifică în afară de Franța și Marea Britanie.
În noaptea de 20 august, trupele ruse au executat noi lovituri cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Un incident de o importanță strategică majoră a avut loc în teritoriile ocupate ale Ucrainei, demonstrând capacitatea forțelor ucrainene de a executa operațiuni complexe, adânc în spatele liniilor inamice. Pe 19 august 2025, un tren rusesc care transporta combustibil a fost lovit și distrus în regiunea Zaporojie, între localitățile Urozhaine și Tokmak. Această acțiune nu doar că a provocat o pierdere materială semnificativă, dar a și paralizat o rută logistică vitală pentru forțele de ocupație.
Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.
Vladimir Putin a fost de acord să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump pe 18 august.
Dronele ucrainene au efectuat un atac la scară largă asupra orașului Volgograd, în sudul Rusiei europene, lovind o rafinărie și un spital, a declarat marți, pe rețeaua de socializare Telegram, guvernatorul regiunii Volgograd.
Reuniunea multilaterală de luni s-a încheiat cu perspective mai bune decât era de așteptat, așa cum recunoștea și cancelarul Merz. Se pare că europenii au pregătit pentru întâlnire o propunere care i-a captat atenția lui Trump: un acord de securitate pentru Ucraina care include achiziții de arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Întâlnirea multilaterală dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și liderii europeni de la Casa Albă.
Toate negocierile actuale sunt doar un preludiu, în care nu se va negocia un armistițiu real în războiul din Ucraina, a declarat pentru site-ul Axios de unul dintre consilierii lui Trump, care a dorit să rămână anonim. Întâlnirea celor trei lideri, Donald Trump, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, pe care președintele american o planifică, se presupune a fi crucială.
După 3 ani și jumătate, timp în care Rusia bombardează continuu Ucarina, șeful diplomației ungare se declară scandalizat de acțiunile Ucrainei.
Rusia pare că își concentrează ofensiva în Ucraina pe două direcții principale - Pokrovsk și Zaporojie, a declarat comandantul Forțelor Armate Ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, într-un interviu. Potrivit acestuia, rușii consideră aceste zone ca fiind cele mai importante din punct de vedere strategic.
Frontul din apropierea orașului Pokrovsk, din regiunea ucraineană Donețk, a devenit un punct fierbinte al conflictului, unde forțele rusești folosesc o strategie brutală, bazată pe sacrificiul masiv de vieți omenești, în încercarea de a obține câștiguri teritoriale simbolice. Rapoartele de pe linia frontului, inclusiv cele ale unor analiști militari ruși, sugerează că această tactică, supranumită „mașina de tocat carne”, este aplicată cu o brutalitate extremă, iar orice formă de disidență din rândul comandanților este pedepsită cu dispariția.
Trupele ruse au ocupat alte două sate din regiunea Donețk din estul Ucrainei, pe fondul intensificării luptelor din zonă, a anunțat armata ucraineană într-o declarație oficială pe 16 august.
În linie cu poziția aproape clară pe care Donald Trump o va avea la întâlnirea din 15 august cu Vladimir Putin, și chiar în zilele dinaintea acesteia, Marea Britanie a anunțat că și-a reanalizat planurile privind desfășurarea unei forțe semnificative de menținere a păcii în Ucraina.
Marina ucraineană a raportat că rușii au pierdut contactul cu avionul Su-30SM, care s-ar fi prăbușit în Marea Neagră, lângă insula Șerpilor.
Rusia și Statele Unite ar putea ajunge la un acord asupra unor noi tratate de dezarmare dacă conflictul din Ucraina va fi pus capăt, a declarat președintele rus Vladimir Putin înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele american Donald Trump, relatează agenția de știri TASS.
Kievul își continuă nestingherit campania de lovire a activelor rusești care sprijină invadarea Ucrainei. În primele ore ale nopții de joi, 14 august 2025, dronele ucrainene au atacat orașul rus Volgograd, potrivit canalului de Telegram ASTRA al opoziției ruse. Atacul a fost confirmat de guvernatorul regiunii Volgograd, Andrey Bocharov.
Dronele serviciilor secrete ucrainene au atacat singura întreprindere rusă producătoare de heliu, esențial pentru producția de rachete.
Rușii au desfășurat un număr record de sisteme de apărare aeriană în jurul reședinței private a președintelui rus Vladimir Putin, situată pe malul lacului Valdai, în regiunea Novgorod. În urma analizei imaginilor din satelit, realizată de compania rusă Yandex, se pare că numărul sistemelor de apărare aeriană din jurul reședinței lui Putin reprezintă 20% din totalul sistemelor Pantsir dislocate în Moscova și regiunea Moscovei.
O unitatea a Forțelor pentru Operații Speciale (SOF) ale Ucrainei a reușit să distrugă o facilitate militară foarte importantă în timpul nopții de 9 spre 10 august 2025: un complex radar fix TRLK-10 „Skala-M” aflat în satul Abrikosivka, situat în teritoriul temporar ocupat al Crimeei. Această operațiune de succes reprezintă o nouă demonstrație a capacităților forţelor ucrainene de a viza infrastructura militară rusească aflată mult în spatele liniei frontului, slăbind astfel controlul Rusiei asupra spațiului aerian al peninsulei.
Direcția Principală de Informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a informat, pe 12.08.2025, că șeful acestei structuri, general locotenent Kyrylo Budanov, a inspectat pozițiile defensive ale luptătorilor din „Unitatea Specială Timur” de pe Insula Șerpilor și platformele de producție a gazelor din Marea Neagră.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atenționat marți că Rusia se pregătește nu să pună capăt războiului, ci pentru 'noi ofensive' în Ucraina, cu câteva zile înainte de negocierile de pace prevăzute să aibă loc între Vladimir Putin și Donald Trump în Alaska, informează Agerpres și AFP.
O cursă contra cronometru, purtată cu vieți omenești și metri de pământ ars, se desfășoară în aceste ore în inima regiunii Donețk. Forțele ruse au reușit o străpungere periculoasă, avansând aproximativ 15 kilometri, ce amenință să taie artera logistică vitală Dobropillia-Kramatorsk. Ofensiva, care a căpătat un avânt puternic în ultimele zile, riscă să producă un efect de domino, compromițând întreaga arhitectură defensivă a Ucrainei în Donbas, cu doar câteva zile înainte de un summit crucial între Donald Trump și Vladimir Putin.
Cancelarul german Friedrich Merz plănuieşte să se consulte miercuri cu preşedintele american Donald Trump, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu lideri europeni cu privire la războiul din Ucraina, a declarat luni guvernul de la Berlin, informează Agerpres și DPA.
Statele Unite lucrează pentru a ''programa'' o întâlnire între președintele Donald Trump și omologii săi rus și ucrainean, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, a declarat duminică vicepreședintele american JD Vance, în timp ce aliații europeni ai Ucrainei fac presiuni pentru prezența lui Zelenski la summitul americano-rus din Alaska, prevăzut pentru 15 august, transmite Agerpres și AFP.
Rusia a lansat sute de drone de atac și rachete spre orașele ucrainene în noaptea de 06 spre 07 septembrie, lovind mai multe clădiri rezidențiale din Kiev, au raportat oficialii ucraineni, citați de kyivindependent.com.
Șeful spionajului militar ucrainean (GUR), Kirilo Budanov, a spus cu voce tare un lucru pe care mulți îl gândeau în șoaptă: Rusia ar putea iniția o nouă mobilizare. Nu e o simplă ipoteză, ci o „amenințare serioasă”, o amenințare care, în ciuda costurilor umane imense, este perfect realistă.
În mijlocul unei piețe europene de apărare aflată în efervescență, Boeing a lansat o nouă ofensivă pentru a-și consolida poziția în Polonia. Sub lumina reflectoarelor de la expoziția MSPO 2025, gigantul american a venit cu un pachet de oferte care depășește simpla vânzare de avioane.
Statele Unite trebuie să devină mai reziliente în fața amenințărilor la adresa propriei securităţi, în contextul în care angajamentele militare globale pun o presiune imensă pe capacitatea de apărare a națiunii, a avertizat generalul în retragere Glen D. VanHerck, fost comandant al Comandamentului de Nord al SUA (NORTHCOM) și al Comandamentului de Apărare Aerospațială al Americii de Nord (NORAD).
La capătul a 13 ani de pierderi, de datorii gigantice și, mai nou, de insolvență, Romaero București (RORX), un nume strategic al industriei de apărare românești, reușește o performanță spectaculoasă: un profit de 2,5 milioane de lei în primul semestru al anului 2025. O schimbare de macaz monumentală, având în vedere că în aceeași perioadă a anului trecut compania se scufunda în pierderi de aproape 25 de milioane de lei.
Ankara se pregătește să intre într-o nouă eră a apărării, marcând un moment istoric pentru industria militară turcă. Producția de serie a tancului principal de luptă Altay, considerat de oficialii turci o „realizare a unui vis de 100 de ani”, a demarat oficial la noua fabrică BMC din capitală.
Polonia își consolidează rapid capabilitățile de apărare, mizând pe o combinație de achiziții americane de înaltă tehnologie și investiții masive în propria industrie de apărare. La expoziția MSPO 2025 din Kielce, s-au semnat contracte de miliarde de zloți, menite să asigure interoperabilitatea cu NATO și să reducă, în același timp, dependența de alte națiuni.
Statele și Ucraina ar negocia în acest moment un acord cu o valoare de 100 de miliarde de dolari. Nu este un simplu contract de achiziție, ci un troc strategic în care armele americane de ultimă generație ar putea fi plătite cu drepturi de proprietate intelectuală asupra inovațiilor tehnologice ucrainene.
În contextul unei competiții acerbe pentru supremația pe piața globală a dronelor, președintele american Donald Trump a decis să schimbe regulile jocului. Totul se vrea a fi o mutare strategică, menită să ofere companiilor americane un avantaj decisiv în fața concurenței venite din China și Turcia.
Extinderea capacităților de producție ale companiei românești Automecanica SA din Mediaș, unde vor fi produse blindatele 4x4 Cobra II ale Armatei României vizează revitalizarea industriei prin crearea unui hub național industrial în zona de apărare, capabil să susțină dezvoltarea de tehnică militară la standarde NATO, inclusiv cu obiectivul ca în viitor industria de apărare din România să „iasă” și pe piața externă. În acest sens Automecanica Mediaș e implicată într-un proces de achiziție a companiei Popeci Utilaj Greu.
După o pauză lungă, dronele Bayraktar TB-2 aparținând Forțelor Armate ale Ucrainei au început să execute din nou misiuni de atac împotriva forțelor rusești. Cel mai recent exemplu a venit miercuri (03.09.2025), într-un atac asupra unei ambarcațiuni rusești și a trupelor de pe coasta Mării Negre.
Ucraina este pe punctul de a primi o cantitate mare de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, cu scopul de a contracara invazia rusă prin lovirea țintelor strategice aflate în spatele liniilor de front. Primele livrări de rachete Extended-Range Attack Munition (ERAM) nu deschid doar un nou canal de aprovizionare cu arme cu rază lungă de acțiune, dar reprezintă și un nou model de viteză în achiziția, dezvoltarea și producția în masă a armelor aeriene pentru Pentagon.
Printr-o mișcare surprinzătoare, dar bine calculată, Ministerul francez al Forțelor Armate a anunțat o investiție masivă în sistemul de radar Nostradamus, o tehnologie concepută în anii '90, care a zăcut mult timp într-un con de umbră. Decizia, publicată la 5 septembrie, nu este doar un simplu program de modernizare, ci un semnal clar transmis Europei: Franța își asumă rolul de lider în dezvoltarea unei capacități de detectare timpurie proprie, capabilă să contracareze amenințările balistice și hipersonice care redefinesc peisajul geostrategic.
Discuțiile diplomatice de culise capătă tot mai mult contur, pe măsură ce aliații Ucrainei caută o formulă de securitate viabilă, care să poată fi acceptată atât de Kiev, cât și de Moscova. Un plan complex, detaliat de oficiali americani și ucraineni, sugerează crearea unei zone-tampon demilitarizate în interiorul granițelor Ucrainei, o soluție ce pare a ocoli una dintre cele mai mari obiecții ale Kremlinului: implicarea directă a NATO.
O întrebare, un avertisment și o doză de realism, asta pare a fi esența demersului prin care Armata SUA încearcă acum să găsească producătorul pentru viitorul tanc, modelul Abrams M1E3. Nu vorbim de un simplu upgrade ceurt de militarii americani, un model care să aibă câteva şuruburi în plus sau o vopsea nouă. Produsul se vrea a fi o mutare strategică a industriei militare, un răspuns la realitățile dure ale unui câmp de luptă modern și, în același timp, o verificare a capacității proprii de a face față unei potențiale conflagrații de mare amploare.
Un anunț șoptit, dar cu un ecou asurzitor, a căzut peste capitalele europene. La o întâlnire discretă la Washington, oficialii Pentagonului le-au comunicat ambasadorilor europeni că asistența militară americană pentru țările de pe flancul estic al NATO, la granița cu Rusia, va fi redusă treptat. O lovitură de teatru, dar una care se joacă de multă vreme, după cum spun mai multe surse oficiale de la Washington. O decizie surprinzătoare doar pentru cei care au refuzat să vadă semnalele transmise pe canale oficiale de mai mult timp.
Industria de apărare ucraineană intenționează să extindă producția de obuziere, unul dintre cele mai răspândite sisteme de artilerie aflate în producție în masă de la începutul invaziei rusești la scară largă.
Două avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Venezuelene au survolat distrugătorul american USS Jason Dunham, într-o mișcare descrisă de Pentagon drept un act „extrem de provocator” și un „spectacol de forță” menit să perturbe operațiunile anti-narcotice ale Statelor Unite în regiune. Incidentul, care a avut loc în apele internaționale din Marea Caraibilor, adâncește o criză deja tensionată între Washington și Caracas, pe fondul acuzațiilor reciproce de agresiune și amenințări.
Forțele armate ucrainene ar fi putut primi avioane de vânătoare MiG-29 din Azerbaidjan. Numărul de aeronave transferate este necunoscut.
O reuniune a „Coaliției de Voință” a avut loc la Paris pe 4 septembrie, unde liderii au convenit să consolideze capacitățile de apărare ale Ucrainei. Peste 20 de țări au promis măsuri concrete.
Armata SUA a semnat cu Lockheed Martin cel mai mare contract din istoria diviziei Missiles and Fire Control a gigantului american. E vorba de un acord multianual de nu mai puțin de 9.8 miliarde de dolari pentru producția a aproape 2.000 de rachete interceptoare Patriot PAC-3 MSE și a echipamentelor auxiliare acestora.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 septembrie 2025, de la ora 11.00, o ediție a podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”.
Armata israeliană a anunţat joi că a preluat controlul a 40% din oraşul Gaza, iar Apărarea Civilă locală a raportat 64 de morţi în raidurile israeliene pe teritoriul palestinian devastat de război, informează Agerpres.
În noaptea de 5 septembrie, rușii au atacat o întreprindere pe râul Dnipro în timpul unui atac masiv asupra regiunii Dnipropetrovsk.
SUA vor elimina treptat programele de asistenţă pentru securitate destinate armatelor europene de-a lungul frontierei cu Rusia, în contextul în care Statele Unite fac presiuni asupra continentului european să plătească mai mult pentru propria sa apărare, a relatat joi publicaţia Financial Times, citată de agenţia de presă ucraineană UNN.
Președintele american Donald Trump intenționează să semneze vineri un ordin executiv prin care redenumește Departamentul Apărării în „Departamentul de Război”, a declarat joi un oficial de la Casa Albă.
Europa a început, în sfârșit, să se miște. Și nu oricum, ci cu un avânt care taie respirația, direct pe frontul ucrainean. Nu, nu e vorba de politicieni care se plimbă cu trenul prin Kiev, ci de ceva mult mai concret și mai letal pentru armata lui Putin. Este vorba de vehicule terestre fără pilot (UGV), o armă care, odată trimisă în număr mare, ar putea schimba fundamental dinamica războiului.
,,Coaliția celor Dispuși'' un grup de națiuni angajate în sprijinirea Ucrainei, s-a reunit la Paris pentru a consolida garanțiile de securitate pe termen lung. Subiectul central al discuțiilor a fost un nou format de protecție aeriană, prezentat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar și un angajament fără precedent din partea a 26 de țări de a trimite trupe pe teritoriul ucrainean după încheierea ostilităților.
Noi imagini din satelit au dezvăluit un atac devastator asupra unei baze a Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Crimeea, orașul nordic Armiansk, iar arma folosită pare a fi racheta de croazieră strategică ucraineană „Flamingo”. Aceste fotografii, publicate pe 3 septembrie de canalul de Telegram Exilenova+, arată două puncte de impact confirmate.
O coaliție de națiuni, autointitulată ,,Coaliția celor Dispuși'', s-a reunit azil la Paris cu un scop clar, dar o viziune divizată. Liderii europeni, sub umbrela unei inițiative conduse de Franța și Marea Britanie, se confruntă cu o întrebare spinoasă: ce anume înseamnă „garanții de securitate” pentru Ucraina? Chiar dacă președintele francez Emmanuel Macron a declarat că ,,munca tehnică'' a fost finalizată și că planurile sunt „gata pentru aprobare politică”, realitatea din culise, dezvăluită de Financial Times, este mult mai nuanțată.
Șeful Comandamentului operațional al Forțelor Armate poloneze, Maciej Klisz, a declarat, pe 04.09.2025, că două drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez în noaptea de 03 septembrie. Acestea nu au fost doborâte, deoarece nu reprezentau un pericol pentru partea poloneză.
La doar doi ani de la lansarea programului Collaborative Combat Aircraft (CCA), compania americană General Atomics a reușit să ajungă la un model pregătit pentru testele de zbor.