În acest context, oficialii americani au început să-și pregătească aliații pentru posibilitatea unei invazii ruse în Ucraina. Informațiile pe aceste subiecte au fost furnizate postului CNN, de multiple surse familiarizate cu procesul decizional.
Discuțiile despre pachetul de ajutor cu arme letale au început, deoarece Ucraina a avertizat public că o invazie ar putea avea loc în primele luni din 2022. La sfârșitul săptămânii trecute, Kiril Budanov - șeful Direcții de Informații (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării, a declarat că în ianuarie-februarie, este foarte probabil ca Rusia să lanseze o invazie asupra Ucrainei.
Pachetul de ajutor ar putea include rachete antitanc Javelin, precum și aruncătoare de bombe, potrivit surselor CNN. Mai sunt luate în calcul rachete antiaeriene Stinger, iar Departamentul american al Apărării (DoD) a făcut presiuni pentru ca unele echipamente, care ar fi trebuit să ajungă în Afganistan, printre care elicopterele Mi-17, să fie trimise Ucrainei.
SUA au cumpărat elicoptere rusești Mi-17 pentru a le oferi afganilor, dar acum Pentagonul cântărește ce să facă cu ele după retragerea SUA din august.
Dar, în rândul administrației americane există și îngrijorare pentru faptul că, trimiterea de rachete Stinger și elicoptere, ar putea fi văzută de Rusia ca o escaladare majoră. De asemenea, deși s-au făcut pregătirile pentru trimiterea de consilieri militari în regiune, nu este clar dacă vreunul va intra în Ucraina, au precizat sursele CNN.
Colonelul în retragere, Cedric Leighton, fost adjunct al directorului NSA (Agenția Națională de Securitate) a declarat pentru CNN, că rachetele antitanc Javelin „sunt destul de eficiente împotriva tancurilor T-80, pe care rușii le folosesc de fapt în aceste eforturi împotriva Ucrainei chiar acum”. Dar, el a menționat că orice asistență suplimentară acordată Ucrainei riscă, fără îndoială, „să crească și mai mult tensiunile” cu Moscova.
Între timp, oficialii americani au purtat discuții cu aliații europeni cu privire la elaborarea unui nou pachet de sancțiuni, care ar intra în vigoare dacă Rusia ar invada Ucraina, au spus sursele. De asemenea, parlamentarii de la Washington intenționează să includă în Legea de autorizare a apărării naționale (NDAA - National Defense Authorization Act) pentru 2022, prevederi privind aceste sancțiuni.
Într-un amendament propus de președintele Comitetului pentru Relații Externe din Senat, Bob Menendez, se precizează că „ar trebui impuse noi sancțiuni substanțiale” de către președintele Joe Biden împotriva înalților oficiali ai Kremlinului, inclusiv la adresa președintelui Vladimir Putin, în cazul unei escaladări militare ruse. De asemenea, amendamentul solicită sancțiuni legate de gazoductul rusesc Nord Stream 2, Ucraina făcând presiuni în acest scop, potrivit CNN.
Întrebat despre activitatea militară rusă, secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat, luni, reporterilor că administrația este îngrijorată și „a avut interacțiuni extinse cu aliații și partenerii europeni în ultimele săptămâni, inclusiv cu Ucraina”. Ea a adăugat că SUA „au purtat discuții și cu oficiali ruși despre Ucraina și relațiile dintre SUA și Rusia în general”. Președintele Statului Major Întrunit, generalul Mark Milley, a vorbit luni la telefon cu comandantul șef al forțelor armate ucrainene, generalul-locotenent Valeri Zalujnîi.
Discuțiile reflectă o îngrijorare mare a administrației Biden și Congresului american privind posibilitatea ca Rusia să invadeze Ucraina, un aliat strategic al SUA, pentru a doua oară în mai puțin de un deceniu. Iar acum, oficialii americani sunt hotărâți să nu fie luați prin surprindere de o operație militară rusă, așa cum a fost administrația Obama în 2014, când Rusia a invadat Crimeea și a stimulat insurgența în estul Ucrainei, potrivit CNN.
„Preocuparea noastră este că Rusia ar putea face o greșeală gravă de a încerca să refacă ceea ce a întreprins în 2014, când a adunat forțe de-a lungul graniței, a trecut pe teritoriul suveran al Ucrainei, pretinzând în mod fals că a fost provocată”, a declarat secretarul de stat Antony Blinken, săptămâna trecută.
Serviciul de informații externe al Rusiei (SVR), a respins acuzațiile SUA cu privire la o potențială invazie, considerându-le „absolut false”, într-o declarație de luni.
„Departamentul de Stat al SUA, pe canale diplomatice, aduce aliaților și partenerilor săi informații absolut false despre concentrarea forțelor pe teritoriul țării noastre pentru o invazie militară a Ucrainei”, a precizat Serghei Ivanov, șeful biroului de presă al SVR.
Cu toate acestea, oficialii spun că planul final al Rusiei rămâne neclar. „Nu există nicio dovadă clară (”no smoking gun”) sau un indicator decisiv al intențiilor lui Putin”, a spus un oficial al apărării. Și este posibil ca manevrele [n.r. - de trupe] să fie, mai degrabă, un efort de a crește confuzia sau de a constrânge Occidentul să facă concesii, decât un precursor al unei invazii.
Dar, SUA avertizează în continuare asupra posibilității celui nefavorabil scenariu, potrivit căruia Moscova să încerce schimbarea regimului la Kiev, stimulată în mare parte de hotărârea lui Putin de a împiedica Ucraina să se apropie de Occident și să adere la NATO.
„Nu se atinge acest obiectiv [n.r. - împiedicarea aderării Ucrainei la NATO] prin luarea unei părți din regiunea Donețk”, a spus o persoană din zona informațiilor, potrivit CNN. "Trebuie să fie ceva mai mare decât atât. Dacă acesta este obiectivul [lui Putin], atunci nu va fi atins, făcând ceva mic."
Oficialii americani au împărtășit, de asemenea, cu înalți oficiali ucraineni dovezi că Rusia, prin FSB (Serviciul Federal de Securitate) rus - succesorul KGB, este angajată în activități destabilizatoare în interiorul Ucrainei, pentru a stimula dizidența împotriva administrației președintelui Volodimir Zelenski. Ei au remarcat, de asemenea, prezența forțelor speciale Spetsnaz și a agenților de informații GRU (Direcția de Informații a Ministerului rus al Apărării) și SVR în apropierea granițelor Ucrainei.
Totodată, potrivit estimărilor oficialilor militari ucraineni, Rusia ar putea folosi zecile de grupuri tactice de nivel batalion, care staționează în prezent la frontierele Ucrainei, pentru a lansa un atac din mai multe direcții, inclusiv din Crimeea anexată, potrivit șefului GUR ucrainean, Kirill Budanov, în interviul acordat, pe 21 noiembrie, publicației americane Military Times.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În linie cu poziția aproape clară pe care Donald Trump o va avea la întâlnirea din 15 august cu Vladimir Putin, și chiar în zilele dinaintea acesteia, Marea Britanie a anunțat că și-a reanalizat planurile privind desfășurarea unei forțe semnificative de menținere a păcii în Ucraina.
Marina ucraineană a raportat că rușii au pierdut contactul cu avionul Su-30SM, care s-ar fi prăbușit în Marea Neagră, lângă insula Șerpilor.
Rusia și Statele Unite ar putea ajunge la un acord asupra unor noi tratate de dezarmare dacă conflictul din Ucraina va fi pus capăt, a declarat președintele rus Vladimir Putin înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele american Donald Trump, relatează agenția de știri TASS.
Kievul își continuă nestingherit campania de lovire a activelor rusești care sprijină invadarea Ucrainei. În primele ore ale nopții de joi, 14 august 2025, dronele ucrainene au atacat orașul rus Volgograd, potrivit canalului de Telegram ASTRA al opoziției ruse. Atacul a fost confirmat de guvernatorul regiunii Volgograd, Andrey Bocharov.
Dronele serviciilor secrete ucrainene au atacat singura întreprindere rusă producătoare de heliu, esențial pentru producția de rachete.
Rușii au desfășurat un număr record de sisteme de apărare aeriană în jurul reședinței private a președintelui rus Vladimir Putin, situată pe malul lacului Valdai, în regiunea Novgorod. În urma analizei imaginilor din satelit, realizată de compania rusă Yandex, se pare că numărul sistemelor de apărare aeriană din jurul reședinței lui Putin reprezintă 20% din totalul sistemelor Pantsir dislocate în Moscova și regiunea Moscovei.
O unitatea a Forțelor pentru Operații Speciale (SOF) ale Ucrainei a reușit să distrugă o facilitate militară foarte importantă în timpul nopții de 9 spre 10 august 2025: un complex radar fix TRLK-10 „Skala-M” aflat în satul Abrikosivka, situat în teritoriul temporar ocupat al Crimeei. Această operațiune de succes reprezintă o nouă demonstrație a capacităților forţelor ucrainene de a viza infrastructura militară rusească aflată mult în spatele liniei frontului, slăbind astfel controlul Rusiei asupra spațiului aerian al peninsulei.
Direcția Principală de Informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a informat, pe 12.08.2025, că șeful acestei structuri, general locotenent Kyrylo Budanov, a inspectat pozițiile defensive ale luptătorilor din „Unitatea Specială Timur” de pe Insula Șerpilor și platformele de producție a gazelor din Marea Neagră.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atenționat marți că Rusia se pregătește nu să pună capăt războiului, ci pentru 'noi ofensive' în Ucraina, cu câteva zile înainte de negocierile de pace prevăzute să aibă loc între Vladimir Putin și Donald Trump în Alaska, informează Agerpres și AFP.
O cursă contra cronometru, purtată cu vieți omenești și metri de pământ ars, se desfășoară în aceste ore în inima regiunii Donețk. Forțele ruse au reușit o străpungere periculoasă, avansând aproximativ 15 kilometri, ce amenință să taie artera logistică vitală Dobropillia-Kramatorsk. Ofensiva, care a căpătat un avânt puternic în ultimele zile, riscă să producă un efect de domino, compromițând întreaga arhitectură defensivă a Ucrainei în Donbas, cu doar câteva zile înainte de un summit crucial între Donald Trump și Vladimir Putin.
Cancelarul german Friedrich Merz plănuieşte să se consulte miercuri cu preşedintele american Donald Trump, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu lideri europeni cu privire la războiul din Ucraina, a declarat luni guvernul de la Berlin, informează Agerpres și DPA.
Statele Unite lucrează pentru a ''programa'' o întâlnire între președintele Donald Trump și omologii săi rus și ucrainean, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, a declarat duminică vicepreședintele american JD Vance, în timp ce aliații europeni ai Ucrainei fac presiuni pentru prezența lui Zelenski la summitul americano-rus din Alaska, prevăzut pentru 15 august, transmite Agerpres și AFP.
În negocierile privind o soluție pașnică la războiul ruso-ucrainean, va fi dificil să se evite problema viitorului teritoriilor ucrainene controlate în prezent de Rusia. Într-un interviu acordat postului american ABC, acest lucru a fost declarat de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte.
Pe 8 august 2025, CBS News a relatat un episod mai puțin mediatizat petrecut la întâlnirea oficială dintre Vladimir Putin și emisarul special al SUA Steve Witkoff, în care președinte rus i-a înmânat Ordinul Lenin reprezentantului american pentru ca acesta să-l transmită la rândul său Julianei Gallina, director adjunct la CIA pentru inovație digitală.
Pesa rusă anunță că pe 01.08.2025 generalul colonel Evgheni Nikiforov a preluat conducerea Grupării de trupe Nord, care operează în regiunile Sumî și Harkov din Ucraina.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că Kievul "apreciază şi susţine pe deplin" o declaraţie comună a liderilor europeni privind obţinerea păcii în Ucraina, protejând în acelaşi timp interesele ucrainene şi europene, relatează Agerpres și Reuters.
Importanţi lideri europeni au declarat sâmbătă că "drumul către pace" în Ucraina nu poate fi decis fără Kiev şi că negocierile pot avea loc doar în contextul unui armistiţiu sau al reducerii ostilităţilor, Agerpres și Reuters.
Într-o postare pe rețelele de socializare, editorialistul ziarului german Bild, Julian Röpke, a informat că Forțele Armate ale Federației Ruse pregătesc capturarea sau blocarea simultană a patru grupuri de orașe din zona de război din Ucraina.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a comunicat sâmbătă în reţelele sociale că ţara sa "nu va ceda teritorii ocupantului", semnalează Agerpres, Reuters şi AFP.
Trump a anunţat vineri pe reţeaua sa Truth Social că "mult aşteptata întâlnire" cu omologul său rus Vladimir Putin va avea loc pe 15 august în statul american Alaska (nord-vest), relatează Agrepres și AFP. De semnalat că Vladimir Putin, urmărit internațional pentru crime de război, va „călca” astfel pe teritoriu american. Trebuie menționat că SUA nu au ratificat tratatul pentru a fi stat membru al Curţii Penale Internaţionale (CPI), împiedicând astfel ca presupusele decizii să fie puse în aplicare, dar simbolistica prezenței lui Putin în SUA în ciuda acuzelor asupra sa, rămâne.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a declarat vineri ''decepţionat'' de sancţiunile germane contra ţării sale, după anunţarea planului israelian pentru preluarea controlului asupra oraşului Gaza, estimând că sancţiunile respective ''recompensează'' mişcarea palestiniană teroristă Hamas, potrivit unui comunicat publicat vineri seară, transmit Agerpres și AFP.
SUA şi Rusia încearcă să ajungă la un acord pentru încetarea războiului în Ucraina şi care ar cimenta ocuparea de către Rusia a teritoriilor ucrainene aflate sub controlul armatei ruse, scrie vineri Bloomberg News, în timp ce postul Fox News relatează că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski refuză să cedeze teritorii către Rusia fără un referendum, consemnează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Reușită importantă a Forțelor de Apărare Ucrainene. Se pare că deși inițial Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (GUR) era sigur că a lovit o stație radar a sistemului antiaerian S-400, în Crimeea ocupată, la o analiză mai atentă a fost vorba chiar de o stație a S-500 Prometheus, cel mai modern sistem antiaerian rus, intrat recent în serviciul Federației și despre care rușii precizează că e capabil să intercepteze și rachete balistice intercontinentale.
După ședința de vineri (08.08.2025) a Consiliului de Securitate al Federației Ruse, care a avut loc cu participarea personală a membrilor acestuia, președintele rus, Vladimir Putin, a avut mai multe convorbiri telefonice cu liderii unor state străine.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, efectuează o vizită la Kiev, unde va avea discuţii cu oficiali ucraineni de rang înalt.
Guvernul chinez a asigurat miercuri că a 'îndemnat cetățenii chinezi să evite orice implicare în conflictul' din Ucraina, după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a referit recent la 'participarea în război a unor mercenari din China, Tadjikistan, Uzbekistan, Pakistan și din țări africane', informează Agerpres și EFE.
Președintele american Donald Trump intenționează să se întâlnească personal cu omologul său rus, Vladimir Putin, săptămâna viitoare. Informația a fost prezentată miercuri The New York Times (NYT), care a citat două persoane familiarizate cu planul, potrivit Reuters.
Faptul că forțele ucrainene lovesc în adâncimea operativ-strategică a Rusiei după un plan bine stabilit, prin care apărarea antiaeriană rusă este întinsă pe distanțe foarte mari imposibil de acoperit permanent, nu este nimic nou. Dar, să prindă pe picior greșit chiar paznicii principali ai activelor rusești importante, care sunt sistemele antiaeriană cu rază lungă de acțiune, este o raritate.
În cursul nopții de 06.08.2025, Rusia a efectuat un nou atac asupra țintelor de pe teritoriul Ucrainei, folosind, în special, drone kamikaze de tip Shahed (Geran), care au intrat în spațiul aerian ucrainean încă din cursul serii, evoluând din mai multe direcții simultan.
Olanda a anunţat luni că va deveni prima ţară NATO care cumpără sisteme de apărare antiaeriană din Statele Unite pentru a le livra Ucrainei, relatează Agerpres și DPA.
Republica Cehă va închiria 12 avioane de vânătoare de tip JAS-39 Gripen din Suedia după anul 2027. Ministerul Apărării a semnat astăzi (01.09.2025) un acord de prelungire a contractului de închiriere până în 2035 pentru 16,695 miliarde de coroane cehe (670 de milioane de euro), inclusiv TVA. Ministerul a informat despre acest lucru pe site-ul său. Guvernul a discutat oferta la sfârșitul lunii iunie.
Balticii își continuă tradiția de pragmatism, concret și fezabil privind Ucraina. Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei, a declarat, luni – 1 septembrie, că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este atât o necesitate strategică, cât și o obligație morală, precum și o parte a viitoarelor garanții de securitate ale țării.
Într-un război modern, chiar și o simplă dronă doborâtă poate deveni o dovadă crucială a implicării unui stat în susţinerea eforturilor de război ale altui stat. Este cazul unei drone rusești de tip „Gerbera”, doborâtă recent de forțele ucrainene, în interiorul căreia a fost descoperită o cameră video cu un secret neașteptat. Înregistrarea video, recuperată de specialistul ucrainean în război electronic, Serhii Beskrestnov (cunoscut și ca „Flash”), nu arăta frontul din Ucraina, ci un drum intens circulat dintr-un oraș chinezesc, Shenzhen.
Peste doi ani de la livrarea lor, cele 14 tancuri Challenger 2, trimise de Marea Britanie, rămân o forță de elită în serviciul armatei ucrainene. Unice prin tunul lor ghintuit și prin caracteristicile de design, aceste vehicule de luptă s-au dovedit a fi „lunetiști” formidabili pe front. O echipă de la Army TV a stat de vorbă cu unul dintre echipajele care le operează, pentru a afla cum se comportă aceste tancuri pe câmpul de luptă, dominat de drone.
O ceremonie oficială în Suedia a marcat un moment crucial pentru armata cehă: livrarea primului vehicul de luptă pentru infanterie CV9030 MkIV. Un simbol al modernizării și al angajamentului ferm față de NATO, acest vehicul blindat de ultimă generație, supranumit „oțelul de pe front”, reprezintă mult mai mult decât o simplă achiziție militară. El este rezultatul unor negocieri intense, al unei cooperări industriale strategice și al unei viziuni pe termen lung pentru securitatea Europei. La eveniment au participat atât ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, cât și omologul său ceh, Jana Cernochova, o prezență ce subliniază importanța parteneriatului strategic dintre cele două țări.
De-a lungul ultimelor săptămâni, forțele ucrainene au intensificat loviturile asupra unor ținte militare strategice rusești din Crimeea, semnalând o schimbare de abordare cu privire la țintele vizate. Nu mai e vorba doar de atacuri izolate. Recent, o unitate specială a GUR (Direcția Principală de Informații) a Ucrainei, numită "Prymary" (Fantomele), a executat o operațiune complexă, vizând noduri critice de apărare aeriană și navigație rusească, obiective a căror distrugere ar putea avea un impact profund asupra capacității Moscovei de a opera în regiune.
Planul de a crea o unitate militară de reacție rapidă, capabilă să neutralizeze amenințările nucleare globale, prinde contur la Washington. O idee care, până de curând, ar fi putut părea desprinsă din filmele de acțiune, devine o propunere strategică, alimentată de un context internațional volatil și de o istorie de neproliferare marcată de ambiguități. Henry Sokolski, director executiv al Centrului de Politici de Neproliferare, propune o abordare sistemică, un „comandament cu pumn de oțel” pentru o problemă ce a fost tratată, până acum, ad-hoc.
Forțele speciale ucrainene au reușit o operațiune spectaculoasă în care au distrus două elicoptere rusești Mi-8. Însă mai interesant decât acest lucru e că dronele ucrainene au reușit să lovească baza militară Hvardiiske, chiar în inima Crimeei, considerată de ruși impenetrabilă, aceasta fiind unul din obiectivele militare cele mai protejate de ocupant în Crimeea anexată ilegal în martie 2014. Totul a fost surprins video.
Avionul care o ducea pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost vizat de interferențe care au dus la blocarea semnalului GPS în timp ce aeronava încerca să aterizeze ieri în Bulgaria.
În anul electoral 2025, propaganda rusă își intensifică eforturile în Republica Moldova, reluând vechiul arsenal de mituri istorice și identitare menite să fractureze unitatea de neam dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Tactica Moscovei rămâne aceeași: transformarea ocupațiilor în „eliberări” și cultivarea unei identități moldovenești artificiale, distincte de cea românească.
Aviația militară a României trece printr-o perioadă de tranziție și de modernizare, urmând ca în scurt timp să dețină trei escadrile formate din 49 de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon ce vor asigura trecerea la generația a 5-a, F-35 Lightning II, în cea mai modernă versiune Block 4. Dar chiar și așa, de ani de zile mulți critică, nedrept am spune, achiziția de F-16 în contextul în care România a ales să cumpere avioane în uz. Însă să facem un arc peste timp și să revenim de unde am plecat și cum s-a ajuns aici.
Coreea de Nord a glorificat la televiziunea de stat tacticile sinucigaşe ale trupelor sale trimise să lupte împotriva Ucrainei, cu câteva zile înainte ca liderul nord-coreean Kim Jong-un să călătorească la Beijing pentru a participa la o paradă militară unde se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, în timp ce Moscova ia în considerare posibilitatea unui summit bilateral, informează Agerpres și EFE.
La forumul internațional “Războiul informațional: de la rezistență la reziliență”, șeful serviciilor de informații militare ucrainene, Kyrylo Budanov, a avertizat că viitorul exercițiu militar strategic comun ruso-belarus Vest-2025 (Zapad) va declanșa un val major de dezinformare și presiune cognitivă împotriva Ucrainei și a țărilor europene.
Portavionul Amiral Kuznețov, singurul portavion al Rusiei, se află în lucrări de mentenanță din 2017. Lucrări care tocmai au fost sistate pe termen nemenționat de industria rusă, ceea ce coincide practic cu „finalul de drum” al navei ruse. Dar cum s-a ajuns aici? Cum a fost posibil faptul ca lucrări de mentenanță planificate să dureze doi ani s-au întins pe o perioadă atât de lungă? Sancțiunile impuse industriei ruse după invadarea Ucrainei, dar și sistemele foarte vechi și depășite tehnologic ale navei sunt doar câteva dintre răspunsuri. Ceea ce a pus „capac” portavionului Amiral Kuznețov sunt câteva incidente deosebit de grave petrecute în perioada lucrărilor de modernizare. Să le trecem în revistă.
Planul SUA pentru Fâşia Gaza după război prevede strămutarea întregii populaţii a acestui teritoriu palestinian, care ar urma să fie plasat sub administraţie americană timp de zece ani pentru a fi transformat într-un centru turistic şi tehnologic, a relatat duminică Washington Post, citat de Agerpres și AFP.
Președintele rus Vladimir Putin a sosit în China într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui RPC Xi Jinping.
Armata ucraineană a înconjurat forțele ruse de ocupație în apropierea orașului Dobropillya din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Acest lucru a fost declarat sâmbătă (30.08.2025) de purtătorul de cuvânt militar al armatei ucrainene, Viktor Trehubov, pentru Radio NV.
Rusia a anunțat săptămâna aceasta cu surle și trâmbițe că a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. La „câțiva centimetri” în termeni geografici, de apele teritoriale ale României.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat sâmbătă că se aşteaptă ca Rusia să oprească războiul împotriva Ucrainei atunci când nu va mai putea să-l poarte din motive economice şi militare, având în vedere că eforturile diplomatice au eşuat în ultimele săptămâni, relatează Agerpres și Reuters.
Europa se pregătește de o premieră istorică. Avioane de vânătoare F-15J ale Forțelor Aeriene ale Japoniei (JASDF) vor fi dislocate pe bătrânul continent.
Gruparea teroristă Hamas a confirmat duminică moartea unuia dintre liderii săi, Mohammed Sinwar, la trei luni după ce armata israeliană a anunţat că l-a ucis într-un atac la Khan Yunis, în sudul Fâşiei Gaza, informează Agerpres și AFP. Sinwar
Președintele chinez Xi Jinping și-a exprimat duminică sprijinul pentru aderarea Armeniei și Azerbaidjanului la Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS), în timpul întâlnirilor pe care le-a avut la Tianjin cu liderii ambelor țări, în urma tratatului de pace încheiat între cele două state după decenii de conflict, relatează Agerpres și EFE.
Informațiile recente au scos la iveală faptul că Microsoft a ascuns informații importante Departamentului Apărării cu privire la utilizarea de către companie a angajaților din China, generând o anchetă a Pentagonului pe această temă.
De câte ori nu ați auzit critici cu privire la faptul că România nu se află la masa marilor decizii privind Ucraina, în ciuda faptului că ni se spune deja clișeic că România are cea mai mare graniță cu Ucraina iar țara noastră a donat un sistem de apărare antiaeriană Patriot fiind de asemenea implicată în antrenarea piloților ucraineni de F-16 Fighting Falcon la Centrul de pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea? Dar e oare suficient pentru ca aceste lucruri să ne asigure „biletul” la masa marilor decizii?
Şeful statului major general al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, a declarat sâmbătă că forţele ruse sunt angrenate într-o ofensivă permanentă de-a lungul întregii linii a frontului din Ucraina şi au "iniţiativa strategică", relatează Agerpres și Reuters.
O flotilă de avioane F-35 aparținând Forțelor Aeriene Olandeze a aterizat în Polonia, acestea fiind pregătite ca împreună cu piloți și tehnicieni să asigure, timp de trei luni, misiuni de pe teritoriu polonez.
Uniunea Europeană trebuie să exploreze toate "căile posibile" pentru a utiliza cât mai bine activele ruseşti îngheţate în Europa, în scopul întăririi susţinerii sale pentru Ucraina, a declarat şefa diplomaţiei Kaja Kallas, relatează Agerpres și AFP.
Președintele Donald Trump a ordonat desfășurarea unor nave de război americane în apropierea apelor Venezuelei, pentru a contracara amenințările provenite din partea cartelurilor latino-americane de droguri. Decizia vine la câteva săptămâni după ce liderul american a anunțat o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea dictatorului Nicolás Maduro.
Crucea Roşie a avertizat sâmbătă împotriva unei evacuări masive a populaţiei din oraşul Gaza, într-un moment în care Israelul înăspreşte asediul asupra aglomerării urbane în vederea unei ofensive majore împotriva grupării palestiniene teroriste Hamas, relatează Agerpres și AFP.
Deputatul ucrainean Andrii Parubîi, fost preşedinte al parlamentului de la Kiev, a fost împuşcat mortal sâmbătă la Lviv, în vestul Ucrainei, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski, transmit Agerpres, AFP şi Reuters.
În noaptea de 30.08.2025, trupele ruse au executat un nou atac combinat cu drone și rachete balistice și de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Din cauza activităților militare rusești din “zonele vulnerabile”, armata poloneză a pus în stare de alertă avioane proprii și aliate staționate pe teritoriul Poloniei.
Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a arătat că în cadrul reuniunii din Danemarca a miniştrilor apărării din statele UE a susţinut direcţiile esenţiale pentru securitatea României şi a Europei.
