Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Prima şedinţă comună de guvern România - Spania. Reuniunea se va axa pe războiul din Ucraina

Data actualizării:
Data publicării:
Spania şi România organizează prima şedinţă comună a guvernelor lor, axată pe războiul din Ucraina.
Armata spaniolă, pe străzile din țară, / sursă foto, Ministerul Apărării, Facebook
Armata spaniolă, pe străzile din țară, / sursă foto, Ministerul Apărării, Facebook

UPDATE: În urma ședinței dcomune de guvern, Miniştrii de Externe român şi spaniol au stabilit începerea cât mai curând a negocierilor pentru dubla cetăţenie.

Ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, miercuri, consultări politice cu omologul spaniol Jose Manuel Albares, context în care şefii celor două diplomaţii au stabilit începerea cât mai curând a negocierilor pentru încheierea Acordului bilateral privind menţinerea dublei cetăţenii pentru membrii comunităţii româneşti din Spania, respectiv pentru membrii comunităţii spaniole din România.

De asemenea, Spania va trimite în România luna viitoare cel puțin 130 de militari și opt aeronave de tip F-18, anunță Pedro Sánchez și Nicolae Ciucă

***

Pedro Sanchez, şi Nicolae Ciucă vor prezida miercuri, în Spania, primul summit hispano-român, în 140 de ani de relaţii diplomatice, iar una dintre temele centrale va fi războiul din Ucraina, a relatat agenţia de presă EFE.

Sursa citată de Agerpres menţionează că România este una dintre zonele asupra căreia războiul din Ucraina a avut un foarte mare impact, în contextul în care România este statul membru al Uniunii Europene cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, de 600 de kilometri, şi dată fiind poziţionarea sa, ca ţară riverană a Mării Negre.

Întrevederea dintre cei doi premieri va avea loc în oraşul Castellón (est) şi, potrivit surselor executivului de la Madrid, vor fi semnate mai multe acorduri între miniştri spanioli şi omologi români în diverse domenii, precum sănătatea, afacerile externe, agricultura sau cultura.

Pentru România, această întâlnire are o importanţă specială pentru că în Spania trăiesc 1.100.000 de români, comunitatea străină cea mai numeroasă, în principal în Comunitatea Madrid şi în Comunitatea Valenciană, mai precis în Castellon. 

Una dintre temele centrale ale reuniunii va fi sprijinul Spaniei şi României - ţări membre ale UE şi NATO - către Ucraina şi cum poate fi continuat acest sprijin.

Spania, care a primit 150.000 de refugiaţi ucraineni, şi-a sporit colaborarea militară cu România, în cadrul NATO, şi va trimite în perioada decembrie 2022 - martie 2023 avioane de vânătoare F18, în afara unui radar deja instalat şi a participării la poliţia aeriană din Marea Neagră, care ar urma să sporească.

La rândul său, România a primit aproximativ 90.000 de refugiaţi ucraineni şi a permis tranzitul a 2 milioane de persoane strămutate, creând totodată un centru de ajutor umanitar.

Într-un interviu acordat cotidianului spaniol La Razon înainte de deplasarea în Spania, premierul Ciucă a vorbit despre eforturile României de a adera la Schengen, despre importanţa relaţiilor cu Spania, despre invazia rusă din Ucraina, precum şi despre situaţia din Republica Moldova.

În privinţa intrării României în spaţiul Schengen, Nicolae Ciucă a amintit că misiunile exhaustive de evaluare a pregătirii ţării noastre de a adera la spaţiul de liberă circulaţie au confirmat de mai bine de 10 ani că România este pregătită să-şi asume responsabilitatea în calitate de participant cu drepturi depline la Schengen, iar evaluările din această toamnă au reconfirmat că ''nivelul de pregătire a fost menţinut constant de către România''. În opinia premierului român, comunicarea Comisiei Europene, din 16 noiembrie, privind extinderea spaţiului Schengen cu România, Bulgaria şi Croaţia şi evaluările detaliate ale experţilor executivului european şi ai statelor membre care au vizitat recent România ''constituie o bază solidă pentru o decizie pozitivă, care confirmă din nou nu doar că îndeplinim cerinţele acordului Schengen, ci şi că suntem unul dintre statele membre cele mai proactive şi mai responsabile în acest domeniu''.

Ciucă a vorbit şi despre felul în care a reacţionat România la ceea ce ar fi putut fi, în opinia sa, o criză umanitară generată de războiul Rusiei în Ucraina. ''Am garantat fluxuri rapide, sigure şi controlate pentru circa 2,8 milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat frontiera cu România. Cred că această situaţie este dovada cea mai relevantă a capacităţii autorităţilor române de a răspunde nu doar situaţiilor comune, ci şi celor excepţionale'', a insistat premierul român.

''Conflictul din Ucraina demonstrează că o Uniune Europeană puternică şi rezistentă depinde de unitate şi solidaritate, acum mai mult ca oricând. Este important să consolidăm securitatea internă a Uniunii şi să eliminăm orice fragmentare în privinţa liberei circulaţii. O decizie pozitivă privind extinderea Schengen răspunde în mod direct realizării acestui obiectiv'', a apreciat Ciucă. ''Europa va fi mai sigură cu România în această zonă, iar populaţia şi companiile româneşti - care sprijină activ proiectul UE - au dreptul să se bucure de toate beneficiile pieţei interne'', a insistat el.

Întrebat care sunt - în opinia sa de veteran al războaielor din Afganistan şi Irak - erorile pe care le comite Rusia pe plan militar, Nicolae Ciucă a răspuns că ''cea mai mare greşeală a Rusiei a fost comisă deja în momentul în care a decis să aducă acest război în Europa''. El a calificat totodată ultimele acţiuni militare ale Rusiei - cum ar fi, potrivit premierului român, atacurile cu rachete asupra Kievului şi altor oraşe, care au vizat civili şi infrastructuri critice - drept escaladări cinice şi brutale care încalcă dreptul internaţional umanitar. Totodată, în opinia sa, mobilizarea parţială decretată în septembrie de preşedintele rus Vladimir Putin, aşa-zisele referendumuri şi ''integrarea'' regiunilor ucrainene anexate ilegal, precum şi permanentele declaraţii agresive în care se ameninţă cu folosirea armelor nucleare, ''sunt încă o dovadă a comportamentului iresponsabil al Rusiei''.

Pentru a-l opri pe Putin, este nevoie de un răspuns contondent al Uniunii Europene, o acţiune unită şi solidară în ceea ce priveşte coordonarea transatlantică, este de părere premierul român, care consideră că este nevoie ca Ucraina să fie în continuare ajutată să-şi exercite dreptul la autoapărare împotriva agresiunii ruse şi să fie sprijinite eforturile pentru a-i menţine viabilitatea economică.

Ciucă a vorbit şi despre ''rolul-cheie'' jucat de România în facilitarea exporturilor de cereale ucrainene şi despre ''măsurile excepţionale'' luate de autorităţile de la Bucureşti pentru a extinde această capacitate: la punctele de frontieră, inclusiv prin deschiderea altora noi, capacitatea portuară de recepţie şi depozitare şi capacitatea terestră (reţeaua de drumuri şi de cale ferată).

Întrebat dacă se teme ca nu cumva războiul să se extindă şi la Republica Moldova, Ciucă a refuzat să facă speculaţii, dar a recunoscut că se văd deja efectele negative ale acestui conflict în ţara vecină. Din acest motiv, România sprijină Republica Moldova să contracareze efectele agresiunii ruse în Ucraina ''pe baza relaţiei bilaterale speciale, dar şi în logica menţinerii stabilităţii şi parcursului european şi democratic al unui stat aflat în vecinătatea NATO şi a Uniunii Europene''.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Ştiri Recomandate

NATO realiniază flancul nordic: Danemarca, Suedia și Finlanda trec în responsabilitatea comandamentului din Statele Unite
Ce înseamnă să fii considerat încă aliat cheie al SUA pe Flancul Estic al NATO: Polonia a reușit să obțină o flotă de 250 de blindate Stryker la prețul simbolic de un dolar
"Resturi" de drone ucrainene au lovit din nou uriașa rafinărie din Riazan. Moscova minimizează pagubele
Șeful Armatei Ucrainei: Rușii sunt superiori la artilerie, dar 60% din lovituri sunt realizate de drone; acolo suntem la paritate
Putin oferă Indiei acces nelimitat la petrolul rusesc; Modi spune că India nu este neutră, ci se află de partea păcii
NATO reacționează în Polonia: Avioane poloneze și elicoptere cehe Mi-171 au decolat, ca răspuns la valul de rachete și drone rusești care a lovit Ucraina
"Sarcofagul" de la Cernobîl nu mai este sigur, anunță ONU. Se impun reparații mai serioase după atacul rusesc din februarie 2025
Una dintre cele mai puternice armate limitează utilizarea Android și pariază pe iPhone-uri
Rachetele Oreshnik din Belarus fac din baza de la Deveselu o țintă principală. Cum va răspunde NATO la amplasarea de rachete rusești la câteva sute de km de capitale europene
Negocierile SUA–Ucraina avansează lent. Witkoff & Co vor să-i convingă pe ucraineni că e cel mai bun Plan de Pace, în timp ce Putin amenință cu scenariul Novorossiya
Rusia a efectuat un nou atac masiv asupra Ucrainei cu rachete Kinjal, Iskander-M, rachete de croazieră și drone
Marea Britanie și Norvegia vor opera împreună o flotilă de fregate
Unitatea de elită a României: JLTV au turele automatizate iar blindatele Polaris au fost parașutate cu succes. Forțele speciale excelează ca dotări și pregătire
Suedia va opri asistența pentru dezvoltare acordată unor țări și va dona Ucrainei banii. În schimb, Danemarca reduce din contribuție
Combinația letală, rachete Meteor și F-35, tot mai aproape de realitate, iar România ar putea fi unul dintre beneficiari. Teste la sol, trecute cu brio, urmează zborul
O bază de submarine nucleare franceze, survolată de drone. Militarii au deschis focul
Consultări militare România - SUA. Discuții tehnice privind modernizarea armatei și programele de achiziții
Sursă foto: US Army Facebook
EXCLUSIV
Ultimatum de la Washington: Statele Unite impun termenul limită 2027 pentru ca Europa să preia conducerea apărării NATO
Bundestagul aprobă reforma Armatei: Începând cu 2026, tinerii vor fi întrebați cu privire la disponibilitatea lor de a se înrola
F-16 primesc "vedere" de F-35: Sistemul de țintire Sniper NTP partajează informații între avioane de a cincea și a patra generație
„Cimitirul” de fier vechi al Rusiei: De ce noile autorități siriene refuza să utilizeze tancurile „inutile” furnizate de ruşi
Noua strategie de securitate a SUA avertizează asupra „declinului civilizațional” al Europei și pune sub semnul întrebării viitorul NATO
România şi Ungaria, acord pentru creșterea capacității de transport a liniilor electrice
Proiectul Talon: Un gigant american vrea să își ia revanșa și dezvăluie noul design de dronă-avion autonomă, pariind pe viteză și costuri reduse (VIDEO)
O nouă forță militară de descurajare în Orientul Mijlociu: SUA pariază masiv pe dronele de atac ieftine pentru a contracara amenințările regionale
Războiul din Ucraina şi „sindromul Tbilisi”: Un general rus de top critică „eșecul total” al serviciilor de informații și admite că Rusia a fost nepregătită
Polonia își modernizează forțele terestre: Primele vehicule de luptă Borsuk au fost livrate într-un contract de 1,6 miliarde de dolari
Revoluția dronelor din Ucraina a spulberat iluzia securității europene: Vestul trebuie să se adapteze sau riscă ca armatele sale să devină irelevante
„Am văzut racheta trecând”: Cum a evitat la limită un pilot american de F/A-18 un incident fatal de tip „friendly fire” în Marea Roșie
Submarinele rusești, vânate de o Flotă Comună de nave britanice și norvegiene. Acordul, la pachet cu achiziția de fregate Type 26
Analistul și expertul Dorin Popescu, directorul Asociației Mării Negre și fost diplomat român atât în Ucraina, cât și în Federația Rusă. Foto: Colaj DefenseRomania
EXCLUSIV
De ce războiul rus la granițele Europei e un proiect pe termen lung care va continua și după epoca Putin | Dorin Popescu, la Obiectiv EuroAtlantic
Gen. Petraeus: Cum să-l faci șah-mat pe Putin? Umblați la sancțiuni și la activele rusești înghețate
pixel