UPDATE: În urma ședinței dcomune de guvern, Miniştrii de Externe român şi spaniol au stabilit începerea cât mai curând a negocierilor pentru dubla cetăţenie.
Ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, miercuri, consultări politice cu omologul spaniol Jose Manuel Albares, context în care şefii celor două diplomaţii au stabilit începerea cât mai curând a negocierilor pentru încheierea Acordului bilateral privind menţinerea dublei cetăţenii pentru membrii comunităţii româneşti din Spania, respectiv pentru membrii comunităţii spaniole din România.
De asemenea, Spania va trimite în România luna viitoare cel puțin 130 de militari și opt aeronave de tip F-18, anunță Pedro Sánchez și Nicolae Ciucă
***
Pedro Sanchez, şi Nicolae Ciucă vor prezida miercuri, în Spania, primul summit hispano-român, în 140 de ani de relaţii diplomatice, iar una dintre temele centrale va fi războiul din Ucraina, a relatat agenţia de presă EFE.
Sursa citată de Agerpres menţionează că România este una dintre zonele asupra căreia războiul din Ucraina a avut un foarte mare impact, în contextul în care România este statul membru al Uniunii Europene cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, de 600 de kilometri, şi dată fiind poziţionarea sa, ca ţară riverană a Mării Negre.
Întrevederea dintre cei doi premieri va avea loc în oraşul Castellón (est) şi, potrivit surselor executivului de la Madrid, vor fi semnate mai multe acorduri între miniştri spanioli şi omologi români în diverse domenii, precum sănătatea, afacerile externe, agricultura sau cultura.
Pentru România, această întâlnire are o importanţă specială pentru că în Spania trăiesc 1.100.000 de români, comunitatea străină cea mai numeroasă, în principal în Comunitatea Madrid şi în Comunitatea Valenciană, mai precis în Castellon.
Una dintre temele centrale ale reuniunii va fi sprijinul Spaniei şi României - ţări membre ale UE şi NATO - către Ucraina şi cum poate fi continuat acest sprijin.
Spania, care a primit 150.000 de refugiaţi ucraineni, şi-a sporit colaborarea militară cu România, în cadrul NATO, şi va trimite în perioada decembrie 2022 - martie 2023 avioane de vânătoare F18, în afara unui radar deja instalat şi a participării la poliţia aeriană din Marea Neagră, care ar urma să sporească.
La rândul său, România a primit aproximativ 90.000 de refugiaţi ucraineni şi a permis tranzitul a 2 milioane de persoane strămutate, creând totodată un centru de ajutor umanitar.
Într-un interviu acordat cotidianului spaniol La Razon înainte de deplasarea în Spania, premierul Ciucă a vorbit despre eforturile României de a adera la Schengen, despre importanţa relaţiilor cu Spania, despre invazia rusă din Ucraina, precum şi despre situaţia din Republica Moldova.
În privinţa intrării României în spaţiul Schengen, Nicolae Ciucă a amintit că misiunile exhaustive de evaluare a pregătirii ţării noastre de a adera la spaţiul de liberă circulaţie au confirmat de mai bine de 10 ani că România este pregătită să-şi asume responsabilitatea în calitate de participant cu drepturi depline la Schengen, iar evaluările din această toamnă au reconfirmat că ''nivelul de pregătire a fost menţinut constant de către România''. În opinia premierului român, comunicarea Comisiei Europene, din 16 noiembrie, privind extinderea spaţiului Schengen cu România, Bulgaria şi Croaţia şi evaluările detaliate ale experţilor executivului european şi ai statelor membre care au vizitat recent România ''constituie o bază solidă pentru o decizie pozitivă, care confirmă din nou nu doar că îndeplinim cerinţele acordului Schengen, ci şi că suntem unul dintre statele membre cele mai proactive şi mai responsabile în acest domeniu''.
Ciucă a vorbit şi despre felul în care a reacţionat România la ceea ce ar fi putut fi, în opinia sa, o criză umanitară generată de războiul Rusiei în Ucraina. ''Am garantat fluxuri rapide, sigure şi controlate pentru circa 2,8 milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat frontiera cu România. Cred că această situaţie este dovada cea mai relevantă a capacităţii autorităţilor române de a răspunde nu doar situaţiilor comune, ci şi celor excepţionale'', a insistat premierul român.
''Conflictul din Ucraina demonstrează că o Uniune Europeană puternică şi rezistentă depinde de unitate şi solidaritate, acum mai mult ca oricând. Este important să consolidăm securitatea internă a Uniunii şi să eliminăm orice fragmentare în privinţa liberei circulaţii. O decizie pozitivă privind extinderea Schengen răspunde în mod direct realizării acestui obiectiv'', a apreciat Ciucă. ''Europa va fi mai sigură cu România în această zonă, iar populaţia şi companiile româneşti - care sprijină activ proiectul UE - au dreptul să se bucure de toate beneficiile pieţei interne'', a insistat el.
Întrebat care sunt - în opinia sa de veteran al războaielor din Afganistan şi Irak - erorile pe care le comite Rusia pe plan militar, Nicolae Ciucă a răspuns că ''cea mai mare greşeală a Rusiei a fost comisă deja în momentul în care a decis să aducă acest război în Europa''. El a calificat totodată ultimele acţiuni militare ale Rusiei - cum ar fi, potrivit premierului român, atacurile cu rachete asupra Kievului şi altor oraşe, care au vizat civili şi infrastructuri critice - drept escaladări cinice şi brutale care încalcă dreptul internaţional umanitar. Totodată, în opinia sa, mobilizarea parţială decretată în septembrie de preşedintele rus Vladimir Putin, aşa-zisele referendumuri şi ''integrarea'' regiunilor ucrainene anexate ilegal, precum şi permanentele declaraţii agresive în care se ameninţă cu folosirea armelor nucleare, ''sunt încă o dovadă a comportamentului iresponsabil al Rusiei''.
Pentru a-l opri pe Putin, este nevoie de un răspuns contondent al Uniunii Europene, o acţiune unită şi solidară în ceea ce priveşte coordonarea transatlantică, este de părere premierul român, care consideră că este nevoie ca Ucraina să fie în continuare ajutată să-şi exercite dreptul la autoapărare împotriva agresiunii ruse şi să fie sprijinite eforturile pentru a-i menţine viabilitatea economică.
Ciucă a vorbit şi despre ''rolul-cheie'' jucat de România în facilitarea exporturilor de cereale ucrainene şi despre ''măsurile excepţionale'' luate de autorităţile de la Bucureşti pentru a extinde această capacitate: la punctele de frontieră, inclusiv prin deschiderea altora noi, capacitatea portuară de recepţie şi depozitare şi capacitatea terestră (reţeaua de drumuri şi de cale ferată).
Întrebat dacă se teme ca nu cumva războiul să se extindă şi la Republica Moldova, Ciucă a refuzat să facă speculaţii, dar a recunoscut că se văd deja efectele negative ale acestui conflict în ţara vecină. Din acest motiv, România sprijină Republica Moldova să contracareze efectele agresiunii ruse în Ucraina ''pe baza relaţiei bilaterale speciale, dar şi în logica menţinerii stabilităţii şi parcursului european şi democratic al unui stat aflat în vecinătatea NATO şi a Uniunii Europene''.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mutat și a declarat că Ucraina e pregătită să renunțe la cererile privind aderarea la NATO, în schimbul garanțiilor de securitate din partea SUA și a Europei.
Potrivit presei occidentale, Forțele Armate ale Ucrainei desfășoară activ radare IRIS proiectate pentru detectarea dronelor. Aceasta este o dezvoltare a companiei olandeze Robin Radar, a cărei conducere speră că, datorită celei mai recente modernizări a produsului lor, “trupele vor putea detecta și distruge și mai multe UAV-uri”.
Președintele țării Nicușor Dan - Comandantul Suprem al Armatei României, potrivit Constituției - a declarat că „vom vedea drone ruse doborâte în România”, dar a nuanțat declarația precizând că țara noastră nu e singura care nu angajează aceste UAV-uri, iar astfel de angajări se vor face doar în anumite condiții. Poziția președintelui țării vine în contextul deselor incidente în care spațiul aerian românesc a fost încălcat de drone ruse, în timp ce fostul președinte Traian Băsescu a numit situația „ridicolă” și spațiul aerian românesc „un bulevard pentru drone ruse”.
Vineri, 12 noiembrie, a fost o zi importantă pentru industria de apărarea românească, odată cu lansarea oficială a VLAH" (Vehicul de luptă autonom hidramat) - primul prototip al unui vehicul blindat 4X4 dezvoltat în România, în ultimii 35 de ani.
Pentru prima dată în ultimii 15 ani de când exercită puterea, Viktor Orban se confruntă cu o fisură uriașă în regimul său și o amenințare reală pentru partidul Fidesz, condus cu mână de fier de Orban.
Cancelarul german Friedrich Merz a susţinut sâmbătă că preşedintele rus Vladimir Putin "nu se va opri" şi că, dacă Ucraina cade, armata rusă nu se va opri la graniţele acesteia, la fel cum nici Hitler nu s-a oprit după acordul de la Munchen din anul 1938 prin care a obţinut regiunea germanofonă sudetă care aparţinea Cehoslovaciei, relatează agenţiile Agepres, EFE şi DPA.
Ucraina a acuzat Rusia că a lovit sâmbătă cu o dronă în Marea Neagră o navă comercială a Turciei, la o zi după ce un atac aerian rusesc a avariat încă o navă turcă în apropierea portului Odesa, regiunea omonimă din jurul acestui oraş ucrainean fiind în noaptea de vineri spre sâmbătă ţinta unui atac masiv cu drone şi rachete în care Rusia a ţintit inclusiv infrastructuri energetice, relatează Agerpres și AFP.
În cursul nopții de 13.11.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, vizând, îndeosebi, obiective energetice din regiunile sudice ale țării.
G7 întărește paradigma sprijinului energetic pentru Ucraina. Promite o apărare antiaeriană mai puternică pentru a se evita tiparul „noi reparăm, ei distrug”.
Răsturnare de situație și lovitură grea pentru industria aeronautică din China, care e pe punctul să piardă o bătălie comercială istorică în fața Eurofighter, deși victoria avioanelor chineze J-10 părea sigură.
Trupele ucrainene au recucerit părți din orașul Kupiansk, în provincia nord-estică Harkov, și mai multe sate din jurul acestuia, într-o operațiune care a încercuit unități ruse, a anunțat un comandant al armatei ucrainene, potrivit agențiilor Agerpres și Reuters. Orașul a fost revendicat de Rusia în urmă cu trei săptămâni, Moscova anunțând ocuparea sa completă.
România se află în fața unei decizii care va defini nu doar viitorul armatei sale, ci și al economiei pentru multi ani de acum in colo. Programul de achiziție a noilor Vehicule de Luptă ale Infanteriei (IFV) a devenit un câmp de bătălie între gigantul german Rheinmetall și competitorul sud-coreean Hanwha Aerospace. Iar dacă privim dincolo de broșurile frumos colorate, oferta venită de la Seul este surprinzător de incomodă pentru competitorii europeni consacrați.
Liderul de la Phenian, Kim Jong Un, a participat la o ceremonie publică organizată în capitala nord-coreeană pentru a marca revenirea unui detașament de geniști militari care a acționat în regiunea Kursk, unde ar fi participat la operațiuni de deminare și sprijin logistic pentru forțele ruse. Potrivit agenției de presă de stat KCNA, Kim a lăudat „eroismul colectiv” al soldaților și le-a conferit distincții, inclusiv post-mortem pentru militarii căzuți în timpul misiunii.
Un exercițiu militar recent cu avioane F-16 trimise la Câmpia Turzii și F-35 în Țările Baltice confirmă noua doctrină americană: în cazul unui conflict cu Rusia, U.S. Air Force nu va mai opera exclusiv de pe aerodromurile mari din Vest, ci din puncte de realimentare rapidă de pe flancul estic.
Olanda comandă sistemele Skyranger 30 de la compania Rheinmetall, recunoscând indirect că rachetele scumpe sunt inutile împotriva roiurilor de drone ieftine. Astfel, Haga a înțeles o lecție rezultată în urma conflictului din Ucraina: nu poți doborî la infinit drone de 500 de dolari cu rachete care costa milioane. Soluția este revenirea la sisteme de apărare ceva mai ieftine, dar adaptate nevoilor actuale.
Președintele american Donald Trump s-a confruntat cu o înfrângere cauzată chiar de republicani într-un vot în Senatul statului Indiana, un stat republican.
Portalul rusesc de propagandă topwar.ru a informat, pe 12.12.2025, că partea rusă deține informații potrivit cărora armata ucraineană încearcă din nou să desfășoare echipamente de cercetare și comunicații pe Insula Șerpilor din Marea Neagră. Ultima dată, această bucată mică de piatră a fost folosită de Direcția Principală de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei în această vară.
O lovitură chirurgicală asupra unei baze aeriene „impenetrabile” dezvăluie vulnerabilitățile tot mai mari ale logisticii Moscovei. „Fantomelor” Kievului nu le scapă nimic: de la avioane de transport la radarele care ar trebui să le protejeze, toate au ajuns să fie vizate de atacuri cu drone.
La finalul spătămânii trecute, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, desfășurat la Romexpo, a avut loc lansarea volumului „Analiza conflictului din Ucraina din perspectiva modelului actorului rațional”, semnat de maior doctor Sînziana Iancu, membru corespondent al Academiei de Științe ale Securității. Cartea, publicată de Centrul Tehnic Editorial al Armatei, s-a bucurat de suces, stocul fiind epuizat în doar câteva zile. Potrivit reprezentanților editurii, aceasta a reprezentat una dintre cele mai bine vândute lucrări din colecțiile recente.
Israelul își consolidează relațiile de securitate cu Marocul în contextul extinderii cooperării strategice cu state prietene din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pe baza normalizării relațiilor și a intereselor mutuale de securitate.
Războiul viitorului nu mai este o teorie, ci o realitate testată recent în Germania. Noul sistem Nemyx, dezvoltat de compania Auterion, permite roiurilor de drone coordonate de un soft AI să distrugă simultan ținte multiple, sfidând bruiajul electronic. Această revoluție tehnologică forțează armatele europene să răspundă la următoarea întrebare: suntem pregătiți pentru era în care roiurile de drone rescriu regulile războiului, sau rămânem blocați în strategiile trecutului?
Poliția militară din Republica Cehă desfășoară o anchetă legată de proiectul Nemesis, inițiativă prin care se strângeau fonduri pentru producerea și livrarea de drone FPV către forțele armate ucrainene.
O investigație jurnalistică recentă vine sa spulbere mitul invincibilității aparatului de securitate rusesc, dezvăluind că soarta lumii se află în mâinile unor bărbați de vârstă mijlocie, cu ipoteci, conturi pe site-uri de matrimoniale și rude în Statele Unite.
Marea Caspică nu mai e un loc sigur pentru Flota Rusă. În ciuda problemelor mari pe care forțele armate ucrainene le au pe front, în special în zona Donbas, maritim hărțuirea Rusiei a ajuns până în Marea Caspică. Dacă în Marea Neagră flota rusă e ținută în șah de dronele ucrainene, în premieră au loc operațiuni „în valuri” și în Marea Caspică.
Președintele SUA, Donald Trump, și-a confirmat intenția de a se alătura acordării de garanții de securitate Ucrainei, ca parte a unui potențial acord de pace.
Lituania a comandat 30 de obuziere de 155 mm de tip Caesar de la grupul franco-german KNDS, care se adaugă altor 18 piese de acest fel achiziţionate în 2022, a anunţat grupul de apărare într-un comunicat, fără a preciza suma la care se ridică noua comandă, informează agențiile Agerpres și AFP.
Războiul se schimbă cu o viteză uluitoare iar scenarii ce păreau „ieri” sience fiction sunt în prag de a deveni realitate. Azi cu siguranță ne îndreptăm spre a patra generație a războiului în care state vor fi îngenuncheate doar din operațiuni cyber. În prezent suntem în generația a 3-a, în care războiul kinetic și cel cyber se îmbină, iar generalul de brigadă IDF (r.) Yossi Karadi, directorul general al Directoratului Național de Cyber al Israelului, explică cu subiect și predicat ce va urma, dând exemplul Rusiei care, în prima fază a războiului împotriva Ucrainei a încercat să folosească componenta cyber pentru a paraliza Ucraina, în detrimentul aviației militare.
Producția avioanelor Su-57 și dezvoltarea bombardierului strategic rusesc PAK DA Poslannik sunt în urmă. Programele emblematice, pe care Kremlinul le promovează ca dovadă a rezistenței sale la sancțiunile occidentale, sunt blocate, printre altele, din cauza lipsei de echipamente de inginerie de precizie. Prin urmare, Rusia încearcă să ocolească sancțiunile prin intermediul aliatului său tradițional, Serbia, dar, în mod surprinzător, și cu ajutorul echipamentelor din Taiwan.
Un raport clasificat scurs în presa americană dezvăluie că cea mai scumpă navă de război din istorie - portavionul american USS Gerald R. Ford - este vulnerabilă în fața arsenalului de rachete hipersonice al Chinei, transformând proiecția de forță americană într-un eventual dezastru.
Comandantul suprem al NATO (SACEUR) va efectua o vizită la Cincu, în România. Generalul american Alexus G. Grynkewich (SACEUR) va fi însoțit în vizita sa de Șeful Armatei României.
În seara zilei de joi, 11.12.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a participat la o consfătuire cu comandanții militari privind situația din zona “operației militare speciale” (adică războiul din Ucraina), cu accent pe situația din nordul așa numitei "Republici Populare" Donețk (RPD).
Ultimele remarci ale secretarului general NATO sunt un semn clar că "toată lumea de la Bruxelles s-a aliniat împotriva eforturilor de pace ale preşedintelui american Donald Trump" şi, prin urmare, guvernul ungar îi cere lui Mark Rutte să "înceteze să alimenteze tensiunile de război", a declarat vineri pe Facebook ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, citat de agențiile Agerpres și MTI.
