The Washington Post precizează că nu este vorba despre faptul că piloții ucraineni nu cunosc limba engleză. Se remarcă faptul că toți cei șase candidați și doi piloți de rezervă vorbesc fluent limba engleză, dar mai trebuie să urmeze cursuri pentru a cunoaşte toată terminologia din domeniul aeronautic.
Aceste cursuri, care vor fi ținute împreună cu personalul de la sol, vor dura patru luni. Abia apoi va începe pregătirea pentru operare aeronavelor, care va dura alte șase luni.
De asemenea, se menționează că piloții ucraineni au urmat cursuri de limba engleză timp de un an, între misiunile de luptă. Așadar, nu este vorba de cineva care "nu are performanțe suficiente".
Mai mult, articolul citează un oficial ucrainean care descrie acest lucru ca fiind o "întârziere". În plus față de primul grup de șase piloți, se știe că un al doilea grup de dimensiuni similare va fi instruit până la sfârșitul anului 2024.
"Asta se numește a trage de timp", a declarat un alt oficial ucrainean. Ambii oficiali ucraineni au declarat că au fost reticenți în a fi prea critici față ajutorul oferit de americani și europeni, de teamă să nu pară nerecunoscători.
The Washington Post citează şi oficialii americani care au declarat, sub protecţia anonimatului, că se așteaptă ca majoritatea celor mai buni piloți ucraineni să rămână în Ucraina, unde efectuează deja zboruri cu avioane de concepție sovietică pentru a lansat rachete franceze SCALP și britanice Storm Shadow asupra poziţiilor armatei ruse.
De asemenea, este menționat un alt grup de 20 de piloți care nu au o experiență de luptă vastă, iar pregătirea lor va dura, evident, și mai mult timp. Dar Ucraina pur și simplu nu are de ales, deoarece trimiterea tuturor piloților experimentați la pregătire în același timp ar însemna să nu aibă niciun avion de luptă în aer - pur și simplu nu ar fi nimeni care să le piloteze.
Calendarul reflectă discrepanța dintre susținătorii Ucrainei, care văd în F-16 un instrument cheie în apărarea țării pe termen lung, și Kievul, care a cerut cu disperare ca avioanele să ajungă cât mai repede în spațiul de luptă, considerându-le esențiale pentru lupta actuală împotriva forțelor rusești de ocupație.
Principala problemă în ceea ce priveşte stabilirea unui calendar cu termenele de livrare este viziunea conceptuală a rolului pe care avioanele F-16 îl vor avea în Ucraina. Pentru Ucraina, aceste avioane de vânătoare sunt necesare în acest moment, deoarece trebuie să îndeplinească o serie de sarcini, inclusiv asigurarea apărării aeriene, îndepărtarea avioanelor inamice de linia frontului și lovirea celor mai importante obiective militare inamice aflate la sol. Statele Unite, în special, văd aceste avioane ca pe o capabilitate militară necesară pe termen lung pentru Forțele Armate Ucrainene. Cu alte cuvinte, avioanele nu sunt necesare acum, deoarece utilizarea lor nu produce schimbări majore pe front, ci vor fi utile ''mai târziu", într-un cu totul alt context.
Președintele Biden, după ce a refuzat apelurile ucrainene pentru F-16 timp de mai bine de un an, a revenit asupra acestei decizii în luna mai și a declarat că susține ideea antrenării piloților ucraineni pe avioanele de luptă și a sprijinit transferul avioanelor de către alte țări. Danemarca și Țările de Jos s-au oferit să conducă un efort de pregătire, ceea ce a provocat speranțe în rândul oficialilor de la Kiev că avioanele vor apăra spațiul aerian ucrainean încă din septembrie.
Dar, după ce începerea perioadei de pregătire pentru piloţii ucraineni a fost amânată de mai multe ori, Ucraina va trebui probabil utilizeze vechile avioane de tip sovietic încă un an, fără a dispune de aeronave de luptă occidentale. Oficialii de la Kiev au prezis, în repetate rânduri, că avioanele occidentale ar oferi un avantaj militar semnificativ pe fondul unei contraofensive lente și ar ajuta la o mai bună protecție a civililor împotriva atacurilor regulate ale Rusiei cu rachete și drone.
În timp ce administrația Biden a promis un sprijin continuu pentru inițiativa condusă de Europa, oficialii au descris un efort de pregătire care nu începe decât treptat. La jumătatea lunii iulie, consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a declarat că Statele Unite își vor oferi sprijinul "de îndată ce europenii sunt pregătiți".
Anxietatea oficialilor ucraineni subliniază tensiunile actuale dintre Kiev și susținătorii săi cu privire la cea mai bună modalitate de a poziționa Ucraina pentru a avea succes împotriva unei forțe armate, cea rusă, mult mai mari și mai bine înarmate.
De asemenea, evidențiază diviziunile dintre acei susținători înșiși, în timp ce un număr mic de aliați europeni face presiuni pentru a oferi Ucrainei capacități maxime pentru apărarea sa, iar administrația Biden, de departe cel mai mare donator de echipament militar, cântărește cu prudență următorii pași.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Nu e niciun secret că nici Avioane Craiova, precum nici ROMAERO - două companii de stat -, nu traversează de decenii cea mai bună perioadă. Avioane Craiova spre exemplu e responsabilă de modernizarea ultimelor avioane de antrenament IAR-99 la standardul Șoim, un program care înregistrează întârzieri record. În tot acest context, întrebarea logică e dacă nu cumva aceste companii ar trebui privatizate? Poate statul retehnologiza cu adevărat industria aeronautică românească?
Kremlinul a încorporat oficial părțile ocupate din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson în Regiunea Militară Sud din Rusia, a informat Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina pe 06 noiembrie.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Ca parte a unei operațiuni militare care demonstrează o creștere exponențială a capacităților sale de culegere de informații și de atac în adâncimea teritoriului inamic, Ucraina a distrus pe 5 noiembrie un depozit logistic cheie al armatei ruse, amenajat pe teritoriul fostului aeroport internațional din Donețk.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavov, a căzut în dizgrație la Kremlin după o conversație telefonică eșuată cu secretarul de stat american Mark Rubio, care a dus la amânarea întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump la Budapesta.
Războiul din Ucraina rescrie fundamental, de aproape patru ani, doctrina militară, iar Germania pare decisă să implementeze rapid lecțiile de pe front. Recent, parlamentarii germani (Bundestag) au aprobat pe 5 noiembrie o propunere de finanțare pentru dezvoltarea și achiziționarea unei noi rachete low-cost, concepută special pentru a intercepta dronele de mici dimensiuni.
Axa Pokrovsk-Mîrnohrad, în regiunea Donețk, a devenit epicentrul celor mai intense asalturi rusești din ultimele 21 de luni. Comandamentul de la Moscova pare obsedat de capturarea acestor orașe, concentrând aici grosul resurselor umane și materiale, inclusiv unități de elită, și acceptând pierderi descrise de analiştii militari ca fiind „catastrofale”.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a reacționat după apariția în spațiul public a unor informații false care îi erau atribuite. Într-o postare pe contul său de Facebook, Ionuț Moșteanu a acuzat mai multe instituții media că au publicat sau au preluat o declarație falsă potrivit căreia ar fi spus că „este o chestiune de timp până când vom vedea război”.
În timp ce atenția publică este distrasă de livrările de tancuri și avioane, în culise are loc adevărata revoluție militară care are la baza utilizarea algoritmilor. Războiul se mută într-un spațiu virtual, un „metavers” militarizat, unde Inteligența Artificială (AI) nu mai este un concept de film S.F, ci motorul principal al pregătirii pentru conflict.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.11.2025, că UAC (Corporația întrunită producătoare de avioane) a livrat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, efectuează vineri o vizită în Turcia, context în care are programată, la Ankara, o întâlnire cu omologul său, Hakan Fidan.
Decizia Serbiei, aliat istoic al Rusiei, de a relua exporturile de muniție și armament către Uniunea Europeană, indiferent de destinația finală a acestora, a provocat o reacție agresivă la Moscova. Kremlinul a transmis că Rusia „nu ar fi deloc doritoare” să vadă soldații săi țintiți cu arme fabricate în „frățeasca Serbie”.
Armata azeră este în curs de aliniere la standardele NATO, a declarat președintele Ilham Aliyev în timpul unei întâlniri cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice sosiți la Baku.
O amenințare gravă la adresa luptătorilor ucraineni a fost înlăturată în regiunea Donețk. În noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2025, forțele ucrainene au distrus un depozit de UAV-uri Shahed/Geran, aflat destul de aproape de linia frontului. Informația a fost publicată de comandantul Forțelor fără pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi.
Un program militar care a costat bugetul britanic 6,3 miliarde de lire sterline, a depășit cu opt ani termenul limită și, cel mai grav, a provocat probleme medicale soldați, este acum pe punctul de a fi trimis în Ucraina. Guvernul laburist al lui Sir Keir Starmer ia în calcul trimiterea controversatelor vehicule blindate „Ajax” ca parte a unei viitoare și ipotetice ,,forțe de menținere a păcii''.
Statele Unite se pregătesc să stabilească o prezență militară la o bază aeriană din Damasc pentru a facilita încheierea unui pact de securitate pe care Washingtonul îl intermediază între Siria și Israel, transmite Reuters, citând șase surse familiarizate cu situația.
Bucureștiul a fost în aceste zile epicentrul noii doctrine strategice a NATO. Dincolo de protocolul Forumului NATO pentru Industrie, mesajul transmis la cel mai înalt nivel, prin vocea Secretarului General Mark Rutte, este tranșant: Alianța a intrat într-o nouă eră a confruntării, iar pentru a garanta „pacea prin forță”, are nevoie de o revoluție industrială.
Bucureștiul a devenit, joi, epicentrul unei decizii strategice care va reconfigura Alianța Nord-Atlantică. Aflat în prima sa vizită în România de la preluarea mandatului, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a anunțat, la NATO Industry Forum 2025, o nouă țintă de investiții în apărare: 5% din Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărui stat aliat, până în 2035.
O investigație amplă a comunității ucrainene de informații InformNapalm, bazată pe o scurgere masivă de documente interne, relevă o vulnerabilitate critică a mașinii de război rusești. Dezvoltarea noului bombardier strategic stealth (PAK DA „Poslannik”) și producția de componente pentru avioanele Su-57 sunt blocate sau serios întârziate.
Zagrebul a anunțat un plan ambițios de modernizare a apărării în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să consolideze masiv capacitățile militare croate. Această investiție substanțială este percepută de guvern ca un răspuns strategic la escaladarea tensiunilor de securitate din Europa, declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, un stat pe care Croația îl sprijină activ.
Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
