,,Departamentul de Stat se uită la oportunități, Departamentul Apărării se uită la amenințări. Oamenii de la Departamentul Apărării ar spune că trebuie să se gândească la avantajele și dezavantajele fiecărei decizii privind armele, iar această responsabilitate le revine", susţine o sursă oficială, citată de Politico sub protecţia anonimatului.
Astfel, atunci când evaluează necesitatea de a livra arme Kievului, Departamentul de Stat și Pentagonul vin cu puncte de vedere diferite și se mișcă într-un ritm diferit, spune sursa Politico.
Articolul precizează că rachetele cu rază lungă de acțiune ATACMS, pe care președintele Joe Biden a acceptat să le trimită Ucrainei săptămâna trecută, după mai bine de un an de dezbateri, reprezintă un nou exemplu al modului în care se iau deciziile la Washington, deoarece Pentagonul s-a opus inițial livrării acestora, deoarece SUA nu avea nicio rachetă disponibilă în propriul arsenal.
Oficiali americani anonimi au declarat presei că persoanele aflate la conducerea Pentagonului au o abordare echilibrată pentru a evalua nevoile Ucrainei pe câmpul de luptă în contextul conflictului mai larg.
Se spune că, deocamdată, oficialii americani sunt încă îngrijorați de escaladarea conflictului, dar se concentrează din ce în ce mai mult pe asigurarea faptului că Pentagonul are suficiente arme în depozitele sale, în cazul în care SUA se confrunta cu situații neprevăzute.
În ultimele două săptămâni au părut informaţii că administrația președintelui american Joe Biden a decis să furnizeze Ucrainei rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune chiar înainte de vizita președintelui Volodimir Zelenski în SUA, dar a decis să nu anunțe public acest lucru.
Potrivit Financial Times, SUA vor trimite rachete în viitorul apropiat, inițial în cantități mici, au precizat sursele mass-media.
NBC News susține că Biden i-a spus lui Zelenski, în cadrul unei întâlniri la Casa Albă, că Washingtonul va livra un număr mic de rachete ATACMS pentru a ajuta în războiul cu Rusia.
Washingtonul și-a explicat anterior refuzul de a livra rachete cu rază lungă de acțiune prin faptul că Statele Unite nu au stocuri suficiente de astfel de arme. Un alt motiv, pe care oficialii americani nu l-au exprimat public, este teamă de escaladare din partea Rusiei.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un avion de vânătoare pakistanez de fabricație chineză a doborât miercuri cel puțin două avioane militare indiene, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters, un eveniment ce marchează o piatră de hotar majoră în industria militară a Chinei. Unul dintre acestea ar fi un avion de producție franceză Rafale.
Cererile Rusiei sunt „prea mari”, a declarat vicepreședintele american JD Vance într-un interviu acordat Fox News cu privire la conflictul din Ucraina. Potrivit acestuia, Kremlinul nu se poate aștepta să câștige teritorii pe care nu le-a cucerit încă.
Potrivit unei investigații efectuate de o companie privată din Ucraina, Federația Rusă a crescut în mod semnificativ producția de rachete de croazieră, cu toate că se confruntă în continuare cu o lipsă de componente critice din cauza sancțiunilor occidentale.
DefenseRomania a obținut în exclusivitate informații cu privire la achiziția României de sisteme SHORAD/VSHORAD, sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune. Informații care confirmă că în România punctul forte cu siguranță nu sunt licitațiile atunci când vine vorba de achiziții militare.
Fum alb a ieşit pe coşul instalat pe acoperişul Capelei Sixtine de la Vatican. După mai multe tururi de scrutin de la începerea conclavului, cei 133 de cardinali electori l-au ales pe succesorul papei Francisc, potrivit imaginilor transmise în direct de Vatican News.
Pașii următori ai Rusiei în ceea ce privește rezolvarea conflictului din Ucraina vor depinde de modul în care va decurge armistițiul anunțat de Putin cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Zilei Victoriei. Acest lucru a fost declarat joi (08.05.2025) de consilierul președintelui rus, Yuri Ushakov, răspunzând la o întrebare a unui corespondent al postului de televiziune Pervy Kanal (Channel One).
Statele Unite și Marea Britanie au anunțat joi un acord comercial. Potrivit președintelui american Donald Trump, acordul va deschide, printre altele, piața britanică pentru produsele agricole din SUA.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 9 mai 2023, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
India și Pakistan, două puteri nucleare, au ajuns din nou în prag de război după ce totul a pornit de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan iar pakistanezii susțin că au doborât în cascadă trei avioane de luptă indiene de producție franceză Rafale, un MiG-29 și un Su-30, precum și un sistem aerian fără pilot Heron.
La optzeci de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, moștenirea sângeroasă a conflictului continuă să modeleze politica internațională, alimentând tensiuni și conflicte în diverse regiuni ale lumii. După cum subliniază istoricul Antony Beevor într-un articol recent publicat in revista Foreign Affairs, "istoria rareori este ordonată", iar "lucrurile neterminate dintr-o perioadă persistă în următoarea".
NASA ia în calcul posibilitatea lansării unor rachete către Marte începând cu anul viitor.
Germania a publicat miercuri conținutul unui nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina.
Pe 7 mai 2025, Departamentul Apărării al SUA a anunțat o modificare contractuală în valoare de 13.860.386 de dolari acordată companiei Raytheon Co., cu sediul în Tucson, Arizona, pentru producția de rachete de ultimă generație aer-aer cu rază medie de acțiune AIM-120 (AMRAAM) în variantele C8 și D3. Sunt 21 de state care vor achiziționa astfel de rachete, inclusiv Bulgaria. AIM-120 sunt achiziționate însă și de România pentru avioanele sale F-16.
Toate cele cinci țări UE și NATO care se învecinează cu Rusia au declarat că intenționează să se retragă din acordul internațional din cauza amenințării militare rusești.
E.S. domnul Ihor Prokopchuk, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, într-un editorial opinie semnat pentru DefenseRomania, vorbește despre contribuția Ucrainei la victoria împotriva Germaniei naziste, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria celui de-al Doilea Război Mondial. Excelența Sa subliniază și faptul că azi Ucraina și ucrainenii „se află din nou în fruntea unei confruntări geopolitice între forțele revanșarde și lumea liberă”. Ucraina rezistă azi eroic „rașizmului, care întruchipează neoimperialismul, combină caracteristicile fascismului și bolșevismului, revanșardismului și xenofobiei”.
Majoritatea țărilor europene și-a sporit considerabil cheltuielile militare în 2024: Polonia a cheltuit cu 31% mai mult decât anul precedent și investește 4,2% din PIB pentru apărare, în timp ce Germania este acum pe locul patru în rândul țărilor cu cele mai mari cheltuieli militare (după SUA, China și Rusia) și cheltuiește acum 2,1% din PIB-ul țării.
Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind posibile contramăsuri împotriva tarifelor americane în cazul eșecului negocierilor comerciale cu Washingtonul și va lansa o dispută la Organizația Mondială a Comerțului
În timp ce Rusia arată reticență față de planul de pace al SUA privind răboiul ruso-ucrainean, Washingtonul începe să schimbe tonul față de Moscova, demonstrând încă o dată puternica versatilitate a politicii externe americane în epoca Trump.
Compania românească de apărare Digital Bit a impresionat la ediția din 2025 a expoziției internaționale DEFEA de la Atena prin prezentarea stației sale telecomandate de arme Agil. Această soluție modulară de generația a șaptea este pregătită să satisfacă cererea tot mai mare de capabilități de luptă la distanță în mediile operaționale complexe de astăzi.
Într-o demonstrație uimitoare de inovație și pricepere tactică, Ucraina ar realizat o premieră mondială prin utilizarea unor nave de suprafață fără echipaj (USV) echipate cu rachete pentru a doborî două avioane de luptă rusești avansate Su-30 Flanker deasupra Mării Negre la începutul lunii mai 2025. Aceste doborâri fără precedent marchează un salt major în ceea ce privește capacitățile antiaeriene ale Ucrainei și indică o schimbare revoluționară la nivelul doctrinelor de război naval și aerian.
S-au spus și scris foarte multe lucruri reprezentative despre putere privită din perspectiva politică. Dar, oamenii simpli precum și majoritatea politicienilor, prinși în vâltoarea vieții, tind să nu conștientizeze aceste învățăminte foarte importante pentru echilibrul societății și pentru siguranța lor.
Un îndemn corect sau un calcul greşit? Josep Borrell, fost Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, scrie într-o analiză politică ca după opt decenii de parteneriat strâns, europenii se adaptează cu dificultate la actualul președinte al SUA, Donald Trump, care se comportă ca un autocrat rus.
Andrii Yermak, șeful Biroului Președintelui ucrainean, a declarat într-un interviu acordat publicației germane Die Zeit că Ucraina este pregătită să se așeze la masa negocierilor de pace cu Rusia, dar numai după implementarea unei încetări complete a focului. Declarațiile sale, publicate și pe canalul său Telegram, subliniază poziția fermă a Kievului în contextul conflictului prelungit.
Partidul Republican sau GOP (Grand Old Party) se confruntă cu o lipsă de direcție clară în politica externă, în ciuda aparentei confruntări între intervenționiști și adepții reținerii. În realitate, problema majoră este lipsa unei politici externe coerente și atractive pentru alegătorii indeciși, în special pentru cei care l-au susținut pe Trump în statele-cheie (swing states) și care l-au trimis de fapt pentru a doua oară la Casa Albă.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, solicită o creștere drastică a bugetului anual al apărării.
M10 Booker trebuia să fie un program care înlocuia tancurile Sheridan scoase din serviciu. Doar că Armata SUA nu doar că a refuzat tancul ușor M10 Booker, ci și producția a fost sistată, ceea ce înseamnă că Pentagonul nu are prea multe opțiuni pentru a decide soarta celor aproape 100 de blindate. Iar Ucraina e prima care ridică mâna.
Agențiile de informații americane, inclusiv Agenția Centrală de Informații (CIA) și Agenția Națională de Securitate (NSA), au primit instrucțiuni să își concentreze activitățile de spionaj asupra Groenlandei, au relatat Wall Street Journal și The Guardian.
Mai multe facilități strategice rusești din Saransk și Tula, inclusiv întreprinderi care dezvoltă arme avansate și fabrici de fibră optică, au fost lovite de drone ucrainene.
Un nou raport publicat astăzi de agenția franceză VIGINUM, bazat pe informații din surse deschise (OSINT), a dezvăluit o campanie amplă și continuă de propagare a unor mesaje cu caracter propagandistic orchestrată de actori ruși, utilizând grupul de atac cibernetic cunoscut sub numele de Storm-1516. Raportul detaliază 77 de campanii informaționale rusești distincte începând din 2023, care vizează Franța, Ucraina și națiuni occidentale, dezvăluind un efort complex și constant de subminare a dezbaterii publice și de interferență în procesele democratice.
Un avion de vânătoare F/A-18, care a aterizat pe portavionul USS Harry S. Truman în Marea Roșie, a căzut peste bord, forțându-i pe cei doi piloți să se catapulteze, a declarat miercuri un oficial al apărării pentru Associated Press.
Administrația americană nu împărtășește opiniile pesimiste cu privire la presupusa reticență a Moscovei de a căuta modalități de soluționare a conflictului ucrainean, dar consideră că Federația Rusă cere prea mult de la Ucraina.
India și Pakistanul se luptă din nou între ele. Situația a escaladat de la uciderea a 26 de turiști în Kashmirul indian, iar miercuri dimineață, India a lansat un atac aerian asupra mai multor locații din Pakistan.
