Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a reacționat dur la recentul pachet de ajutoare de 60 de miliarde de dolari SUA pentru Ucraina, numindu-l o „recompensă” pentru adoptarea legii mobilizării.
UPDATE: În urma ședinței dcomune de guvern, Miniştrii de Externe român şi spaniol au stabilit începerea cât mai curând a negocierilor pentru dubla cetăţenie.
Ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, miercuri, consultări politice cu omologul spaniol Jose Manuel Albares, context în care şefii celor două diplomaţii au stabilit începerea cât mai curând a negocierilor pentru încheierea Acordului bilateral privind menţinerea dublei cetăţenii pentru membrii comunităţii româneşti din Spania, respectiv pentru membrii comunităţii spaniole din România.
De asemenea, Spania va trimite în România luna viitoare cel puțin 130 de militari și opt aeronave de tip F-18, anunță Pedro Sánchez și Nicolae Ciucă
***
Pedro Sanchez, şi Nicolae Ciucă vor prezida miercuri, în Spania, primul summit hispano-român, în 140 de ani de relaţii diplomatice, iar una dintre temele centrale va fi războiul din Ucraina, a relatat agenţia de presă EFE.
Sursa citată de Agerpres menţionează că România este una dintre zonele asupra căreia războiul din Ucraina a avut un foarte mare impact, în contextul în care România este statul membru al Uniunii Europene cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, de 600 de kilometri, şi dată fiind poziţionarea sa, ca ţară riverană a Mării Negre.
Întrevederea dintre cei doi premieri va avea loc în oraşul Castellón (est) şi, potrivit surselor executivului de la Madrid, vor fi semnate mai multe acorduri între miniştri spanioli şi omologi români în diverse domenii, precum sănătatea, afacerile externe, agricultura sau cultura.
Pentru România, această întâlnire are o importanţă specială pentru că în Spania trăiesc 1.100.000 de români, comunitatea străină cea mai numeroasă, în principal în Comunitatea Madrid şi în Comunitatea Valenciană, mai precis în Castellon.
Una dintre temele centrale ale reuniunii va fi sprijinul Spaniei şi României - ţări membre ale UE şi NATO - către Ucraina şi cum poate fi continuat acest sprijin.
Spania, care a primit 150.000 de refugiaţi ucraineni, şi-a sporit colaborarea militară cu România, în cadrul NATO, şi va trimite în perioada decembrie 2022 - martie 2023 avioane de vânătoare F18, în afara unui radar deja instalat şi a participării la poliţia aeriană din Marea Neagră, care ar urma să sporească.
La rândul său, România a primit aproximativ 90.000 de refugiaţi ucraineni şi a permis tranzitul a 2 milioane de persoane strămutate, creând totodată un centru de ajutor umanitar.
Într-un interviu acordat cotidianului spaniol La Razon înainte de deplasarea în Spania, premierul Ciucă a vorbit despre eforturile României de a adera la Schengen, despre importanţa relaţiilor cu Spania, despre invazia rusă din Ucraina, precum şi despre situaţia din Republica Moldova.
În privinţa intrării României în spaţiul Schengen, Nicolae Ciucă a amintit că misiunile exhaustive de evaluare a pregătirii ţării noastre de a adera la spaţiul de liberă circulaţie au confirmat de mai bine de 10 ani că România este pregătită să-şi asume responsabilitatea în calitate de participant cu drepturi depline la Schengen, iar evaluările din această toamnă au reconfirmat că ''nivelul de pregătire a fost menţinut constant de către România''. În opinia premierului român, comunicarea Comisiei Europene, din 16 noiembrie, privind extinderea spaţiului Schengen cu România, Bulgaria şi Croaţia şi evaluările detaliate ale experţilor executivului european şi ai statelor membre care au vizitat recent România ''constituie o bază solidă pentru o decizie pozitivă, care confirmă din nou nu doar că îndeplinim cerinţele acordului Schengen, ci şi că suntem unul dintre statele membre cele mai proactive şi mai responsabile în acest domeniu''.
Ciucă a vorbit şi despre felul în care a reacţionat România la ceea ce ar fi putut fi, în opinia sa, o criză umanitară generată de războiul Rusiei în Ucraina. ''Am garantat fluxuri rapide, sigure şi controlate pentru circa 2,8 milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat frontiera cu România. Cred că această situaţie este dovada cea mai relevantă a capacităţii autorităţilor române de a răspunde nu doar situaţiilor comune, ci şi celor excepţionale'', a insistat premierul român.
''Conflictul din Ucraina demonstrează că o Uniune Europeană puternică şi rezistentă depinde de unitate şi solidaritate, acum mai mult ca oricând. Este important să consolidăm securitatea internă a Uniunii şi să eliminăm orice fragmentare în privinţa liberei circulaţii. O decizie pozitivă privind extinderea Schengen răspunde în mod direct realizării acestui obiectiv'', a apreciat Ciucă. ''Europa va fi mai sigură cu România în această zonă, iar populaţia şi companiile româneşti - care sprijină activ proiectul UE - au dreptul să se bucure de toate beneficiile pieţei interne'', a insistat el.
Întrebat care sunt - în opinia sa de veteran al războaielor din Afganistan şi Irak - erorile pe care le comite Rusia pe plan militar, Nicolae Ciucă a răspuns că ''cea mai mare greşeală a Rusiei a fost comisă deja în momentul în care a decis să aducă acest război în Europa''. El a calificat totodată ultimele acţiuni militare ale Rusiei - cum ar fi, potrivit premierului român, atacurile cu rachete asupra Kievului şi altor oraşe, care au vizat civili şi infrastructuri critice - drept escaladări cinice şi brutale care încalcă dreptul internaţional umanitar. Totodată, în opinia sa, mobilizarea parţială decretată în septembrie de preşedintele rus Vladimir Putin, aşa-zisele referendumuri şi ''integrarea'' regiunilor ucrainene anexate ilegal, precum şi permanentele declaraţii agresive în care se ameninţă cu folosirea armelor nucleare, ''sunt încă o dovadă a comportamentului iresponsabil al Rusiei''.
Pentru a-l opri pe Putin, este nevoie de un răspuns contondent al Uniunii Europene, o acţiune unită şi solidară în ceea ce priveşte coordonarea transatlantică, este de părere premierul român, care consideră că este nevoie ca Ucraina să fie în continuare ajutată să-şi exercite dreptul la autoapărare împotriva agresiunii ruse şi să fie sprijinite eforturile pentru a-i menţine viabilitatea economică.
Ciucă a vorbit şi despre ''rolul-cheie'' jucat de România în facilitarea exporturilor de cereale ucrainene şi despre ''măsurile excepţionale'' luate de autorităţile de la Bucureşti pentru a extinde această capacitate: la punctele de frontieră, inclusiv prin deschiderea altora noi, capacitatea portuară de recepţie şi depozitare şi capacitatea terestră (reţeaua de drumuri şi de cale ferată).
Întrebat dacă se teme ca nu cumva războiul să se extindă şi la Republica Moldova, Ciucă a refuzat să facă speculaţii, dar a recunoscut că se văd deja efectele negative ale acestui conflict în ţara vecină. Din acest motiv, România sprijină Republica Moldova să contracareze efectele agresiunii ruse în Ucraina ''pe baza relaţiei bilaterale speciale, dar şi în logica menţinerii stabilităţii şi parcursului european şi democratic al unui stat aflat în vecinătatea NATO şi a Uniunii Europene''.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a reacționat dur la recentul pachet de ajutoare de 60 de miliarde de dolari SUA pentru Ucraina, numindu-l o „recompensă” pentru adoptarea legii mobilizării.
O astfel de acțiune ar marca prima desfășurare operațională a sistemului de rachete de când Ankara l-a primit în 2019, scrie presa străină.
Munițiile ghidate cu precizie de tip GLSDB nu au răspuns așteptărilor, în urma utilizării lor pe frontul din Ucraina. William LaPlante, subsecretarul american al apărării pentru achiziții, a vorbit despre acest lucru în cadrul ''Forumului de Securitate'' organizat de think tank-ul Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Washingtonul speră că noile livrări de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune către Ucraina vor determina Germania să trimită în sfârșit rachete Taurus pentru a ajuta Kievul să respingă invazia pe scară largă a Rusiei, a relatat la 25 aprilie televiziunea publică franceză TV5 Monde, citând un oficial american anonim.
Agenţia de presă Associated Press a aflat că Forțele Armate Ucrainene au retras de pe linia frontului tancurile Abrams furnizate de SUA din cauza amenințării atacurilor cu drone rusești, în timp ce americanii se plâng că ucrainenii nu folosesc echipamentul mai eficient.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că China ar trebui să înceteze să mai susțină Federația Rusă în războiul pe care aceasta in poarta împotriva Ucrainei dacă dorește să aibă relații bune cu Occidentul și, de asemenea, a avertizat aliații să nu devină dependenți de resursele chinezești.
Statele Unite au trimis în secret peste 100 de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, săptămâna trecută, dintre care unele au fost desfășurate imediat și utilizate pentru a lovi un aerodrom militar rusesc din Dzhankoi, în Crimeea ocupată, a relatat New York Times (NYT) la 25 aprilie.
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Viceamiralul (în retragere) al U.S. Navy, Mike LeFever, a discutat, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, despre atacurile asupra elementelor de infrastructura critica rusești, despre șansele Ucrainei de a prelua inițiativa în război, despre opiniile americanilor obișnuiți și despre planurile lui Putin.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.