Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Prima şedinţă comună de guvern România - Spania. Reuniunea se va axa pe războiul din Ucraina

Data actualizării:
Data publicării:
Spania şi România organizează prima şedinţă comună a guvernelor lor, axată pe războiul din Ucraina.
Armata spaniolă, pe străzile din țară, / sursă foto, Ministerul Apărării, Facebook
Armata spaniolă, pe străzile din țară, / sursă foto, Ministerul Apărării, Facebook

UPDATE: În urma ședinței dcomune de guvern, Miniştrii de Externe român şi spaniol au stabilit începerea cât mai curând a negocierilor pentru dubla cetăţenie.

Ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, miercuri, consultări politice cu omologul spaniol Jose Manuel Albares, context în care şefii celor două diplomaţii au stabilit începerea cât mai curând a negocierilor pentru încheierea Acordului bilateral privind menţinerea dublei cetăţenii pentru membrii comunităţii româneşti din Spania, respectiv pentru membrii comunităţii spaniole din România.

De asemenea, Spania va trimite în România luna viitoare cel puțin 130 de militari și opt aeronave de tip F-18, anunță Pedro Sánchez și Nicolae Ciucă

***

Pedro Sanchez, şi Nicolae Ciucă vor prezida miercuri, în Spania, primul summit hispano-român, în 140 de ani de relaţii diplomatice, iar una dintre temele centrale va fi războiul din Ucraina, a relatat agenţia de presă EFE.

Sursa citată de Agerpres menţionează că România este una dintre zonele asupra căreia războiul din Ucraina a avut un foarte mare impact, în contextul în care România este statul membru al Uniunii Europene cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, de 600 de kilometri, şi dată fiind poziţionarea sa, ca ţară riverană a Mării Negre.

Întrevederea dintre cei doi premieri va avea loc în oraşul Castellón (est) şi, potrivit surselor executivului de la Madrid, vor fi semnate mai multe acorduri între miniştri spanioli şi omologi români în diverse domenii, precum sănătatea, afacerile externe, agricultura sau cultura.

Pentru România, această întâlnire are o importanţă specială pentru că în Spania trăiesc 1.100.000 de români, comunitatea străină cea mai numeroasă, în principal în Comunitatea Madrid şi în Comunitatea Valenciană, mai precis în Castellon. 

Una dintre temele centrale ale reuniunii va fi sprijinul Spaniei şi României - ţări membre ale UE şi NATO - către Ucraina şi cum poate fi continuat acest sprijin.

Spania, care a primit 150.000 de refugiaţi ucraineni, şi-a sporit colaborarea militară cu România, în cadrul NATO, şi va trimite în perioada decembrie 2022 - martie 2023 avioane de vânătoare F18, în afara unui radar deja instalat şi a participării la poliţia aeriană din Marea Neagră, care ar urma să sporească.

La rândul său, România a primit aproximativ 90.000 de refugiaţi ucraineni şi a permis tranzitul a 2 milioane de persoane strămutate, creând totodată un centru de ajutor umanitar.

Într-un interviu acordat cotidianului spaniol La Razon înainte de deplasarea în Spania, premierul Ciucă a vorbit despre eforturile României de a adera la Schengen, despre importanţa relaţiilor cu Spania, despre invazia rusă din Ucraina, precum şi despre situaţia din Republica Moldova.

În privinţa intrării României în spaţiul Schengen, Nicolae Ciucă a amintit că misiunile exhaustive de evaluare a pregătirii ţării noastre de a adera la spaţiul de liberă circulaţie au confirmat de mai bine de 10 ani că România este pregătită să-şi asume responsabilitatea în calitate de participant cu drepturi depline la Schengen, iar evaluările din această toamnă au reconfirmat că ''nivelul de pregătire a fost menţinut constant de către România''. În opinia premierului român, comunicarea Comisiei Europene, din 16 noiembrie, privind extinderea spaţiului Schengen cu România, Bulgaria şi Croaţia şi evaluările detaliate ale experţilor executivului european şi ai statelor membre care au vizitat recent România ''constituie o bază solidă pentru o decizie pozitivă, care confirmă din nou nu doar că îndeplinim cerinţele acordului Schengen, ci şi că suntem unul dintre statele membre cele mai proactive şi mai responsabile în acest domeniu''.

Ciucă a vorbit şi despre felul în care a reacţionat România la ceea ce ar fi putut fi, în opinia sa, o criză umanitară generată de războiul Rusiei în Ucraina. ''Am garantat fluxuri rapide, sigure şi controlate pentru circa 2,8 milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat frontiera cu România. Cred că această situaţie este dovada cea mai relevantă a capacităţii autorităţilor române de a răspunde nu doar situaţiilor comune, ci şi celor excepţionale'', a insistat premierul român.

''Conflictul din Ucraina demonstrează că o Uniune Europeană puternică şi rezistentă depinde de unitate şi solidaritate, acum mai mult ca oricând. Este important să consolidăm securitatea internă a Uniunii şi să eliminăm orice fragmentare în privinţa liberei circulaţii. O decizie pozitivă privind extinderea Schengen răspunde în mod direct realizării acestui obiectiv'', a apreciat Ciucă. ''Europa va fi mai sigură cu România în această zonă, iar populaţia şi companiile româneşti - care sprijină activ proiectul UE - au dreptul să se bucure de toate beneficiile pieţei interne'', a insistat el.

Întrebat care sunt - în opinia sa de veteran al războaielor din Afganistan şi Irak - erorile pe care le comite Rusia pe plan militar, Nicolae Ciucă a răspuns că ''cea mai mare greşeală a Rusiei a fost comisă deja în momentul în care a decis să aducă acest război în Europa''. El a calificat totodată ultimele acţiuni militare ale Rusiei - cum ar fi, potrivit premierului român, atacurile cu rachete asupra Kievului şi altor oraşe, care au vizat civili şi infrastructuri critice - drept escaladări cinice şi brutale care încalcă dreptul internaţional umanitar. Totodată, în opinia sa, mobilizarea parţială decretată în septembrie de preşedintele rus Vladimir Putin, aşa-zisele referendumuri şi ''integrarea'' regiunilor ucrainene anexate ilegal, precum şi permanentele declaraţii agresive în care se ameninţă cu folosirea armelor nucleare, ''sunt încă o dovadă a comportamentului iresponsabil al Rusiei''.

Pentru a-l opri pe Putin, este nevoie de un răspuns contondent al Uniunii Europene, o acţiune unită şi solidară în ceea ce priveşte coordonarea transatlantică, este de părere premierul român, care consideră că este nevoie ca Ucraina să fie în continuare ajutată să-şi exercite dreptul la autoapărare împotriva agresiunii ruse şi să fie sprijinite eforturile pentru a-i menţine viabilitatea economică.

Ciucă a vorbit şi despre ''rolul-cheie'' jucat de România în facilitarea exporturilor de cereale ucrainene şi despre ''măsurile excepţionale'' luate de autorităţile de la Bucureşti pentru a extinde această capacitate: la punctele de frontieră, inclusiv prin deschiderea altora noi, capacitatea portuară de recepţie şi depozitare şi capacitatea terestră (reţeaua de drumuri şi de cale ferată).

Întrebat dacă se teme ca nu cumva războiul să se extindă şi la Republica Moldova, Ciucă a refuzat să facă speculaţii, dar a recunoscut că se văd deja efectele negative ale acestui conflict în ţara vecină. Din acest motiv, România sprijină Republica Moldova să contracareze efectele agresiunii ruse în Ucraina ''pe baza relaţiei bilaterale speciale, dar şi în logica menţinerii stabilităţii şi parcursului european şi democratic al unui stat aflat în vecinătatea NATO şi a Uniunii Europene''.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Ştiri Recomandate

Consolidarea flancului estic: Compania Raytheon livrează României echipamente suplimentare Patriot în cadrul unui contract de 168 milioane dolari
Germania autorizează sabotajul extern: Serviciul Federal de Informații (BND) trece la misiuni ofensive împotriva amenințărilor hibride
„Războiul Stelelor” în varianta Armatei SUA: 50.000 de „droizi de luptă” Phantom vor schimba fața infanteriei americane până în 2027
Gata cu „navele fantomă” ale Venezuelei (VIDEO): Forțele americane au trecut la interceptarea directă a petrolierelor în apele internaționale
„Alternativele la sprijinul SUA sunt incerte”. Ucraina recunoaște neputința Europei: De ce doar „forța” lui Trump mai poate opri Rusia
Războiul se apropie și mai mult de frontiera României: Zelenski confirmă că, prin loviturile repetate din regiunea Odesa, rușii vor să separe Ucraina de Marea Neagră
Rachete de milioane VS. drone de 35.000 de dolari: Cum a transformat UŞ Navy navele de coastă în „platforme purtătoare de drone” kamikaze (VIDEO)
Vigilență sporită în Marea Neagră: O aeronavă americană P-8A Poseidon a scanat din nou Peninsula Crimeea și Baza Navală Novorossiysk
Rusia, bună de plată? Grecia s-a alăturat oficial Comisiei Internaționale care va stabili despăgubirile pentru Ucraina
Dronele ucrainene au lovit baza aeriană Belbek pentru a doua oară într-o săptămână: Două avioane rusești Su-27 distruse
Schimbare de discurs la Praga? Ministrul ceh al Apărării: „Suntem de partea Ucrainei, Rusia este agresorul”
Digitizarea ,,bătrânului'' F-16: Cum X-62 VISTA și Proiectul VENOM construiesc viitorul aviației autonome în cadrul Forțelor Aeriene ale SUA
Ucraina atinge pragul de 1.000 de drone interceptoare pe zi: Soluția de 2.500 de dolari care înlocuiește rachetele scumpe în lupta contra UAV-urilor Shahed
Decizie strategică la NATO: România preia comanda celui de-al doilea mare hub militar pentru aprovizionarea Ucrainei
Cea mai amplă operațiune americană împotriva ISIS din ultimii ani (VIDEO): Pentagonul a declanșat un atac masiv în Siria
Trupele ruse distrug podurile de cale ferată din regiunea Odesa pentru a tăia accesul la logistica de pe Dunăre
Cea mai mare putere de foc din Europa: Fregatele germane F127 vor primi simultan 96 de lansatoare de rachete Tomahawk
Rușii au din nou un submarin în Marea Mediterană, cu toate că pierderea portului Tartus a afectat capacitatea Rusiei de a-și proiecta puterea în regiune
Rouhani sparge mitul: Iranul, mai puternic în declarații decât pe câmpul de luptă
Statele Unite au un nou ambasador în România: Darryl Nirenberg, confirmat de Senatul SUA
Ucraina primește de la Rusia trupurile a peste 1.000 de militari căzuți în luptă. Cum se explică diferența foarte mare de trupuri repatriate reciproc
Portavioanele SUA nu vor avea prea curând un avion de generația a șasea: F/A-XX aproape că a rămas fără finanțare în 2026
Americanii sunt interesați de dronele navale ucrainene: O delegație de la Pentagon a asistat la teste oficiale
Kievul dezvăluie cât durează trecerea pe F-16. Cu MiG-29 poloneze, Aviația Ucrainei cumpără timp
Întâlnirea din Miami. Oficialii europeni vor participa la discuțiile de pace dintre Umerov și Witkoff
Brațul lung al spionajului ucrainean ajunge în Marea Mediterană (VIDEO): Un petrolier din Flota Fantomă a Rusiei, „vânat” cu drone la 2.000 km de front
Germania introduce serviciul militar voluntar, iar după 2027 ar putea trece la armata obligatorie
F-35 vs. Gripen: Dilema de miliarde care împarte Canada în două și pune la încercare relația politico-economică cu Statele Unite
Armă de asalt NARP. Foto: Beretta
EXCLUSIV
Avem detalii despre armele de asalt: Ce înseamnă localizarea 100% în România a puștilor de asalt NARP 5.56 mm, pistoalelor APX și lansatoarelor de grenade de 40 mm
Dronele ucrainene scot din joc două lansatoare de rachete S-400 în Belgorod, expunând flancul aerian rusesc la noi atacuri (VIDEO)
Egiptul devine „gardianul Canalului Suez”: Strategia militară de un miliard de dolari care schimbă echilibrul în Orientul Mijlociu
„Nimeni să nu se pună cu Polonia”: Armata poloneză, prima care operaționalizează complet sistemul Patriot integrat cu IBCS
pixel