Volumul reprezintă o compilație de articole și studii publicate de istoricul Armand Goșu de-a lungul a 17 ani, texte care urmăresc evoluția regimului Putin și care explică cum s-a ajuns la drama declanșată de Federația Rusă pe 24 februarie 2022, odată cu invadarea neprovocată a Ucrainei.
„Oare cum va intra Vladimir Putin în cărțile de istorie din Rusia? Poate că ar fi vrut să-i fie dedicat un capitol intitulat „restauratorul imperiului”. Însă e mai probabil ca paginile despre el să poarte titlul de „Groparul Rusiei”. Mai toate acțiunile din ultimii ani au avut un efect opus consolidării și modernizării Rusie” - Armand Goșu, Putin, obsesia imperiului, Polirom, 2022.
Putin, obsesia imperiului - Armand Goșu. Foto: Revista 22
Autorul explică concepte ideologice ale puterii ruse, mecanisme ale propagandei ruse, relația dintre Federația Rusă și vecinii săi, așa-numita „străinătate apropiată”, dar și modul în care Vladimir Putin a preluat și consolidat puterea, precum și militarizarea politică a Kremlinului prin controlul puterii de către cei veniți din rândul serviciilor ruse, cu precădere latura FSB - succesorul KGB-ului - a cărui reprezentat principal este, desigur, președintele Vladimir Putin.
Un aspect esențial pentru a înțelege invadarea Ucrainei este politica Kremlinului după a doua „descălecare” a lui Vladimir Putin. Dacă în primele mandate prezidențiale Putin s-a erijat într-un partener al Occidentului, cu precădere după protestele masive din 2011 - 2012 născute ca urmare a fraudării alegerilor, Kremlinul a deraiat într-o politică profund anti-occidentală.
Așadar, demonstrațiile din toamna lui 2011 și primăvara lui 2012, când sute de mii de oameni au ieșit în stradă în Rusia să protesteze împotriva fraudării alegerilor sunt punctul de cotitură în evoluția regimului lui Vladimir Putin.
„Este momentul în care Putin s-a simțit amenințat. Putea să meargă pe calea reformelor și a democratizării reale. A preferat să transforme Rusia într-un promotor al unui model alternativ la democrația occidentală. A preluat conceptul de russkii mir („lumea rusă”), un instrument de soft power, care presupunea promovarea legăturilor economice și politice cu comunitățile rusofone din fostele republici sovietice și l-a transformat într-o „ideologie” opusă Occidentului, bazată, conform afirmațiilor sale, pe valorile creștine care constituie baza civilizației occidentale”. (p. 88).
Revenirea la Kremlin în 2012 a președintelui Vladimir Putin, arată Armand Goșu, a însemnat și distrugerea totală a pașilor făcuți în ceea ce privește resetarea relației cu SUA.
Istoricul Armand Goșu arată că Vladimir Putin nu are ideologie, el doar exploatează slăbiciunile adversarului. În acest sens obiectivul regimului Putin este subminarea democrațiilor occidentale prin exploatarea problemelor lor interne.
„Kremlinul are un obiectiv strategic pe termen lung. Este parte a strategiei de subminare a democrațiilor occidentale prin exploatarea problemelor lor interne. Cum face asta? Susținându-i pe extremiștii locali, alimentând nemulțumirile (multe dintre ele, poate, legitime), potențând forțele proruse, iar acolo unde nu sunt, pe cele antioccidentale, făcând Occidentul să renunțe la propriile valori și comportamente, toleranță, civilitate și să adopte valorile și comportamentul Rusiei, ba chiar modelul politic promovat de ea, bazat pe militarizarea societății, pe servicii secrete omnipotente și omniprezente, pe o presă controlată de putere, pe infiltrarea presei și a organizațiilor societății civile, pe interzicerea finanțării din fonduri străine a activității ONG-urilor etc.
O astfel de societate, cu clasă politică coruptă, ușor de cumpărat și de șantajat, cu o populație amețită de atâta manipulare, needucată, fără valori și credințe solide, un stat cu instituții nefuncționale în care nimeni nu are încredere sunt o pradă sigură pentru Kremlin. O astfel de țară nu se va putea mobiliza ca să opună rezistență în fața agresiunilor Rusiei”. (p. 204).
Euromaidan, Ucraina, 21 nov. 2013 – 22 feb. 2014
Azi, în Federația Rusă cine e împotriva președintelui Vladimir Putin, ori cine doar pune sub semnul întrebării politica Kremlinului, e considerat dușman al statului și trădător.
Un exemplu elocvent al modului în care Kremlinul se raportează la relațiile internaționale îl reprezintă Euromaidanul și decizia Ucrainei de a se îndrepta spre Occident.
„Mișcarea Anti-Maidan luptă împotriva „coloanei a cincea”, împotriva dușmanului din interior. În ultimul an însă, mașina de propagandă controlată de Kremlin a acordat mai multă atenție dușmanului din afară. Aici, principalul inamic sunt Statele Unite ale Americii, care vor să conducă singure lumea, să le impună în mod abuziv altor țări propria voință, deși nimic nu le îndreptățește la aceasta, de vreme ce Războiul Rece s-a încheiat cu un scor nul, prin destrămarea de bunăvoie și nesilită de nimeni a Uniunii Sovietice. Obama nu vrea să discute cu Putin, nu respectă interesele Rusiei, pe care o tratează cu dispreț, ca pe o putere de mâna a doua. În această etapă însă, Washingtonul nu acționează pe față împotriva intereselor Moscovei, ci prin intermediul Kievului, unde au ajuns la putere, în urma unui Maidan regizat de CIA, politicieni care vor să închine Ucraina Occidentului în general, Statelor Unite în particular.
Într-un trecut nu foarte îndepărtat însă, propaganda oficială spunea că poporul ucrainean este popor-frate, că Ucraina este o țară-soră, iar ucrainenii și rușii împart nu doar istoria mai veche (și unii, și alții se revendică de la Rusia kieveană), grupul etnic (slavii de est) și lingvistic (limbile slave), ci și religia ortodoxă, tradițiile Bizanțului și valorile civilizației eurasiatice și nu și-ar putea concepe viitorul decât împreună, unii alături de alții. Asta, până acum un deceniu, la Revoluția Portocalie, când, pentru prima dată, rușii au înțeles că frații ucraineni pot să aibă o perspectivă proprie, alta decât a Kremlinului, față de evoluția lor politică”. (p. 67)
Armand Goșu remarcă faptul că manipularea extremă, îngroșarea tușelor, agresivitatea fără precedent a propagandei și depășirea unor limite conturate în timpul Războiului Rece sunt parte a războiului hibrid pus în scenă cu succes de Rusia în Ucraina.
E vorba de frontul „războiului pentru mințile oamenilor”, război informațional purtat de Rusia și cunoscut azi sub numele de doctrina Gherasimov (n.m. - care poartă numele lui Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al Federației Ruse), dar care îl are ca arhitect de fapt pe colonelul antibolșevic Evgheni Messner (1891-1974), care a fost principala sursă de inspirație pentru teoreticienii militari ruși.
„Pe măsură ce luptele se extind în Donbass, propaganda Kremlinului devine tot mai agresivă. Reporterii prezintă copii mutilați, fete violate, bătrâni umiliți, zeci de trupuri însângerate, case arzând - secvențe copleșitoare, care stârnesc sentimente puternice. Se dovedește însă că imaginile care însoțesc relatările sunt din alte războaie sau, pur și simplu, sunt culese de pe internet”. (p.67).
Piațeta Regelui Mihai din București, în zona ambasadei Rusiei în România, unde a fost deschisă expoziția în aer liber ”Stop the War (in Ukraine)” sau cum a fost deja numită de către organizatori și artiști - “Operațiune Artistică Specială”! Foto: Agerpres
Pentru prima dată în istoria sa, Rusia s-a transformat într-un stat militarizat din punct de vedere al controlului serviciilor de informații, din rândul cărora provine și președintele Vladimir Putin.
Paradoxul face că Federația Rusă a avut șansa unei diplomații de elită, născută în perioada URSS și crescută sub atenta supraveghere a partidului cu acces la valori occidentale, diplomație care ajunsă la maturitate a înțeles că drumul corect pe care statul trebuie să-l urmeze e cel al reformelor. Numiți mejdunarodniki, aceștia au intrat pe un culoar de coliziune diplomatică, și nu numai, cu o nouă elită crescută din sânul serviciilor, una cu opțiuni radicale, ultranaționaliste, anti-occidentale și conspiraționiste. Sunt așa-numiții cekiști, din rândul cărora face parte din Vladimir Putin.
„Încă din epoca Hrușciov, zona de politică externă a reprezentat refugiul oamenilor educați, cosmopoliți, cu vederi mai liberale. În jargon rusesc, a intrat apoi și în nomenclatorul de meserii, experții în relații internaționale fiind numiți mejdunarodniki. (...) Deja în anii 1970 mejdunarodniki formau coloana vertebrală a ramurii liberale din PCUS. Gruparea era construită din tineri aparținând clanurilor din elita sovietică, educați în instituții speciale, sub atenta supraveghere a PCUS și KGB. (...) Mejdunarodniki aveau voie să întrețină contacte cu Occidentul, aveau acces la cărți în limbi străine, la filme vestice, studiau științe sociale care se predau în alte țări (economie, antropologie, istorie, sociologie). Erau tineri educați cu mult peste media din Uniunea Sovietică, ascultau muzică străină, arătau bine, se îmbrăcau după moda occidentală; ei ar fi reprezentat alternativa la o conducere sovietică gerontocratică. Doreau să îmbunătățească relațiile cu Occidentul, să schimbe traiectoria URSS, voiau reforme, investiții occidentale. Cei mai proeminenți dintre acești mejdunarodniki vor face parte din echipa reformatoare a lui Mihail Gorbaciov.
Ajuns la conducerea KGB, Andropov a lansat în anii 1970, în mod paradoxal, un amplu program de formare a unei noi elite de intelligence, cu vederi total diferite de cele ale mejdunarodniki. Din ea a făcut parte și viitorul președinte Vladimir Putin. Andropov a creat un cult al cekistului (termen de jargon rusesc folosit pentru ofițerul de securitate, de la CEKA, poliția politică fondată de Lenin în decembrie 1917) care luptă cu spionii, cu disidenții, chiar și cu corupția, dar mai ales împotriva unui uriaș complot mondial pus la cale de americani și de marea finanță internațională. Cekiștii citeau lumea pe dos față de cum o făceau mejdunarodniki. (...)
Așa se face că elita de politică externă și de securitate suferea de o previzibilă schizofrenie. O parte era prooccidentală și liberală, cealaltă era profund naționalistă, conspiraționistă, antiliberală și antioccidentală. Concepția cekiștilor a devenit însă dominantă în Rusia. Majoritatea populației acceptă azi explicația potrivit căreia statul sovietic s-a prăbușit din cauza conspirațiilor puse la cale de CIA, marea forță malefică, dar și de bancheri și sioniști”. (pp. 97-98).
Însă criza ucraineană a spulberat vechea diviziune mejdunarodniki-cekiști.
„Oamenii din servicii au luat sub control total politica externă. Diplomații nu mai controlează niciun domeniu, nici măcar pe cel al relațiilor cu Occidentul. Spionii acționează cum vor, fără niciun control sau fără nicio aprobare din partea diplomaților. Astfel, ei ajung să înceapă operațiuni de subminare a sistemului politic american folosind tehnici utilizate cu succes în Ucraina. Dacă diplomația are ca principal obiectiv evitarea războiului, Rusia a abolit diferența dintre cele două, folosindu-se de război pentru a obține rezultate diplomatice”. (p. 101).
Protest de susținere a Ucrainei în fața invaziei neprovocate a Rusiei
Răspunsul este „Ucraina” și se regăsește în paginile volumul „Putin, obsesia imperiului”. Profesorul și istoricul Armand Goșu își poartă cititorii până în 2017, când Kremlinul a conturat cu mâna așa-zisei Republici Populare Donețk proiectul Malorossia (n.m - în traducere Mica Rusie, denumire de pe vremea în care Ucraina era gubernie a Imperiului Rus), cu scopul de a controla întreaga Ucraină.
Atunci separatiștii au anunțat înființarea unui nou stat federal care să ia locul Ucrainei, cu capitala mutată de la Kiev la Donețk, un proiect care se afla în contradicție cu Acordurile de la Minsk și în spatele căruia a fost foarte probabil influentul și cunoscutul siloviki Vladislav Surkov, la vremea respectivă consilierul lui Putin în dosarele Doneșk și Lugansk, și arhitectul actualului sistem politic rus putinist.
Proiectul Malorossia depășește în ambiție proiectul Novorossiia, lansat în 2014, care privea doar regiunile estice și sudice ale Ucrainei, care urmau să se desprindă de aceasta și să formeze un nou stat.
Însă Ucraina poate fi coșmarul lui Putin, care confruntându-se cu situația dificilă de pe front a optat în octombrie 2022 pentru anexarea ilegală a patru regiuni sud-estice: Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, pe care Armata rusă nici măcar nu le controlează în totalitate.
Pe 24 februarie 2024, Vladimir Putin spera că Ucraina va fi o țintă ușoară. A fost nevoie de doar câteva zile pentru a realiza că blitzkrieg-ul a eșuat.
„Abandonarea proiectului impunerii unui guvern-marionetă la Kiev confirmă eșecul operațiunilor militare rusești” - Armand Goșu.
În opinia autorului „Putin, obsesia imperiului”, proiectul președintelui rus a fost, după 2011, refacerea imperiului sub umbrela uniunii eurasiatice, ca o revanșă în fața Occidentului.
Însă Vladimir Putin ar putea fi tocmai groparul imperiului.
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârșitul regimului se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluțiile în spațiul euroasiatic. În centrul acestor evoluții, rămâne Rusia, o țară uriașă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral și dictatură autentică.
(...)
Putin și-a aruncat țara cu cel puțin două decenii înapoi. Rusia de astăzi nu mai aparține lumii civilizate. Poate că asta era „operațiunea specială” proiectată de președintele rus: să distrugă Rusia. Dacă acesta a fost planul lui înseamnă că i-a reușit”. (pp. 350-353).
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În centrul conflictelor moderne se află o bătălie mai puțin vizibilă, dar la fel de crucială – cea pentru suportul tehnic și pregătirea unităților de front. Într-un context în care fiecare decizie și acțiune poate influența soarta militarilor, neglijarea aspectelor esențiale ale armatei nu este o opțiune.
Un atac masiv cu drone efectuat pe teritoriul Rusiei, în noaptea de 13-14 ianuarie, a vizat rafinăria de petrol din Saratov, imaginile din satelit confirmând deteriorarea rezervoarelor instalațiilor de stocare. După cum reiese din imaginile realizate din satelit, dronele ucrainene au lovit cel puțin două rezervoare de la rafinăria Saratov.
Ucraina își lansează din ce în ce mai des dronele în adâncimea teritoriului rusesc, distrugând facilități militare și rafinării de petrol, au relatat surse occidentale la 14 ianuarie, după ce forțele armate ucrainene au lansat ceea ce au numit un atac „masiv” cu drone în mai multe regiuni din Rusia. Experții occidentali subliniază că ucrainenii au făcut progrese semnificative în ceea ce privește tehnologia sa și se află în prezent în fruntea producției de drone unice, care se disting prin raza lor de acțiune, precizie și ieftinire.
La sfârșitul lunii aprilie, Bulgaria va primi primele două avioane de vânătoare F-16 Block 70, iar al treilea va rămâne în Statele Unite pentru antrenament. Aceste aeronave fac parte dintr-un acord pentru 16 avioane de luptă, care vor fi livrate în etape în următorii ani. Ministrul bulgar al Apărării, Atanas Zapryanov, a anunțat că primul avion va fi livrat oficial pe 31 ianuarie în Greenville, Florida.
În 2024, numărul interceptărilor efectuate de avioanele de vânătoare NATO pentru a opri aeronavele militare ruse care se apropie de spațiul aerian al statelor membre din Europa a rămas constant comparativ cu 2023, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari din partea liderilor occidentali cu privire la agresiunea Rusiei și la războiul hibrid.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, a numit inteligența artificială drept cea mai mare amenințare la adresa securității naționale a SUA. Sullivan a declarat acest lucru în timpul ultimei sale ședințe de informare de la Casa Albă din 13 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor.
Agenția de presă rusă Tass a publicat, pe 13.01.2025, o statistică privind atacurile ucrainene asupra teritoriului rus în anul 2024, bazată pe datele furnizate de Ministerul Apărării. Din aceasta rezultă că, în perioada 01 ianuarie - 31 decembrie 2024, sistemele rusești de apărare antiaeriană au interceptat și distrus peste 7.300 de drone ucrainene.
Aselsan, o companie de apărare din Turcia, a efectuat o revizuire importantă a documentației interne, eliminând sistemul de apărare antiaeriană S-400 Triumf fabricat în Rusia din sistemul său de comandă și control Hakim 100. Actualizarea a stârnit interes, deoarece S-400 a fost anterior inclus în rețeaua integrată de apărare aeriană Hakim 100, alături de alte sisteme precum sistemul de apărare aeriană Sibir.
Cele trei state membre NATO care se învecinează cu Rusia sunt îngrijorate de faptul că Europa nu dispune de o bază de producție de echipamente militare și de resurse suficiente pentru a face față Rusiei fără ajutorul Statelor Unite. Oficiali de rang înalt din Finlanda, Estonia și Letonia au declarat pentru The Independent.
Într-o recentă și elaborată analiză publicată de Small Wars Journal sunt prezentate principalele direcții considerate cele mai probabile pentru evoluția războiul din Ucraina, având la bază modelul recunoscut elaborat de Art Lykke, intitulat "Tripodul Strategiei", care utilizează un echilibru între obiectivele, mijloacele (resursele) și metodele (căile) care susțin strategia militară a unei națiuni.
SUA continuă eforturile de a realiza pe orbitele joase ale Pământului rețele uriașe formate din mici sateliți care vor sprijini în timp real trupele americane oriunde s-ar afla ele.
Crede oare Călin Georgescu, „președintele ales (!)”, în ceea ce spune? Puțin probabil, dar e irelevant. Problema majoră e că scenariile pe care le lansează au un grad uriaș de periculozitate și reprezintă o vulnerabilitate pe care chiar el o creează împotriva propriei țări. Trădarea e definită ca o „înșelătorie în mod voit și perfid”, inclusiv a propriei țări.
Un petrolier al flotei ruse din „umbră” a eșuat lângă coasta Germaniei. Nava Eventin, sub pavilion Panama, de 274 de metri lungime și 48 de metri lățime, având la bord 99.000 de tone de petrol, este incapabilă să manevreze în urma unei pene de curent, potrivit presei germane.
Publicația Meduza din Letonia, specializată în problematica Federației Ruse și a fostelor state sovietice, a publicat pe 9 ianuarie un articol inedit privind faptul că tot mai multe persoane din rândul elitei politice ruse încep să își exprime nemulțumirea față de continuarea războiului din Ucraina.
Problemele faimoasei Brigăzi 155 Mecanizate din Ucraina provin din faptul că soldații săi trebuie să lupte cu doi inamici simultan: rușii, dar și comandamentul excesiv de centralizat ca moștenire a trecutului sovietic. Acest lucru a fost anunțat de agenția de presă AFP, care a prezentat un raport al unității care luptă în regiunea Donețk din estul Ucrainei.
Ștefan Dănilă, general (r.) cu patru stele, primul general de aviație care a deținut funcția de șef al Statului Major General al Armatei, semnează un text excelent cu privire la disputa care a divizat socitatea, cunoscută popular drept „armata obligatorie”.
Rusia afirmă că monitorizează îndeaproape situația cu Groenlanda, după ce președintele ales al SUA, Donald Trump, a refuzat să excludă măsuri militare sau economice pentru a prelua controlul asupra teritoriului de la Danemarca. „Urmărim foarte îndeaproape evoluția destul de dramatică a situației, dar până acum, slavă Domnului, suntem la nivel de declarații”, a declarat joi reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a făcut apel la „coaliția istorică” a aliaților să continue să sprijine Ucraina. „Această coaliție a fost alături de ei (armata ucraineană - n.a.) timp de aproape cei trei ani de război. Și nu trebuie să ne oprim acum”, a declarat Austin presei după cea de-a 25-a reuniune a Grupului Internațional de Contact pentru Sprijinul Apărării Ucrainei la baza Ramstein din Germania, pe 9 ianuarie.
Federația Rusă recurge la amenințări în cazul în care nu sunt respectate acordurile privind exclava rusă Kaliningrad, fostă Königsberg, care în 1945, după înfrângerea Germaniei naziste, a fost cedată Uniunii Sovietice în urma Conferinței de la Potsdam.
Ucraina a anunțat, pe 6 ianuarie 2025, o realizare majoră în urma utilizării unor dronelor navale, cunoscute și sub denumirea de vehicule de suprafață fără pilot (USV). Aceste platforme au fost folosite pentru prima dată ca baze de lansare pentru drone aeriene care au efectuat atacuri asupra unor ținte terestre rusești, distrugând un sistem de apărare aeriană Pantsir-S1. Această operațiune marchează o schimbare semnificativă în contextul conflictului din Ucraina, care a devenit un teren de testare pentru forțele ucrainene în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de luptă autonome și a tacticilor inovatoare.
Patru lansatoare de rachete ale unor sisteme S-400 așteaptă să fie strămutate din Siria, iar cel mai probabil scenariul indica interesul Moscovei pentru o desfășurare pe frontul ucrainean, deși unele analize nu exclud posibilitatea utilizării lor în Libia. După cum reiese din informaţiile furnizate de mai mulţi analişti OSINT, lansatoarele de rachete S-400 sunt amplasate în prezent în portul sirian Tartus, unde sunt pregătite pentru încărcare pe o navă.
Finlanda a declarat că petrolierul Eagle S, suspectat că a deteriorat cabluri de energie electrică aflate pe fundul Mării Baltice, are defecte tehnice grave și nu poate fi utilizat fără a avea pare de reparații serioase. O anchetă este în curs de desfășurare cu privire la incidentul din Marea Baltică, unde un cablu electric s-a rupt. La 8 ianuarie, ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a declarat că Helsinki nu poate lega incidentul de nicio agenție guvernamentală specifică sau altă entitate. Potrivit acesteia, anchetatorii finlandezi investighează cazul, care implică și parteneri „de peste Marea Baltică”.
Autoritățile sârbe au reziliat unele dintre contractele în domeniul cooperării militare cu Rusia, iar o altă parte a fost amânată pe termen nelimitat. Acest lucru a fost declarat miercuri, 08 ianuarie, de șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Serbiei, generalul Milan Mojsilovic, într-un interviu acordat portalului Evening News.
Statele Unite vor anunța un nou pachet de asistență pentru Ucraina în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari în timpul reuniunii Ramstein de joi, 9 ianuarie. Informația a fost transmisă de corespondentul Voice of America, Carla Babb, care îl însoțește pe șeful Pentagonului, Lloyd Austin, la reuniunea miniștrilor apărării din Germania.
Donald Trump a declarat marți că nu ar exclude utilizarea forței militare pentru a prelua controlul Canalului Panama și al Groenlandei, declarând că controlul SUA asupra ambelor teritorii este vital pentru securitatea națională americană.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat, pe 6 ianuarie 2025, ca este împotriva oricărei împărțiri a Siriei, unde Ahmad el-Shareh (alias Abu Mohammed al-Joulani), liderul Hayat Tahrir al-Sham (HTS, fostul Front al-Nosra), a preluat puterea cu sprijinul grupurilor armate pro-turce din Armata Națională Siriană. „Nu putem permite ca Siria să fie divizată sub niciun pretext și, dacă vedem cel mai mic risc, vom lua rapid măsurile necesare. Avem toate mijloacele pentru a face acest lucru”, a declarat Erdogan.
Armata Statelor Unite ar putea dezvolta noi versiuni ale bombe nucleare B61, pe lângă B61-13, anunțat în 2023, care ar putea include un succesor pentru varianta B61-11. Centrul pentru Arme Nucleare al Forțelor Aeriene (AFNWC) a menționat într-un raport recent semnarea de contracte pentru „varianta viitoare” - diferită de B61-12, producția căreia este completă. Seria B61 este una dintre cele mai vechi familii de arme nucleare aflate în inventarul operațional al SUA. Deși s-au cheltuit 9 miliarde de dolari pentru dezvoltarea bombelor B61-12, utilizarea lor efectivă în luptă într-un război nuclear este discutabilă.
Ucraina a declarat marți, 7 ianuarie, că trupele sale lansează o nouă ofensivă în regiunea rusă Kursk. Potrivit Reuters, aceasta vine la două zile după ce Rusia a raportat o nouă ofensivă ucraineană în zonă. Marți, Statul Major al Armatei Ucrainene a declarat că trupele sale au lovit un post de comandă rusesc aflat în apropierea satului Belaia din regiunea Kursk.
Atacul ucrainean asupra punctului de comandă avut loc marți, iar brigada rusească era dislocată în regiunea Kursk.
Profesorul Radu Carp afirmă că noul pol de stabilitate european se află pe axa Scandinavia – Țările Baltice – Polonia, țări care au demonstrat o politică bazată pe principii clare și rezultate remarcabile.
În ciuda faptului că Germania nu este doar unul dintre fondatorii proiectului european ELSA (European Long-Strike Approach) pentru dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune, ci și inițiatorul, nu există prea multe ca acest proiect sa continue. Mai ales că raza de acțiune dorită, după cum arată proiectul, ar trebui să fie de 2 000 km, iar probabilitatea ca o racheta de croazieră europene să atingă astfel de parametri este discutabilă.
Potrivit Departamentului american al Apărării, la 23 ianuarie 2025, primul F-16 Block 70 echipat cu sistemul de război electronic Viper Shield a zburat pentru prima dată de la Baza Aeriană Edwards, California. Acest test face parte dintr-o evaluare continuă a capacităților sistemului și a integrării acestuia cu platforma F-16, care va permite implementarea operațională viitoare de către numeroși clienți internaționali.
Directorul Întreprinderii de aviație din Komsomolsk pe Amur (KnAAZ) din Federația Rusă, Yuri Kondratyev, a declarat, pe 05.02.2025, că, în cursul acestui an, vor fi asamblate primele două prototipuri ale avionului de luptă monomotor Su-75 Checkmate.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a raportat noi date cu privire la numărul de victime în rândul armatei ucrainene de la începutul războiului la scară largă.
Ieri a fost adoptat bugetul Ministerului Apărării Naționale (MApN) iar ministrul Angel Tîlvăr a declarat presei după ședință că și anul acesta sunt alocați 30% din buget înzestrării Armatei României.
Compania AeroVironment (AV), un furnizor global de sisteme robotice inteligente, a anunțat recent că a primit cea de-a treia comandă de livrare, în valoare de 288 de milioane de dolari, pentru sistemele de muniție Switchblade. Această comandă face parte dintr-o solicitare a armatei SUA pentru sisteme letale fără pilot (LUS).
Forțele navale americane au testat cu succes sistemul laser de înaltă energie numit HELIOS, pe una dintre navele sale de război, în anul fiscal 2024, au anunțat mai multe publicații de apărare din SUA.
Inspirat de președintele american Donald Trump, parlamentarul ultranaționalist rus Serghei Mironov intenționează să rusifice Arctica. A publicat o hartă pe contul său Telegram, în care Arhipelagul Franz Josef - ce face parte din Regiunea Arhanghelsk a Rusiei - apare denumit drept „Ținutul Lomonosov”.
Ultranaționalistul rus susține, de asemenea, că Oceanul Arctic ar trebui să fie numit Oceanul Rusiei (o măsură similară cu cea luată de Trump în cazul Golfului Mexic, transformat în Golful Americii). El ar redenumi și insula norvegiană Spitsbergen, teritoriu ce aparține de Svalbard, Norvegia, din Oceanul Arctic.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 04.02.2025, două bombardiere strategice de tip Tu-95MS au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Barents și Mării Norvegiei.
România e singurul stat aliat care a băgat capul în nisip atunci când a venit vorba de ajutorul militar acordat Ucrainei, în pofida faptului că dimensiunea acestui ajutor nu e deloc de neglijat.
Comisia Europeană și Moldova au convenit asupra unei strategii cuprinzătoare pe doi ani pentru independența energetică și sustenabilitatea Republicii Moldova.
Preşedintele american Donald Trump a făcut marţi un anunţ şoc, spunând că vrea ca SUA să preia controlul asupra Fâşiei Gaza distruse de război, o propunere despre care premierul israelian Benjamin Netanyahu a apreciat că ar putea "schimba istoria", relatează Reuters.
Alegerile prezidenţiale din România din noiembrie 2024, primele alegeri democratice majore din Europa ale căror rezultate au fost anulate din cauza suspiciunilor de ingerinţă străină, marchează un punct de referinţă în conştientizarea impactului manipulării informaţiilor pe reţelele sociale, arată un raport realizat de Serviciul de supraveghere şi protecţie împotriva ingerinţelor digitale străine din Franţa (VIGINUM).
Jurnalistul britanic Piers Morgan a publicat un scurt fragment dintr-un interviu cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va fi difuzat în această seară pe rețelele sociale. Extrasul din interviu a fost publicat pe platforma de social media X, relatează Ukrinform.
Turcia ar intenționa să înființeze două baze militare în Siria și să desfășoare avioane de luptă F-16, ca parte a unui nou acord de apărare între Ankara și Damasc, potrivit unor surse anonime citate de ziarul turc Türkiye. Demersul ar putea marca o schimbare semnificativă în dinamica militară regională, în special având în vedere rolul istoric al Turciei în conflictul sirian și interesele sale strategice în contracararea amenințărilor de-a lungul frontierei sale sudice.
Industriile de apărare ucraineană și poloneză își intensifică procesele de cooperare sub îndrumarea guvernelor lor. Potrivit Ministerului polonez al Apărării, în timpul vizitei delegației conduse de ministrul adjunct al apărării, Cezary Tomczyk, au fost semnate două documente privind cooperarea dintre Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ, una dintre cele mai mari asociații ale companiilor de apărare din Polonia) și companiile de apărare ucrainene.
Încetarea ostilităților în Ucraina ar trebui să aibă loc cu participarea deplină a Kievului și cu creșterea cheltuielilor de apărare ale țărilor din regiune pentru a evita orice viitoare agresiune rusă, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda într-un interviu acordat Associated Press. Liderul țării baltice a declarat în interviu că un acord de pace încheiat fără măsuri de descurajare adecvate ar permite Rusiei să își consolideze forțele și să se pregătească pentru o nouă agresiune în regiune.
Germania pare că experimentează o alianță de conjunctură, în care stânga populistă BSW își dă mâna cu AfD-ul de extremă dreapta. Ce poate să iasă bun din asta?
A fost aprobat un plan pentru trecerea la o nouă structură organizatorică a Forțelor Armate ale Ucrainei care cuprinde și crearea de corpuri în cadrul Armatei.
La 31 ianuarie 2025, ministrul ucrainean al apărării Rustem Umerov a dezvăluit că Țările de Jos vor furniza Ucrainei un alt lot de avioane de luptă F-16 în acest an. Declarația a fost făcută după o întâlnire la Haga cu ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, în cursul căreia cei doi oficiali au abordat îmbunătățirea capacităților aviatice ale Ucrainei și continuarea programelor de formare pentru piloții și tehnicienii ucraineni.
Un amplu reportaj al celor de la Politico reflectă situația dificilă de pe frontul ucrainean, în așteptarea ajutorului american la care Kievul speră. De departe, pe frontul de Est, unde ocupantul avansează asumându-și pierderi și atacuri în valuri, situația e cea mai dificilă. Washingtonul atrage atenția că problema mare a Ucrainei e mai degrabă demografică decât tehnică.
Trump lansează război comercial cu taxe vamale pentru Mexic, Canada și China. Dacă primele două state au reușit să amâne decizia președintelui american, în cazul Chinei taxele vamale au intrat deja în vigoare.
Jucătorul echipei New Orleans Saints, Cameron Jordan, i-a făcut o surpriză unei veterane din armata SUA. El s-a asociat cu USAA și Wounded Warrior Project și i-a oferit sergentului Keara Torkelson și soțului ei o invitație specială la Super Bowl 2025, eveniment ce va avea loc în New Orleans.
Agenția de presă Reuters a informat, pe 03.02.2025, că țările NATO caută drone care ar putea opera în Arctica la temperaturi sub zero grade, deoarece, în prezent, alianța nu are astfel de UAV-uri. În același timp, Rusia este înarmată cu drone capabile să îndeplinească misiuni în condiții arctice, investind de mai mult timp într-o flotă de drone în zona arctică.
Dezinformarea rusă cu privire la F-35 Lighning II atinge un nivel greu de imaginat care i-a surprins până și pe americani. Iar noua teză a rușilor amintește de acel moment din 2018 când întreaga lume a plecat după fentă deoarece la parada militară din 1 decembrie organizată cu ocazia Zilei Naționale a României, avioane F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor noastre Aeriene nu au mai decolat.
Nivelul de umplere a depozitelor subterane de gaze ale Ucrainei se apropie de 10%, iar țara vecină nu reușește să-și asigure consumul din producția proprie.
Forțele Navale sud-coreene au anunțat înființarea unui comandament naval responsabil cu apărarea antirachetă și lansarea rapidă a unei lovituri de răspuns în cazul unui atac nord-coreean.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că dorește ca Ucraina să furnizeze Statelor Unite pamânturi rare ca formă de plată pentru sprijinirea financiară a eforturilor de război ale țării împotriva Rusiei.
Luni, liderii europeni s-au reunit în poate unul dintre cele mai importante summituri informale de până acum - ”Un summit de tip „chirurgie pe cord deschis””, nota duminică Politico.
Potrivit unui raport recent publicat de Departamentul american al Apărării privind achizițiile de echipamente militare aferente anului fiscal 2025, armata americană a prezentat un plan semnificativ de achiziționare a 689 de obuziere autopropulsate (SPH) M109A7 de 155 mm și de susținere a acestora până în 2050. Această decizie reprezintă o piatră de temelie a efortului mai larg de modernizare a armatei americane pentru a-și îmbunătăți capacitățile de artilerie. M109A7, parte a programului Paladin Integrated Management (PIM), va juca un rol central în îmbunătățirea puterii de foc pentru diviziile de infanterie blindate și mecanizate ale Armatei SUA.
Ucraina folosește acum bombe JDAM-ER de 500 de kilograme împotriva forțelor rusești și, în sfârșit, exista dovezi reale. Imagini apărute recent arată un Su-27 Flanker ucrainean lansând una dintre aceste bombe puternice. În timp ce livrările JDAM-ER către Kiev erau cunoscute, aceasta este prima dovadă confirmată că varianta de 500 de kg a acestei bombe este utilizata in lupta.
Republica Moldova, afectată de invazia rusă a statului vecin Ucraina, a denunțat luni ceea ce a considerat că este o încălcare a spațiului său aerian de către o dronă și a indicat că discută cu aliații săi cu privire la modalități de consolidare a apărării antiaeriene, relatează Agerpres și Reuters.
