Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
Trump: Reducerea prezenței militare americane în România nu este foarte importantă
China Aerospace Science and Technology Corporation a declarat că lansarea a fost un succes complet, dar observatorii au remarcat că a doua treaptă a rachetei s-a rupt în mai multe bucăți.
SPACECOM (Comandamentul Spațial american) și US Space Forces (Forțele Spațiale ale SUA) au confirmat rapoartele privind ruperea rachetei pe orbită. SPACECOM a anunțat, pe 8 august, că urmărește 300 de resturi ale rachetei. LeoLabs, o companie de prevenire a coliziunilor și de urmărire a spațiului, a precizat pe rețelele de socializare că dezintegrarea a dus la „cel puțin 700 de fragmente de resturi și, potențial, peste 900”.
#USSPACECOM statement on the break-up of a Chinese Long March 6A rocket: pic.twitter.com/Kf5cz0iZky
— U.S. Space Command (@US_SpaceCom) August 8, 2024
Deși potrivit SPACECOM nu există „nicio amenințare imediată” din deșeurile spațiale rezultate în urma dezintegrării rachetei, alți experți consideră că sunt motive de îngrijorare. Altitudinea la care racheta s-a rupt – între 700 și 800 de kilometri deasupra Pământului – este un motiv de îngrijorare, consideră colonelul în retragere din Forțelor Aeriene americane, Jack Anthony.
„Orice vor crea, din punct de vedere al deșeurilor, va rămâne foarte, foarte mult timp, pe măsură ce încet, atât de încet, coboară spre atmosferă”, a spus Anthony pentru Air & Space Forces Magazine. „Vorbim de zeci de decenii despre aceste lucruri. (…) Pe măsură ce vin în jos, încarcă alte regimuri orbitale în care funcționează sateliți productivi sau alte bucăți de resturi, poate o treaptă a unei rachete mai mari. Și dacă [se ciocnesc] la aceste viteze – ceea ce numim hiper-viteză – vor crea mult și mai multe resturi.”
Norul de resturi spațiale se află în zona orbitelor polare, unele foarte importante.
Deosebit de îngrijorător este faptul că racheta transporta sateliți într-o orbită polară, a spus generalul-maior în retragere Thomas D. Taverney, fost locțiitor în 2006 al Comandantului responsabil pentru operațiile spațiale din Forțele Aeriene americane. „Nu avem multe resturi pe orbitele polare”, a spus Taverney. „Majoritatea resturilor pe care le-am avut sunt pe orbite nepolare. Orbitele polare sunt unele importante, iar aceste bucăți de resturi merg pe orbitele polare”, murdând un regim anterior curat.
Long March 6A este un sistem nou, iar experții spun că sunt de așteptat probleme cu orice rachetă nouă. Dar, după șapte lansări, acum apare un model: treapta superioară a lui 6A a eliberat resturi în patru dintre aceste lansări, care variază de la 50 de sute.
„Se pare că la fiecare dintre aceste lansări, acea rachetă a avut... mai multe bucăți de resturi create acolo”, a spus Taverney. „Și asta trebuie să fie o preocupare nu doar pentru noi, ci și pentru China, aș crede.”
Se pare că China are mai multe lansări planificate folosind Long March 6A, iar constelația Qianfan este proiectată să cuprindă în cele din urmă 14.000 de sateliți.
„Vor să lanseze o constelație uriașă, nu? O mulțime și o mulțime de lansări. Ei încep să arunce 50 de resturi la fiecare lansare, va fi o îngrijorare”, a spus Taverney.
Îngrijorările legate de resturile spațiale continuă să crească pe măsură ce numărul și scara constelațiilor de sateliți cresc, în special pe orbita joasă a Pământului. Cu cât sunt mai mulți sateliți și resturi, cu atât este mai mare probabilitatea de coliziuni, despre care Anthony spune că riscă o reacție în lanț care ar putea produce resturi la o scară nemaivăzută până acum.
Forța Spațială, NASA și companiile comerciale studiază ideea de îndepărtare a resturilor, iar SUA s-au angajat să urmeze „ principiile unui comportament responsabil ” în spațiu, inclusiv limitarea cantității de resturi pe care o generează. Dar nu este clar dacă China va urma exemplul.
Taverney a spus că este destul de probabil ca China să rămână pur și simplu cu racheta 6A la nivelul său inițial.
„Chinezii sunt mult mai toleranți la riscuri”, a spus el. „Sunt dispuși să meargă și să-și asume riscuri pentru că sunt un alt tip de societate. Prăbușirea și arderea nu este o problemă atât de mare pentru ei.”
Chiar și așa, provocările pe care le-a experimentat China până acum trebuie să fie îngrijorătoare pentru ei, a spus Taverney. „Chiar și cu toleranța la risc a Chinei, nu pot să cred că nu sunt îngrijorați.”
Nota autorului: O orbită polară este o orbită în care un satelit trece deasupra sau aproape deasupra ambilor poli ai Pământului. Are o înclinare de aproximativ 60-90 de grade față de planul ecuatorului.
Orbitele polare sunt foarte folosite de sateliții militari, deoarece permit survolul oricărui punct de pe Pământ, spre deosebire de orbitele ecuatoriale. În plus, rachetele balistice intercontinentale lansate de la sol (ICBM) de către Rusia și SUA una împotriva celeilalte, dar și celor lansate de China, Coreea de Nord și Iran către SUA, au o traiectorie pe deasupra Polului Nord ajungând la o altitudine aflată în zona orbitelor joase ale Pământului.
Pe lângă afectarea siguranței sateliților, proliferarea masivă cu resturi spațiale și a orbitelor polare joase va influența, într-o oarecare măsură, și traiectoriile ICBM indiferent de cine le va lansa. Însă, nu doar ICBM vor fi afectate ci și rachetele interceptoare din scuturile antibalistice ICBM, pe măsură ce orbitele polare joase vor deveni tot mai încărcate de resturi.
În prezent, SUA este țara cu cele mai avansate tehnologic sisteme de interceptare a rachetelor ICBM. Sistemul GMD (Ground-Based Midcourse Defense) cu interceptorii dislocați în Alaska și California, precum și rachetele SM-3 din sistemul AEGIS au demonstrat capacitatea de a intercepta ICBM-urile pe cursul mijlociu, atunci când, de regulă, se află pe o orbită polară joasă. Din această perspectivă, SUA ar putea fi mai afectată decât Rusia și China în privința scutului antibalistic ICBM.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele american Donald Trump a apreciat joi că reducerea desfășurării de trupe americane în România ”nu este foarte importantă”, transmite Agerpres.
În noaptea de 30 octombrie, Rusia a efectuat noi atacuri combinate masive asupra Ucrainei , a căror țintă principală au fost instalațiile energetice. Au fost folosite rachete Kinjal, rachete de croazieră Kalibr sau drone Shahed.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Avionul experimental X-59 QueSST al NASA a efectuat primul său zbor marți. Avionul supersonic, dar silențios, construit pentru NASA de Lockheed Martin, a efectuat primul său zbor de testare deasupra deșertului din sudul Californiei.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Rusia a testat cu succes o altă armă nucleară numită Poseidon, a declarat vineri (29.10.2025) președintele Vladimir Putin. Reuters a descris arma ca fiind o torpilă, AFP folosind termenul de dronă subacvatică. Conform informațiilor disponibile, arma este capabilă să transporte un focos cu încărcătură nucleară. Duminică, Kremlinul a anunțat că Moscova a testat cu succes o nouă rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, denumită Burevestnik, care este, de asemenea, capabilă să transporte un focos nuclear.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
Ruşii continuă tentativele de a încercui oraşul Pokrovsk (estul Ucrainei) şi au adus noi trupe, aproximativ 11.000 de militari, în jurul acestuia, potrivit Corpului 7 de reacţie rapidă al Forţelor Aeropurtate Ucrainene, citat de agenția ucraineană Unian.
Dezvăluirile cotidianului britanic The Guardian privind eforturile unor actori afiliați Kremlinului de a opri extrădarea mercenarului Horațiu Potra din Dubai nu trebuie interpretat ca pe un simplu incident diplomatic sau juridic. Ele sunt, mai degrabă, un studiu de caz simptomatic despre natura războiului hibrid modern, în care liniile dintre crima organizată, operațiunile de mercenariat, ingerința politică și acțiunile statale devin deliberat neclare. Cazul Potra-Georgescu, văzut prin această lentilă, expune arhitectura unei potențiale operațiuni de destabilizare și evidențiază miza geopolitică a capturării unui astfel de personaj.
Printr-o mișcare strategică ce-şi propune sa redefinească viitorul luptei aeriene, gigantul american Lockheed Martin forțează o modernizare radicală a actualelor flote de avioane F-35 Lightning II și F-22 Raptor. Compania nu mai așteaptă programele tradiționale de achiziții și pariază pe o strategie de tip „home run”: investește masiv, din fonduri proprii, pentru a integra tehnologii de generația a șasea în platformele care formează deja coloana vertebrală a puterii aeriene americane.
România și Ucraina doresc să colaboreze în domeniul producției militare, în special în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE.
Ucraina a propus României implementarea unor proiecte comune.
Reducerea prezenței militare americane în Europa, anunțată miercuri de România, este o ajustare, a declarat un oficial NATO.
Exclusă din programul F-35 Lightning II după ce a continuat achiziția de sisteme S-400, Turcia s-a văzut în situația ingrată de a căuta soluții pentru modernizarea forțelor aeriene în contextul în care flota sa de F-16 este îmbătrânită. După ani de negocieri și blocaje, Turcia a ales varianta europeană Eurofighter Typhoon. Detaliile achiziției, inclusiv cele tehnice, sunt cel puțin interesante.
O investigație The Guardian relevă că mai multe persoane din anturajul Kremlinului încearcă să determine autoritățile din Emirate să nu-l extrădeze pe Horațiu Potra în România.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
Deși are mari probleme pe frontul de Est, Ucraina reușește să lovească tot mai des în adâncimea teritoriului rus, inclusiv în regiunea Moscova. Totuși, ucrainenii susțin că deși au capacitatea de a lovi inclusiv Kremlinul, aceștia explică de ce nu o vor face, nefiind nici rentabil. În contextul în care oricum Moscova e azi cel mai bine apărat oraș al Rusiei.
Ministrul Ionuț Moșteanu a declarat într-o conferință de presă că reducerea trupelor americane din România nu înseamnă o retragere a prezenței americane, iar „prezența aliaților e considerabilă în România”, fie că vorbim de SUA sau statele europene. Ionuț Moșteanu a subliniat că principala forță care apără țara e Armata României.
Avioane de vânătoare poloneze au fost trimise marți pentru a intercepta un avion rusesc Ilyushin Il-20 care efectua o misiune de recunoaștere în spațiul aerian internațional deasupra Mării Baltice.
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cu alte cuvinte e vorba de retragerea unei părți din trupele americane prezente la noi.
Bulgaria și gigantul european al apărării Rheinmetall au semnat un acord în valoare de peste 1 miliard de euro pentru construirea unei fabrici în țară care va produce praf de pușcă și obuze de artilerie de 155 mm.
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Administrația Trump pare să își regândească echilibrul prezenței sale militare în Europa de Est, iar România se află în centrul acestei recalibrări. Iar surse neoficiale arată că Polonia e garantată, România nu.
Trupele ruse au primit ordin să “elibereze” Pokrovskul până la jumătatea lunii noiembrie. Acest lucru a fost anunțat de ziarul britanic The Financial Times (FT), care notează că pierderea acestei fortărețe a Forțelor Armate ale Ucrainei va permite trupelor ruse să avanseze în direcții noi.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază îngrijorătoare, odată cu confirmarea faptului că trupele nord-coreene nu doar că sunt prezente în Rusia, dar participă activ la operațiuni militare împotriva Ucrainei.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat prima utilizare în luptă a rachetelor Flamingo și Ruta. El a informat apoi că Ucraina planifică mai multe teste cu aceste arme în acest an.
Ucraina face un salt strategic major, trecând de la statutul de beneficiar de armament occidental la cel de partener industrial în producția acestuia. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat un acord „istoric” cu Suedia pentru localizarea producției avioanelor de vânătoare JAS 39 Gripen pe teritoriul ucrainean.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Ca parte a planului său ce redefinește autonomia sa militară și trimite un semnal puternic pe flancul estic al NATO, Polonia a oficializat marți un acord crucial de transfer tehnologic cu gigantul sud-coreean Hyundai Rotem. Polonezii susţin că acordul nu este doar o achiziție, ci o resuscitare strategică a bazei industriale de apărare: Varșovia va produce și întreține pe plan local tancurile K2PL, un pilon al viitoarei sale forțe blindate.
