UPDATE: În urma ședinței dcomune de guvern, Miniştrii de Externe român şi spaniol au stabilit începerea cât mai curând a negocierilor pentru dubla cetăţenie.
Ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, miercuri, consultări politice cu omologul spaniol Jose Manuel Albares, context în care şefii celor două diplomaţii au stabilit începerea cât mai curând a negocierilor pentru încheierea Acordului bilateral privind menţinerea dublei cetăţenii pentru membrii comunităţii româneşti din Spania, respectiv pentru membrii comunităţii spaniole din România.
De asemenea, Spania va trimite în România luna viitoare cel puțin 130 de militari și opt aeronave de tip F-18, anunță Pedro Sánchez și Nicolae Ciucă
***
Pedro Sanchez, şi Nicolae Ciucă vor prezida miercuri, în Spania, primul summit hispano-român, în 140 de ani de relaţii diplomatice, iar una dintre temele centrale va fi războiul din Ucraina, a relatat agenţia de presă EFE.
Sursa citată de Agerpres menţionează că România este una dintre zonele asupra căreia războiul din Ucraina a avut un foarte mare impact, în contextul în care România este statul membru al Uniunii Europene cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, de 600 de kilometri, şi dată fiind poziţionarea sa, ca ţară riverană a Mării Negre.
Întrevederea dintre cei doi premieri va avea loc în oraşul Castellón (est) şi, potrivit surselor executivului de la Madrid, vor fi semnate mai multe acorduri între miniştri spanioli şi omologi români în diverse domenii, precum sănătatea, afacerile externe, agricultura sau cultura.
Pentru România, această întâlnire are o importanţă specială pentru că în Spania trăiesc 1.100.000 de români, comunitatea străină cea mai numeroasă, în principal în Comunitatea Madrid şi în Comunitatea Valenciană, mai precis în Castellon.
Una dintre temele centrale ale reuniunii va fi sprijinul Spaniei şi României - ţări membre ale UE şi NATO - către Ucraina şi cum poate fi continuat acest sprijin.
Spania, care a primit 150.000 de refugiaţi ucraineni, şi-a sporit colaborarea militară cu România, în cadrul NATO, şi va trimite în perioada decembrie 2022 - martie 2023 avioane de vânătoare F18, în afara unui radar deja instalat şi a participării la poliţia aeriană din Marea Neagră, care ar urma să sporească.
La rândul său, România a primit aproximativ 90.000 de refugiaţi ucraineni şi a permis tranzitul a 2 milioane de persoane strămutate, creând totodată un centru de ajutor umanitar.
Într-un interviu acordat cotidianului spaniol La Razon înainte de deplasarea în Spania, premierul Ciucă a vorbit despre eforturile României de a adera la Schengen, despre importanţa relaţiilor cu Spania, despre invazia rusă din Ucraina, precum şi despre situaţia din Republica Moldova.
În privinţa intrării României în spaţiul Schengen, Nicolae Ciucă a amintit că misiunile exhaustive de evaluare a pregătirii ţării noastre de a adera la spaţiul de liberă circulaţie au confirmat de mai bine de 10 ani că România este pregătită să-şi asume responsabilitatea în calitate de participant cu drepturi depline la Schengen, iar evaluările din această toamnă au reconfirmat că ''nivelul de pregătire a fost menţinut constant de către România''. În opinia premierului român, comunicarea Comisiei Europene, din 16 noiembrie, privind extinderea spaţiului Schengen cu România, Bulgaria şi Croaţia şi evaluările detaliate ale experţilor executivului european şi ai statelor membre care au vizitat recent România ''constituie o bază solidă pentru o decizie pozitivă, care confirmă din nou nu doar că îndeplinim cerinţele acordului Schengen, ci şi că suntem unul dintre statele membre cele mai proactive şi mai responsabile în acest domeniu''.
Ciucă a vorbit şi despre felul în care a reacţionat România la ceea ce ar fi putut fi, în opinia sa, o criză umanitară generată de războiul Rusiei în Ucraina. ''Am garantat fluxuri rapide, sigure şi controlate pentru circa 2,8 milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat frontiera cu România. Cred că această situaţie este dovada cea mai relevantă a capacităţii autorităţilor române de a răspunde nu doar situaţiilor comune, ci şi celor excepţionale'', a insistat premierul român.
''Conflictul din Ucraina demonstrează că o Uniune Europeană puternică şi rezistentă depinde de unitate şi solidaritate, acum mai mult ca oricând. Este important să consolidăm securitatea internă a Uniunii şi să eliminăm orice fragmentare în privinţa liberei circulaţii. O decizie pozitivă privind extinderea Schengen răspunde în mod direct realizării acestui obiectiv'', a apreciat Ciucă. ''Europa va fi mai sigură cu România în această zonă, iar populaţia şi companiile româneşti - care sprijină activ proiectul UE - au dreptul să se bucure de toate beneficiile pieţei interne'', a insistat el.
Întrebat care sunt - în opinia sa de veteran al războaielor din Afganistan şi Irak - erorile pe care le comite Rusia pe plan militar, Nicolae Ciucă a răspuns că ''cea mai mare greşeală a Rusiei a fost comisă deja în momentul în care a decis să aducă acest război în Europa''. El a calificat totodată ultimele acţiuni militare ale Rusiei - cum ar fi, potrivit premierului român, atacurile cu rachete asupra Kievului şi altor oraşe, care au vizat civili şi infrastructuri critice - drept escaladări cinice şi brutale care încalcă dreptul internaţional umanitar. Totodată, în opinia sa, mobilizarea parţială decretată în septembrie de preşedintele rus Vladimir Putin, aşa-zisele referendumuri şi ''integrarea'' regiunilor ucrainene anexate ilegal, precum şi permanentele declaraţii agresive în care se ameninţă cu folosirea armelor nucleare, ''sunt încă o dovadă a comportamentului iresponsabil al Rusiei''.
Pentru a-l opri pe Putin, este nevoie de un răspuns contondent al Uniunii Europene, o acţiune unită şi solidară în ceea ce priveşte coordonarea transatlantică, este de părere premierul român, care consideră că este nevoie ca Ucraina să fie în continuare ajutată să-şi exercite dreptul la autoapărare împotriva agresiunii ruse şi să fie sprijinite eforturile pentru a-i menţine viabilitatea economică.
Ciucă a vorbit şi despre ''rolul-cheie'' jucat de România în facilitarea exporturilor de cereale ucrainene şi despre ''măsurile excepţionale'' luate de autorităţile de la Bucureşti pentru a extinde această capacitate: la punctele de frontieră, inclusiv prin deschiderea altora noi, capacitatea portuară de recepţie şi depozitare şi capacitatea terestră (reţeaua de drumuri şi de cale ferată).
Întrebat dacă se teme ca nu cumva războiul să se extindă şi la Republica Moldova, Ciucă a refuzat să facă speculaţii, dar a recunoscut că se văd deja efectele negative ale acestui conflict în ţara vecină. Din acest motiv, România sprijină Republica Moldova să contracareze efectele agresiunii ruse în Ucraina ''pe baza relaţiei bilaterale speciale, dar şi în logica menţinerii stabilităţii şi parcursului european şi democratic al unui stat aflat în vecinătatea NATO şi a Uniunii Europene''.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
La capitolul personal, trupele ruse înregistrează de șase ori mai multe decese decât cele ucrainene și nu mai pot recruta oameni care să-i înlocuiască pe cei pierduți.
Dacă cineva se mai îndoia că războiul din Ucraina se poartă la fel de dur în spațiul informațional și în conturile bancare ale serviciilor de informații ca și în tranșeele din Zaporojie, un eveniment petrecut azi, 1 ianuarie 2026, a oferit un răspuns clar.
Decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul ca stat independent a stârnit controverse internaționale ample și critici aspre din partea multor țări, inclusiv Egipt, Somalia, Turcia, China și alte câteva. Somalilandul, care s-a separat de Somalia din 1991, s-a bucurat de o stabilitate relativă, până la decizia Tel Avivului de a-l recunoaște .
Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat, pe 30 decembrie 2025, retragerea tuturor forțelor militare rămase din Yemen, o decizie luată pe fondul unei crize acute cu Arabia Saudită și al presiunilor venite din partea conducerii yemenite.
Germania a făcut un prim pas oficial către lansarea producției pe scară largă a rachetei de croazieră Taurus, prin semnarea unui acord între Bundeswehr și compania Taurus Systems GmbH pentru pregătirea unei linii de producție pe teritoriul german. Inițiativa vizează varianta modernizată Taurus Neo și marchează o schimbare importantă în abordarea Berlinului privind refacerea capacităților de lovire la mare distanță, după ani în care stocurile de muniții de precizie au fost limitate.
Ne aflăm la începutul anului 2026, în pragul trecerii catre cel de-al cincilea an de război pe scară largă in Ucraina, iar discursul de Revelion al lui Volodimir Zelenski a aruncat în spațiul public o veste care, la prima vedere, pare dătătoare de speranță: „90% din acordul de pace este gata”.
La începutul anului 2026, analiștii și experții militari ucraineni ne prezintă o realitate incontestabilă: campaniile militare din 2025 au demonstrat că superioritatea tehnologică tradițională nu mai garantează imunitatea activelor strategice pe câmpul de luptă modern.
Programul Sistemului de luptă aerian al viitorului (SCAF) care ar trebui să ducă la construcția unui viitor avion de luptă european franco-german e în moarte clinică din cauza unei dispute tot mai ample între Paris și Berlin. În acest sens nemții caută alternative și planuri de rezervă, iar o astfel de alternativă e un viitor avion de luptă construit cu suedezii de la Saab, producătorul JAS 39 Gripen. Însă Saab pune condiții.
Conducerea apărării din Japonia a reconfirmat, la sfârşit de 2025, angajamentul ferm pentru desfășurarea primei aeronave operaționale din cadrul Programului Global de Luptă Aeriană (GCAP) până în anul fiscal 2035, un obiectiv care fundamentează pivotarea strategică a Japoniei către o arhitectură de apărare aeriană mai puțin dependentă de liniile de dezvoltare exclusiv americane.
Joi, 1 ianuarie, au avut loc noi atacuri cu drone efectuate de forțele ruse asupra infrastructurii portuare ucrainene din proximitatea frontierei cu România.
Agenția Centrală de Informații (CIA) din SUA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au concluzionat că Ucraina nu a încercat să atace reședința președintelui rus, Vladimir Putin. Acest lucru a fost anunțat miercuri, 01.01.2026, de Wall Street Journal, precum și de PBS și CNN, citând oficiali guvernamentali americani anonimi. Ulterior, informația a fost preluată și de agențiile de presă DPA și Reuters.
Întreaga echipă DefenseRomania vă urează un călduros „La mulți ani!” și un 2026 plin de realizări pe plan personal și profesional. Publicația noastră termină anul 2025 cu cifre care nu doar că ne onorează, dar ne și obligă să devenim și mai buni, cifre care vi se datorează în totalitate vouă. DefenseRomania e mai mult decât un proiect, e o comunitate din care facem parte cu toții.
În încercarea de a susține acuzațiile privind presupusul atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, armata rusă a produs informații cu scopul de a legitima plângerile ruse. Detaliile prezentate de oficialii ruși sunt plasate într-un context mai larg de acuzare a Ucrainei de „terorism de stat”, dar există semne că aceste informații nu sunt susținute de date obiective și verificabile.
Vizita din această săptămână a premierului olandez la Câmpia Turzii are implicații mai mari decât parafarea simbolică a acordului privind donarea către țara noastră a 18 avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon, deja prezente aici la Baza 86 Aeriană Borcea (Fetești), unde se află de altfel singurul Centru de Pregătire F-16 din Europa.
O colaborare tactică între U.S. Air Force și U.S. Marine Corps a reușit restabilirea disponibilității operaționale a unui avion F-15 Eagle în doar câteva ore, devansând cu câteva luni estimările inițiale de reparație. Prin utilizarea capabilităților de producție aditivă on-site, echipele de tehnicieni au reușit fabricarea și instalarea rapidă a unui sistem de răcire defect, demonstrând eficiența logisticii bazate pe fabricarea la cerere în teatrele de operații, unde lanțurile de aprovizionare convenționale sunt adesea blocate.
Capturarea și distrugerea primului exemplar de Shahed-107 de către grupul ucrainean „Wild Hornets” nu este doar o reușită tactică a Brigăzii 47 Mecanizate, ci validarea unei noi arhitecturi de apărare aeriană stratificată.
După decenii de subfinanțare cronică care au lăsat o amprentă negativă asupra procesului de înzestrare al Armatei României, în ultimii 13 ani lucrurile s-au schimbat mult în bine, deși mai e nevoie de mult timp pentru a recupera decalajul, a înlocui complet tehnica sovietică și a construi o Armată înzestrată cu tehnică modernă. Dacă cea mai importantă resursă rămâne resursa umană, iar aici România mai are foarte mult de lucrat, inclusiv în ceea ce privește calitatea vieții personalului și modalitatea de a atrage personal în forțele armate pentru a opri hemoragia, pe partea de înzestrarea 2025 a fost un an bun spre foarte bun, iar la orizont 2026 va fi cel puțin la fel de interesant.
Pe măsură ce amenințările hibride de la granița estică a NATO se intensifică, Polonia nu se mai mulțumește doar cu fortificații clasice din beton și sârmă ghimpată. Guvernul polonez a dezvăluit un plan ambițios de 2 miliarde de dolari (aproximativ 2 miliarde EUR) pentru crearea unui „scut anti-dronă” stratificat, menit să protejeze frontierele cu Belarus și exclava rusă Kaliningrad.
La prima vedere, cele mai recente date oficiale de la Berlin par să indice o retragere masivă a sprijinului militar german pentru Kiev. Autorizațiile de export pentru echipamente militare destinate Ucrainei au înregistrat o prăbușire de 86% în 2025, scăzând de la un record de 8,15 miliarde EUR în 2024 la doar 1,14 miliarde EUR în acest an. Totuși, sub stratul subțire al birocrației ministeriale, realitatea strategică de pe flancul estic este mult mai complexă și nuanțată.
Şeful Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forţele sale avansează în nord-estul Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat pentru 2026 extinderea teritoriului pe care Moscova îl numeşte zonă tampon, au declarat miercuri agenţiile de ştiri ruseşti, citate de Agerpres și Reuters.
EDGE Defense Group, un conglomerat de tehnologie și apărare deținut de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite (UAE), intenționează să achiziționeze 30% din acțiunile companiei ucrainene Fire Point, specializată în dezvoltarea și producția de drone FP-1 și FP-2, precum și de rachete Flamingo, potrivit unui reportaj al BBC News Ukraine care citează surse confidențiale din cadrul firmei.
Ceremonia oficială de intrare în „serviciu de luptă” a sistemului balistic rusesc Oreshnik pe teritoriul Belarusului, desfășurată pe 30 decembrie, pare să fie mai degrabă un exercițiu de imagine politică decât o desfășurare de forță militară completă.
Avioane Craiova termină anul 2025 fără să fi livrat niciun avion IAR-99 Șoim a căror modernizare ar fi trebuit să fie finalizată în 2025. Într-o postură financiară dificilă, compania de stat riscă penalități record din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN), în contextul în care oricum Avioane Craiova a terminat anul pe minus.
Donald Trump a anunțat că SUA sunt dispuse să redeschidă negocierile privind vânzarea avioanelor F-35 Lighting II către Turcia. Decizia e pe cale să redeschidă o negociere mai veche, în contextul în care prima Administrație Trump a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a continuat achiziția de sisteme rusești S-400.
Încă trei noi avioane de vânătoare F-16 pentru Forțele Armate Slovace au aterizat marți, 30 decembrie, pe aeroportul militar din Kuchyně, lângă Malacky. Inițial, era programat să aterizeze pe 18 decembrie, dar sosirea lor a fost amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Această acțiune evidențiază integrarea avansată a noilor structuri de comandă ale armatei ucrainene - Forțele de Sisteme Fără Echipaj (USF) ale Ucrainei au executat o lovitură masivă asupra nodului logistic și de lansare a dronelor rusești de pe Aeroportul Internațional Donețk (DAP).
Departamentul Apărării al Statelor Unite a anunțat luni atribuirea unui contract în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de dolari către constructorul american Boeing pentru Programul F-15 destinat Forțelor Aeriene Israeliene, parte a programului de vânzări militare externe (Foreign Military Sales) către statul aliat din Orientul Mijlociu.
DefenseRomania va difuza marți, 30.12.2025, un interviu de final de an cu CEO-ul companiei de construcții românești Leviatan Group.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev l-a ameninţat cu moartea iminentă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski marţi, într-un mesaj presărat cu insulte pe Telegram, informează Agerpres și DPA.
Pacea ar putea fi obţinută în Ucraina în câteva săptămâni, a apreciat marţi premierul polonez Donald Tusk, după o discuţie prin videoconferinţă cu alţi lideri europeni susţinători ai Ucrainei, relatează Agerpres și Reuters.
După ce au decimat capacitățile Flotei Rusiei în largul Mării Negre, forțele de apărare ale Ucrainei își mută acum ofensiva dronelor maritime în teatre de operații complet noi: căile fluviale și apele interioare.
Arabia Saudită a afirmat că securitatea sa națională este o „linie roșie” pe care o va apăra, la câteva ore după ce o coaliție pe care o conduce a lovit cargouri în Yemen, vehicule și nave care transportau armament ce ar fi trebuit să ajungă la grupări separatiste din această țară măcinată de un deceniu de război civil.
