Publicitate
Volumul reprezintă o compilație de articole și studii publicate de istoricul Armand Goșu de-a lungul a 17 ani, texte care urmăresc evoluția regimului Putin și care explică cum s-a ajuns la drama declanșată de Federația Rusă pe 24 februarie 2022, odată cu invadarea neprovocată a Ucrainei.
„Oare cum va intra Vladimir Putin în cărțile de istorie din Rusia? Poate că ar fi vrut să-i fie dedicat un capitol intitulat „restauratorul imperiului”. Însă e mai probabil ca paginile despre el să poarte titlul de „Groparul Rusiei”. Mai toate acțiunile din ultimii ani au avut un efect opus consolidării și modernizării Rusie” - Armand Goșu, Putin, obsesia imperiului, Polirom, 2022.
Putin, obsesia imperiului - Armand Goșu. Foto: Revista 22
Autorul explică concepte ideologice ale puterii ruse, mecanisme ale propagandei ruse, relația dintre Federația Rusă și vecinii săi, așa-numita „străinătate apropiată”, dar și modul în care Vladimir Putin a preluat și consolidat puterea, precum și militarizarea politică a Kremlinului prin controlul puterii de către cei veniți din rândul serviciilor ruse, cu precădere latura FSB - succesorul KGB-ului - a cărui reprezentat principal este, desigur, președintele Vladimir Putin.
Un aspect esențial pentru a înțelege invadarea Ucrainei este politica Kremlinului după a doua „descălecare” a lui Vladimir Putin. Dacă în primele mandate prezidențiale Putin s-a erijat într-un partener al Occidentului, cu precădere după protestele masive din 2011 - 2012 născute ca urmare a fraudării alegerilor, Kremlinul a deraiat într-o politică profund anti-occidentală.
Așadar, demonstrațiile din toamna lui 2011 și primăvara lui 2012, când sute de mii de oameni au ieșit în stradă în Rusia să protesteze împotriva fraudării alegerilor sunt punctul de cotitură în evoluția regimului lui Vladimir Putin.
„Este momentul în care Putin s-a simțit amenințat. Putea să meargă pe calea reformelor și a democratizării reale. A preferat să transforme Rusia într-un promotor al unui model alternativ la democrația occidentală. A preluat conceptul de russkii mir („lumea rusă”), un instrument de soft power, care presupunea promovarea legăturilor economice și politice cu comunitățile rusofone din fostele republici sovietice și l-a transformat într-o „ideologie” opusă Occidentului, bazată, conform afirmațiilor sale, pe valorile creștine care constituie baza civilizației occidentale”. (p. 88).
Revenirea la Kremlin în 2012 a președintelui Vladimir Putin, arată Armand Goșu, a însemnat și distrugerea totală a pașilor făcuți în ceea ce privește resetarea relației cu SUA.
Istoricul Armand Goșu arată că Vladimir Putin nu are ideologie, el doar exploatează slăbiciunile adversarului. În acest sens obiectivul regimului Putin este subminarea democrațiilor occidentale prin exploatarea problemelor lor interne.
„Kremlinul are un obiectiv strategic pe termen lung. Este parte a strategiei de subminare a democrațiilor occidentale prin exploatarea problemelor lor interne. Cum face asta? Susținându-i pe extremiștii locali, alimentând nemulțumirile (multe dintre ele, poate, legitime), potențând forțele proruse, iar acolo unde nu sunt, pe cele antioccidentale, făcând Occidentul să renunțe la propriile valori și comportamente, toleranță, civilitate și să adopte valorile și comportamentul Rusiei, ba chiar modelul politic promovat de ea, bazat pe militarizarea societății, pe servicii secrete omnipotente și omniprezente, pe o presă controlată de putere, pe infiltrarea presei și a organizațiilor societății civile, pe interzicerea finanțării din fonduri străine a activității ONG-urilor etc.
O astfel de societate, cu clasă politică coruptă, ușor de cumpărat și de șantajat, cu o populație amețită de atâta manipulare, needucată, fără valori și credințe solide, un stat cu instituții nefuncționale în care nimeni nu are încredere sunt o pradă sigură pentru Kremlin. O astfel de țară nu se va putea mobiliza ca să opună rezistență în fața agresiunilor Rusiei”. (p. 204).
Euromaidan, Ucraina, 21 nov. 2013 – 22 feb. 2014
Azi, în Federația Rusă cine e împotriva președintelui Vladimir Putin, ori cine doar pune sub semnul întrebării politica Kremlinului, e considerat dușman al statului și trădător.
Un exemplu elocvent al modului în care Kremlinul se raportează la relațiile internaționale îl reprezintă Euromaidanul și decizia Ucrainei de a se îndrepta spre Occident.
„Mișcarea Anti-Maidan luptă împotriva „coloanei a cincea”, împotriva dușmanului din interior. În ultimul an însă, mașina de propagandă controlată de Kremlin a acordat mai multă atenție dușmanului din afară. Aici, principalul inamic sunt Statele Unite ale Americii, care vor să conducă singure lumea, să le impună în mod abuziv altor țări propria voință, deși nimic nu le îndreptățește la aceasta, de vreme ce Războiul Rece s-a încheiat cu un scor nul, prin destrămarea de bunăvoie și nesilită de nimeni a Uniunii Sovietice. Obama nu vrea să discute cu Putin, nu respectă interesele Rusiei, pe care o tratează cu dispreț, ca pe o putere de mâna a doua. În această etapă însă, Washingtonul nu acționează pe față împotriva intereselor Moscovei, ci prin intermediul Kievului, unde au ajuns la putere, în urma unui Maidan regizat de CIA, politicieni care vor să închine Ucraina Occidentului în general, Statelor Unite în particular.
Într-un trecut nu foarte îndepărtat însă, propaganda oficială spunea că poporul ucrainean este popor-frate, că Ucraina este o țară-soră, iar ucrainenii și rușii împart nu doar istoria mai veche (și unii, și alții se revendică de la Rusia kieveană), grupul etnic (slavii de est) și lingvistic (limbile slave), ci și religia ortodoxă, tradițiile Bizanțului și valorile civilizației eurasiatice și nu și-ar putea concepe viitorul decât împreună, unii alături de alții. Asta, până acum un deceniu, la Revoluția Portocalie, când, pentru prima dată, rușii au înțeles că frații ucraineni pot să aibă o perspectivă proprie, alta decât a Kremlinului, față de evoluția lor politică”. (p. 67)
Armand Goșu remarcă faptul că manipularea extremă, îngroșarea tușelor, agresivitatea fără precedent a propagandei și depășirea unor limite conturate în timpul Războiului Rece sunt parte a războiului hibrid pus în scenă cu succes de Rusia în Ucraina.
E vorba de frontul „războiului pentru mințile oamenilor”, război informațional purtat de Rusia și cunoscut azi sub numele de doctrina Gherasimov (n.m. - care poartă numele lui Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al Federației Ruse), dar care îl are ca arhitect de fapt pe colonelul antibolșevic Evgheni Messner (1891-1974), care a fost principala sursă de inspirație pentru teoreticienii militari ruși.
„Pe măsură ce luptele se extind în Donbass, propaganda Kremlinului devine tot mai agresivă. Reporterii prezintă copii mutilați, fete violate, bătrâni umiliți, zeci de trupuri însângerate, case arzând - secvențe copleșitoare, care stârnesc sentimente puternice. Se dovedește însă că imaginile care însoțesc relatările sunt din alte războaie sau, pur și simplu, sunt culese de pe internet”. (p.67).
Piațeta Regelui Mihai din București, în zona ambasadei Rusiei în România, unde a fost deschisă expoziția în aer liber ”Stop the War (in Ukraine)” sau cum a fost deja numită de către organizatori și artiști - “Operațiune Artistică Specială”! Foto: Agerpres
Pentru prima dată în istoria sa, Rusia s-a transformat într-un stat militarizat din punct de vedere al controlului serviciilor de informații, din rândul cărora provine și președintele Vladimir Putin.
Paradoxul face că Federația Rusă a avut șansa unei diplomații de elită, născută în perioada URSS și crescută sub atenta supraveghere a partidului cu acces la valori occidentale, diplomație care ajunsă la maturitate a înțeles că drumul corect pe care statul trebuie să-l urmeze e cel al reformelor. Numiți mejdunarodniki, aceștia au intrat pe un culoar de coliziune diplomatică, și nu numai, cu o nouă elită crescută din sânul serviciilor, una cu opțiuni radicale, ultranaționaliste, anti-occidentale și conspiraționiste. Sunt așa-numiții cekiști, din rândul cărora face parte din Vladimir Putin.
„Încă din epoca Hrușciov, zona de politică externă a reprezentat refugiul oamenilor educați, cosmopoliți, cu vederi mai liberale. În jargon rusesc, a intrat apoi și în nomenclatorul de meserii, experții în relații internaționale fiind numiți mejdunarodniki. (...) Deja în anii 1970 mejdunarodniki formau coloana vertebrală a ramurii liberale din PCUS. Gruparea era construită din tineri aparținând clanurilor din elita sovietică, educați în instituții speciale, sub atenta supraveghere a PCUS și KGB. (...) Mejdunarodniki aveau voie să întrețină contacte cu Occidentul, aveau acces la cărți în limbi străine, la filme vestice, studiau științe sociale care se predau în alte țări (economie, antropologie, istorie, sociologie). Erau tineri educați cu mult peste media din Uniunea Sovietică, ascultau muzică străină, arătau bine, se îmbrăcau după moda occidentală; ei ar fi reprezentat alternativa la o conducere sovietică gerontocratică. Doreau să îmbunătățească relațiile cu Occidentul, să schimbe traiectoria URSS, voiau reforme, investiții occidentale. Cei mai proeminenți dintre acești mejdunarodniki vor face parte din echipa reformatoare a lui Mihail Gorbaciov.
Ajuns la conducerea KGB, Andropov a lansat în anii 1970, în mod paradoxal, un amplu program de formare a unei noi elite de intelligence, cu vederi total diferite de cele ale mejdunarodniki. Din ea a făcut parte și viitorul președinte Vladimir Putin. Andropov a creat un cult al cekistului (termen de jargon rusesc folosit pentru ofițerul de securitate, de la CEKA, poliția politică fondată de Lenin în decembrie 1917) care luptă cu spionii, cu disidenții, chiar și cu corupția, dar mai ales împotriva unui uriaș complot mondial pus la cale de americani și de marea finanță internațională. Cekiștii citeau lumea pe dos față de cum o făceau mejdunarodniki. (...)
Așa se face că elita de politică externă și de securitate suferea de o previzibilă schizofrenie. O parte era prooccidentală și liberală, cealaltă era profund naționalistă, conspiraționistă, antiliberală și antioccidentală. Concepția cekiștilor a devenit însă dominantă în Rusia. Majoritatea populației acceptă azi explicația potrivit căreia statul sovietic s-a prăbușit din cauza conspirațiilor puse la cale de CIA, marea forță malefică, dar și de bancheri și sioniști”. (pp. 97-98).
Însă criza ucraineană a spulberat vechea diviziune mejdunarodniki-cekiști.
„Oamenii din servicii au luat sub control total politica externă. Diplomații nu mai controlează niciun domeniu, nici măcar pe cel al relațiilor cu Occidentul. Spionii acționează cum vor, fără niciun control sau fără nicio aprobare din partea diplomaților. Astfel, ei ajung să înceapă operațiuni de subminare a sistemului politic american folosind tehnici utilizate cu succes în Ucraina. Dacă diplomația are ca principal obiectiv evitarea războiului, Rusia a abolit diferența dintre cele două, folosindu-se de război pentru a obține rezultate diplomatice”. (p. 101).
Protest de susținere a Ucrainei în fața invaziei neprovocate a Rusiei
Răspunsul este „Ucraina” și se regăsește în paginile volumul „Putin, obsesia imperiului”. Profesorul și istoricul Armand Goșu își poartă cititorii până în 2017, când Kremlinul a conturat cu mâna așa-zisei Republici Populare Donețk proiectul Malorossia (n.m - în traducere Mica Rusie, denumire de pe vremea în care Ucraina era gubernie a Imperiului Rus), cu scopul de a controla întreaga Ucraină.
Atunci separatiștii au anunțat înființarea unui nou stat federal care să ia locul Ucrainei, cu capitala mutată de la Kiev la Donețk, un proiect care se afla în contradicție cu Acordurile de la Minsk și în spatele căruia a fost foarte probabil influentul și cunoscutul siloviki Vladislav Surkov, la vremea respectivă consilierul lui Putin în dosarele Doneșk și Lugansk, și arhitectul actualului sistem politic rus putinist.
Proiectul Malorossia depășește în ambiție proiectul Novorossiia, lansat în 2014, care privea doar regiunile estice și sudice ale Ucrainei, care urmau să se desprindă de aceasta și să formeze un nou stat.
Însă Ucraina poate fi coșmarul lui Putin, care confruntându-se cu situația dificilă de pe front a optat în octombrie 2022 pentru anexarea ilegală a patru regiuni sud-estice: Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, pe care Armata rusă nici măcar nu le controlează în totalitate.
Pe 24 februarie 2024, Vladimir Putin spera că Ucraina va fi o țintă ușoară. A fost nevoie de doar câteva zile pentru a realiza că blitzkrieg-ul a eșuat.
„Abandonarea proiectului impunerii unui guvern-marionetă la Kiev confirmă eșecul operațiunilor militare rusești” - Armand Goșu.
În opinia autorului „Putin, obsesia imperiului”, proiectul președintelui rus a fost, după 2011, refacerea imperiului sub umbrela uniunii eurasiatice, ca o revanșă în fața Occidentului.
Însă Vladimir Putin ar putea fi tocmai groparul imperiului.
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârșitul regimului se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluțiile în spațiul euroasiatic. În centrul acestor evoluții, rămâne Rusia, o țară uriașă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral și dictatură autentică.
(...)
Putin și-a aruncat țara cu cel puțin două decenii înapoi. Rusia de astăzi nu mai aparține lumii civilizate. Poate că asta era „operațiunea specială” proiectată de președintele rus: să distrugă Rusia. Dacă acesta a fost planul lui înseamnă că i-a reușit”. (pp. 350-353).
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Statele Unite vor cheltui fiecare dolar alocat de Congres pentru a ajuta Ucraina înainte de încheierea mandatului președinției lui Joe Biden. Consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a declarat duminică într-un interviu acordat ABC News.
Prin semnarea unui memorandum de înțelegere luna aceasta, Statele Unite, Canada și Finlanda avansează în ceea ce analiștii militari consideră a fi un răspuns tardiv, dar foarte necesar la amenințarea tot mai mare a Rusiei și a Chinei în Oceanul Arctic. În cadrul ,,Icebreaker Collaboration Effort'', sau ICE Pact, cele trei țări au convenit să facă schimb de informaţii și cercetarea pentru a construi spărgătoare de gheață care pot asigura suveranitatea fiecărei țări într-un ocean care devine din ce în ce mai navigabil din cauza schimbărilor climatice.
Armata rusă ia în considerare crearea unei structuri militare separate de operatori de sisteme fără pilot. În acest fel, Ministerul rus al Apărării „încearcă să ajungă din urmă forțele ucrainene pentru sisteme fără pilot, create în februarie 2024”, potrivit unui nou raport al Institutului pentru studiul războiului (ISW).
Secretarul de stat american Antony Blinken a răspuns apelului ministrului ucrainean de externe Andri Sibiga, care a îndemnat statele membre NATO să accepte Ucraina în Alianță. Oficialii au discutat acest lucru în cadrul unei conversații telefonice, a precizat Departamentul de Stat al SUA.
Prezența militară a Franței în Africa continuă să scadă, forțele franceze primind o nouă lovitură atât în Senegal, cât și în Ciad, după ce președintele senegalez Bassirou Diomaye Faye a anunțat că Parisul va fi obligat să-și închidă bazele militare din Senegal întrucât prezența acestora intră în conflict cu suveranitatea țării sale.
Cooperarea din ce în ce mai accentuată între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord este un motiv de îngrijorare pentru țările NATO. Alianța încearcă să evite o confruntare directă, dar analiștii fac unele presupuneri cu privire la modul în care adversarii celei mai puternice alianțe militare, inclusiv Rusia, ar putea atrage NATO într-un conflict direct.
Neutralitatea militară sună bine pentru Elveția și Austria aflate în mijlocul Europei și înconjurate de națiuni prietenoase.
Ucraina și-a consolidat capacitățile de apărare aeriană prin adăugarea a trei lansatoare de rachete Patriot, un atu esențial în contracararea valului tot mai intens de atacuri rusești cu rachete și drone. Oficiali de la Kiev și din Țările de Jos au anunțat livrarea acestora, subliniind sprijinul internațional continuu pentru eforturile defensive ale Ucrainei.
Decizia Washingtonului de a permite Kievului să folosească arme fabricate în SUA pentru a lovi adânc în Rusia nu a crescut riscul unui atac nuclear, a raportat Reuters pe 27 noiembrie, citând cinci surse anonime familiarizate cu datele serviciilor de informații. Vestea vine în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a actualizat doctrina nucleară la 19 noiembrie, iar oficialii guvernamentali ruși continuă să critice recenta decizie a Casei Albe, numind-o un impuls pentru „escaladare”.
Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis. Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu are atribuții legate de desfășurarea procesului electoral, însă, în cazul în care există elemente cu impact asupra securității naționale, se impune analiza acestor aspecte în cadrul unei reuniuni a CSAT.
Europa nu se află în prezent într-o situație de „pre-război”, ci într-un „război real” împotriva Rusiei, a declarat fostul șef al MI6 Richard Dearlove pentru Sky News pe 27 noiembrie. „Cred că trebuie să recunoaștem faptul că rușii cred că sunt în stare de război cu noi”, a declarat Dearlove.
Țările U.E care se învecinează cu Rusia își consolidează frontierele anticipând o eventuală ofensivă a Moscovei. În același timp, țările occidentale suferă deja de pe urma războiului hibrid al Rusiei împotriva lor, iar o serie de experți și politicieni susțin că europenii „evită să reacționeze” la acesta, numind atacurile hibride manifestări directe ale terorismului.
Președintele ales al SUA, Donald Trump, l-a nominalizat pe fostul consilier pe probleme de securitate națională al vicepreședintelui Mike Pence, generalul în retragere Keith Kellogg, în calitate de trimis special în Ucraina pentru negocieri în vederea încheierii războiului declanşat de Rusia, a anunțat Trump pe 27 noiembrie. „Împreună, vom asigura pacea prin forță și vom face America și lumea din nou sigure”, a declarat Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.
Pe fondul tensiunilor în creștere la frontierele sale estice și pe frontul din Ucraina, Polonia își consolidează semnificativ capacitățile militare. În centrul acestei transformări se află achiziționarea tancurilor sud-coreene K2 Black Panther, o alegere strategică menită să modernizeze forțele terestre ale Poloniei și să-i consolideze rolul în cadrul NATO. Acest program reflectă ambiția Poloniei de a deveni un actor-cheie în apărarea regională, consolidându-și în același timp industria națională de apărare.
Turcia este acum pregătită să desfășoare sistemele sale de apărare aeriană S-400 în modul de luptă în doar 12 ore, conform unor informații publicate recent. Acest fapt survine după o schimbare semnificativă în relațiile dintre SUA și Turcia, Washingtonul nemaifiind împotriva pregătirii operaționale a celor patru baterii S-400 pe care Turcia le-a achiziționat de la Rusia cu ani în urmă. Între timp, conform unor informaţii încă neconfirmate oficial, Ministerul turc al Apărării a trimis deja Washingtonului o cerere de achiziție pentru șase avioane F-35A care au fost produse anterior în SUA pentru Turcia.
Prima instanță a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins un dosar introdus de operatorul gazoductului Nord Stream 2, care urmărea să conteste reglementările UE privind separarea transportului de gaze de celelalte activități comerciale. “Nord Stream 2 AG ar fi putut prevedea la construirea conductei în 2021 că nu va îndeplini criteriile UE”, a hotărât instanța din Luxemburg miercuri, 27 noiembrie. Gazoductul a fost construit deși era de înțeles că nu respectă normele UE.
Rusia își consolidează influența în Africa prin utilizarea Bisericii Ortodoxe Ruse ca instrument de soft power, alături de instrumente militare precum mercenarii Wagner Group și instrumente de propagandă precum canalul de televiziune RT. Samuel Ramani, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat acest lucru în cadrul unui eveniment desfășurat joi, 22 noiembrie, la Washington.
Șeful informațiilor cehe, Michal Koudelka, consideră că Rusia va ataca estul și centrul Europei dacă nu este oprită la porțile Ucrainei. Într-un interviu acordat Bloomberg (publicat pe 26 noiembrie), el îi avertizează pe aliați că împingerea Kievului să accepte concesii semnificative pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu va face decât să încurajeze Kremlinul.
Angela Merkel, care a condus guvernul german din 2005 până în 2021, își apără din nou acțiunile în calitate de cancelar, răspunzând în special la acuzațiile privind războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și cooperarea cu Vladimir Putin. Cu ocazia publicării memoriilor sale, o carte intitulată ,,Libertate: Memorii 1954-2021'', Merkel a acordat o serie de interviuri și a planificat deplasări în diferite țări pentru a se adresa publicului din Statele Unite și Marea Britanie, printre altele.
Surse americane susțin că Marea Britanie a livrat Ucrainei zeci de rachete de croazieră Storm Shadow cu câteva săptămâni înainte de acordarea aprobării oficiale pentru atacuri cu aceste arme în adâncimea teritoriului rus. Bloomberg a semnalat această livrare, afirmând că a avut loc după ce Ucraina și-a epuizat stocurile.
Washingtonul ia în serios amenințările Kremlinului de a „neutraliza” baza de apărare antirachetă din orașul polonez Redzikowo, care a fost deschisă oficial la 13 noiembrie. Acest lucru a fost declarat de consilierul pe probleme de comunicare al Casei Albe, John Kirby, în cadrul unui briefing din 25 noiembrie. „Astfel de amenințări trebuie luate în serios, și o facem. Oricât de nesăbuite și iresponsabile ar fi, le luăm în serios”, a declarat Kirby.
Răspunsul natural ar trebui să fie tot. Sunt însă câteva nuanțe la care m-aș opri puțin.
Japonia și Statele Unite elaborează un plan militar comun pentru a răspunde la o posibilă escaladare în Taiwan. Planul include desfășurarea de rachete în Japonia, a relatat duminică agenția de presă japoneză Kyodo.
Recent, trupele ruse din regiunea Donețk au avansat mai rapid decât pe intreg parcursul anului 2023 și, având în vedere succesele inregistrate in apropiere de orasele Vuhledar și Velika Novosilka, comandamentul acestor trupe de ocupatie ar putea încerca mai multe opțiuni pentru continuarea avansării în regiunea Donețk. Acesta este punctul de vedere al analiștilor de la Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).
Candidatul independent Călin Georgescu a obținut în mod neașteptat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din România (peste 22%) și este posibil să se întreacă cu Elena Lasconi (peste 19%) din partea partidului Uniunea Salvați România (USR) în turul al doilea care va fi decisiv pe 8 decembrie.
În timpul summitului NATO de la București în 2008, liderii NATO au respins cererea ca Georgia și Ucraina să devină candidați pentru aderarea la Alianță.
Pe 21 noiembrie, Vladimir Putin a anunțat că Rusia a lansat un nou tip de rachetă într-un atac asupra Ucrainei, o demonstrație de putere militară menită să descurajeze aliații Kievului de la orice sprijin suplimentar împotriva invaziei sale la scară largă. „În prezent, nu există nicio modalitate de a contracara această armă. Rachetele atacă țintele cu o viteză de 10 Mach, adică 2,5-3 km pe secundă”, a spus atunci Putin. „Suntem pregătiți pentru orice evoluție. Dacă cineva încă se mai îndoiește de acest lucru, nu ar trebui. Va exista întotdeauna un răspuns”.
La 21 noiembrie, la primele ore ale dimineții, Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală împotriva Ucrainei, fără să aibă un focos nuclear. Rusia a mai atacat Ucraina de multe ori cu arme care pot transporta un focos nuclear și chiar a lansat rachete cu un ''focos nuclear simulat''. Dar ultimul atac a fost special. Această rachetă, pe care experții o numesc Rubizh, iar Putin o numește Oreshnik, a avut un efect sonor și vizual puternic. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, racheta a fost lansată din regiunea Astrakhan din Rusia. Rusia a lansat, de asemenea, o rachetă balistică aeriană și mai multe rachete de croazieră.
Rusia și-a atins scopul. Lovitura cu racheta balistică Oreshnik cu rază de aproximativ 5.000 de km, lansată asupra Ucrainei pe 21 noiembrie, a fost privită cu îngrijorare în Occident, de unde vine tot ajutorul pentru Ucraina. Conducerea rusă continuă să glorifice racheta balistică Oreshnik și este foarte posibil ca aceasta să-și repete lansarea în zilele următoare, potrivit analiștilor Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW).
Un nou raport privind strategia nucleară a Statelor Unite, sosit în ultimele zile la Congresul SUA, avertizează împotriva impredictibilității Rusiei, a arsenalul în creștere al Chinei și a pericolelor din Iran și Coreea de Nord.
Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit probabil facilitatea de mentenanță a unui aerodrom militar rus, unde avioanele de luptă erau supuse unor reparații. În noaptea de 23 spre 24 decembrie, un grup de drone ucrainene a atacat un aerodrom militar rus din regiunea Rostov, situat la 5 km nord-vest de orașul Millerovo. Militarii ruşi dintr-o garnizoană din apropierea bazei Millerovo au publicat pe reţele de socializare imagini cu momentul în care se încearcă respingerea atacului ucrainean cu drone.
Surse arabe specializate în domeniul contractelor militare au relatat că India a oferit Marocului oportunitatea de a produce pe plan local tancul de luptă principal Arjun Mk II, blindat considerat unul dintre cele mai moderne tancuri indiene.
Centrul pentru situații de criză din cadrul Ministerului de Externe rus a confirmat, pe 24.12.2024, că nava de marfă uscată Ursa Major s-a scufundat în apele internaționale ale Mării Mediterane, după o explozie în sala motoarelor.
Petrolierele rusești reprezintă o amenințare la scară largă în ceea ce privește finanțarea războiului și în ceea ce privește daunele aduse mediului înconjurător, Vladimir Putin nu face nimic cu privire la urmările dezastrului rezultat în urma scufundării petrolierelor - cantităţi enorme de păcură ajunse în Marea Neagră, el este interesat doar de Oreshnik și alte nebunii, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Armata britanică a anunțat recent testarea cu succes a unei arme inovatoare concepute pentru a neutraliza roiurile de drone cu ajutorul undelor radio. Cunoscut sub numele de Radio Frequency Directed Energy Weapon (RFDEW), acest sistem oferă o soluție eficientă și economică la amenințările aeriene moderne. Acest progres tehnologic reprezintă pas înainte în domeniul apărării antirachetă și antiaeriene, consolidând de securitate și optimizând în același timp costurile operaționale.
Cotidianul britanic The Economist a relatat, la 23 decembrie 2024, că Ucraina avansează în programul său de dezvoltare a rachetelor prin crearea unei versiuni mai mari și mai puternice a rachetei sale de croazieră Trembita, concepută pentru a atinge potențial Moscova. Această nouă evoluție subliniază concentrarea Ucrainei asupra consolidării capacităților sale militare cu soluții rentabile, de producție proprie, în contextul continuării conflictului cu Rusia.
Armata SUA a anunțat că intenționează să atribuie un contract unic companiei BAE Systems pentru a produce un prototip de obuzier autopropulsat de 155 mm care să fie utilizat ca un sistem nou de apărare antiaeriană și antirachetă. Scopul este ca tunul de artilerie MDAC să poată doborî drone și rachete de croazieră, precum și avioane și elicoptere, folosind muniție cu hiper- viteză dezvoltată inițial pentru programul anulat al U.S .Navy privind tunurile electromagnetice.
Studiind fragmentele rachetei balistice rusești cu rază medie de acțiune Oreshnik, folosită pentru a lovi orașul ucrainean Dnipro la 21 noiembrie, cercetătorii şi tehnicienii ucrainenii din domeniul apărării au descoperit că prezentarea acestei rachete de către Vladimir Putin ca fiind un fel de ,,proiect nouă'' nu este departe de adevăr.
La 35 de ani de la Revoluția română care a debutat la Timișoara în 16 decembrie 1989 DefenseRomania difuzează două episoade speciale ale podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat este procurorul Dan Voinea, cel care a instrumentat Dosarul Revoluției și care a trimis în judecată lotul implicat în represiunea de la Timișoara, proces încheiat cu condamnări.
Angel Tîlvăr a primit, luni, aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Apărării, în comisiile reunite de specialitate, cu 24 de voturi "pentru" şi 19 "împotrivă". Dacă la Apărare avem continuitate, la Externe va fi la conducere ambasadorul Emil Hurezeanu, un diplomat de carieră și una din vocile Europei Libere înainte de 1989. Emil Hurezeanu a primit favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului pentru funcţia de ministru de Externe, cu 32 de voturi "pentru" şi 22 de voturi "împotrivă".
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a informat, pe 23.12.2024, că Ministerul rus al Apărării a primit de la întreprinderile de profil noi loturi de avioane de vânătoare de generația a cincea de tip Su-57 și de bombardiere de front Su-34. (Video)
Ucraina a primit un nou pachet extins de arme din Germania, a anunţat luni Ministerul Apărării de la Kiev, informează Agerpres și DPA. Printre altele pachetul include tancuri Leopard 1A5, sisteme antiaeriene Gepard sau obuziere PzH 2000.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că el consideră nejustificate criticile uneori dure aduse cancelarului german Olaf Scholz de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite Agerpres, citând Reuters și DPA.
Avioanele de vânătoare JAS 39 Gripen ale Forțelor Aeriene Regale Tailandeze au reușit o performanță excelentă în exercițiile comune cu avioanele Su-27 ale Forțelor Aeriene ale Armatei de Eliberare a Poporului din China (PLAAF). Astfel, în cadrul unor simulări de dogfight (n.r. - lupte aeriene), tailandezii care pilotau avioane Gripen au reușit să „doboare” 41 de Su-27 și au fost „doborâți” de 9 ori.
Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a recunoscut luni că ţara sa l-a ucis pe liderul mişcării islamiste palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh, în iulie, la Teheran, într-o declaraţie în care a ameninţat că va decapita conducerea rebelilor yemeniţi, scrie Agerpres și AFP.
Pierderile înregistrate în rândul militarilor nord-coreeni care participă de partea Federației Ruse la operațiile militare împotriva Ucrainei sunt estimate la aproximativ 1.100 de persoane, după cum a informat luni, 23 decembrie, agenția Renhap, citând surse sud-coreene.
Taiwanul, care a atins în august un buget record pentru apărare de 20,2 miliarde de dolari în contextul intensificării agresiunii chineze, a primit în această lună primul lot de 38 de tancuri americane M1A2T Abrams.
O analiză militară recentă susține utilitatea pe câmpul de luptă a unui avion de vânătoare stealth de generația a VI-a, după cum informează Breaking Defense. Cu toate acestea, decizia finală privind platforma Next Generation Air Dominance (NGAD) aparține acum administrației Trump. O analiză recentă a Forțelor Aeriene ale SUA susține dezvoltarea unui nou avion de luptă cu echipaj, de ultimă generație, relatează publicaţia Breaking Defense pe baza consultării mai multor surse oficiale americane. Acesta decizie ar fi o constatare care coincide cu o dezbatere de actualitate privind viitorul programului Next Generation Air Dominance (NGAD), în valoare de câteva miliarde de dolari.
„Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson la summitul Nord-Sud găzduit de Finlanda în acest weekend. La summit au participat liderii Finlandei, Italiei, Greciei și Suediei, precum și conducerea politicii externe a UE. Subiectele summitului au fost apărarea UE, Ucraina și migrația, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.
Presa rusă a informat că, în ultimele zile, navele mari de desant Ivan Gren (Proiect 11711), Alexander Shabalin și Alexander Otrakovsky (Proiect 775) aparținând Flotei de Nord și Flotei din Marea Baltică au trecut prin Strâmtoarea Gibraltar și se îndreaptă spre portul sirian Tartus.
În fața reducerilor bugetare de după Războiul Rece, Forțele Aeriene ale SUA au continuat să investească în celebrul şi costisitorul avion de luptă F-22 Raptor, în parte din cauza unui motiv poate neașteptat: îngrijorările cu privire la apărarea aeriană siriană. Secretarul Forțelor Aeriene, Frank Kendall, a vorbit recent despre rolul pe care apărarea aeriană siriană la jucat în dezvoltarea proiectului militar care a dat naştere avionului F-22.
Un incident recent în care dronele ruseşti de tip FPV au atacat un tanc Abrams operat de forțele ucrainene în regiunea rusă Kursk evidențiază rezistenta tancului american, dar și ingeniozitatea echipajului, care a reușit să suporte multiple lovituri directe fără a suferi pierderi. Deși tancul a fost avariat, protecția tancului a permis echipajului să supraviețuiască, subliniind necesitatea modernizării echipamentelor de luptă pentru a contracara amenințările emergente precum dronele FPV.
Rusia a început construcția adăposturilor pentru aeronave la baza aeriană Primorsko-Akhtarsk, în Krasnodar Krai, ca răspuns la utilizarea tot mai intensă de către Ucraina a armelor cu raza lungă de acţiune împotriva aviației rusești. Imaginile realizate din satelit confirmă expansiunea semnificativă a lucrărilor de construcție, inclusiv realizarea structurilor metalice și turnarea betonului pentru a oferi un nivel mai mare de protecție avioanelor, în special împotriva dronelor și rachetelor ucrainene.
Se crede că regimul nord-coreean a transferat sisteme de rachete KN-15 (Pukguksong-2) în Rusia, conform informaţiilor relatate de publicaţia ucraineana Militarnyi. Un material apărut pe un canal de Telegram arată vehicule cu forme cilindrice asemănătoare rachetelor Pukguksong-2, care aparent au fost transportate prin Rusia. De asemenea, Coreea de Nord are o colaborare mai strânsă cu Rusia în domeniul tehnologiei militar și a armamentului, ceea ce reprezintă o nouă provocare pentru securitatea internațională.
Forumurile platformei de gaming War Thunder sunt în centrul unei alte controverse în urma scurgerii de documente clasificate legate de sistemele radar ale aeronavei Eurofighter Typhoon.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 21.12.2024, în portul Kaspiysk din Marea Caspică, s-a desfășurat o ceremonie solemnă de acceptare în cadrul Forțelor Navale ale Federației Ruse a navei mici purtătoare de rachete (MRK) Tucha, Proiect 22800.
Comandamentul central al SUA (CENTCOM) a informat că în seara zilei de vineri, 20 decembrie, au fost efectuate lovituri majore împotriva centrelor de comandă și control ale grupării Houthi și a instalațiilor de depozitare a rachetelor din vestul Yemenului.
Lockheed Martin a semnat un contract cu Departamentul de Apărare (DoD) al SUA pentru producția 145 de avioane de vânătoare F-35 Lightning II de generația a cincea.
Polonia a dat undă verde atât avioanelor de luptă de tip F-16 Fighting Falcon din dotarea Armatei poloneze, precum și sistemelor de apărare antiaeriene să doboare drone sau rachete rusești.
Drone explozive ucrainene au lovit un depozit de petrol situat lângă orașul Orel, Federația Rusă.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat sâmbătă că livrările de energie către Ungaria prin Ucraina vor deveni din ce în ce mai dificile şi că "este mai bine să presupunem că nimic nu va veni de acolo", relatează MTI.
Franța a început vineri, 20 decembrie, să retragă trupele din Ciad, după cum a declarat Ministerul Forțelor Armate din Ciad, în contextul în care luna trecută N’Djamena a încetat brusc cooperarea militară cu fosta putere colonială.
