Șeful SZRU, Valery Kondratyuk, la aproape două luni după ce a fost numit (05.06.2020) în această funcție, a explicat că respectivele amenințări se manifestă în multe domenii, plecând de la cel militar până la religios, toate făcând parte dintr-un scenariu complex de război hibrid al Rusiei împotriva Ucrainei.
Potrivit evaluării prezentate de Valery Kondratyuk, amenințările militare sunt:
- suplimentarea masivă de către Rusia, în perioada 2014 – 2020, a efectivelor militare la granița cu Ucraina și în zonele ocupate (peninsula Crimeea și sud-estul Ucrainei), prin înființarea a două armate de arme întrunite – 20 și 8 (24000, respectiv 45000 de militari), a trei corpuri de armată – unul în Crimeea (9000 de militari) și două în sud-estul Ucrainei;
- reînzestrarea trupelor ruse cu armament de ultimă generație în proporție de peste 50 % pe fiecare categorie de forțe (Forțele Nucleare Strategice – 83%, Forțele Aeriene – 75%, Trupele de Desant și Forțele Navale – 63%, Forțele Terestre – 50%), la care adaugă modernizarea/redotarea a aproximativ 67% din sistemele de comandă și control;
- exercițiul strategic “Caucaz-2020” al Forțelor Armate ruse, care va avea loc în această toamnă și care este bazat pe un scenariu ofensiv asupra țărilor vecine. Desfășurarea de forțe este estimată la cel puțin 120000 de militari, 3000 blindate de luptă, 300 de avioane, 250 elicoptere, 50 de nave de luptă și până la cinci submarine.
Conform evaluării SZRU, transformarea exercițiului “Caucaz-2020” într-o operație militară propriu-zisă împotriva Ucrainei, cu scopul de a asigura aprovizionarea cu apă a Peninsulei Crimeea, este limitată de următorii factori:
- scăderea prețului petrolului și implicit a veniturilor la bugetul Rusiei;
- Moscova speră să exploateze situație generată de COVID-19 și să reseteze relațiile cu Occidentul;
- apropierea alegerilor locale în Ucraina coroborată cu speranțele Moscovei de întări prezența forțele proruse și politica ucraineană;
- mutarea de resurse militare către confruntarea ruso-turcă din Siria și Libia și cea armeno-azeră;
- alegerile locale din Rusia, din septembrie 2020, pe fondul scăderii popularității lui Vladimir Putin la 23% și a unui potențial ridicat de proteste.
Cu toate acestea, SZRU avertizează că, pe termen lung, Rusia poate declanșa o ofensivă de amploare împotriva Ucrainei, plecându-se de la următoarele premise:
- necesitatea de a distrage atenția populației Rusiei de la o serie de probleme interne (scăderea încrederii în guvernare datorită degradării standardelor de viață, declinului economic rapid etc.);
- nevoia de a aborda problemele socio-economice în Crimeea (alimentarea cu apă, eșecul sezonului turistic);
- concentrarea principalilor parteneri internaționali ai Ucrainei exclusiv pe problemele lor interne (procese electorale, escaladarea problemelor sociale, demografice și economice, refugiați sau terorism).
Amenințările de natură politică, din partea Rusiei, conform SZRU, sunt:
- subminarea bazelor statului și divizarea societății ucrainene. Scopul politic al Rusiei este de a destabiliza viața socială și politică într-o asemenea măsură, încât Kremlinul ar putea ridica problema necesității de a oferi „ajutor umanitar”, urmând ca ulterior Ucraina să dispară ca stat printr-o îmbrățișare „fraternă”. Tehnicile rusești de punere în aplicare a destabilizării includ provocări, utilizarea agenților de influență, teroare și asasinate politice;
- prelungirea negocierilor, cum ar fi cele de la Minsk, privind Donbasul ocupat, astfel încât acesta să devină independent de facto, dar formal să facă parte din Ucraina, astfel încât să poată influența politicile guvernamentale ucrainene. Modelul a fost deja aplicat în Republica Moldova și Georgia.
Din punct de vedere economic, sunt prezentate următoarele amenințări exercitate de Rusia:
- eliminarea producătorilor ucraineni de pe piețele de vânzări tradiționale și de pe piețele internaționale;
- pătrunderea pe piețele ucrainene cu investiții prin intermediul firmelor paravan;
- perturbarea dialogului Ucrainei cu instituțiile financiare internaționale. Astfel, Rusia încearcă prin campanii de informare în UE, impunerea unei opinii privind nesiguranța sistemului ucrainean de transport al energiei. De asemenea, sunt vizate discuțiile între Ucraina și FMI, Rusia transmițând reprezentanților de rang înalt ai cercurilor bancare și de afaceri din străinătate informații false despre utilizarea necorespunzătoare de către Ucraina a fondurilor de credit;
- embargoul energetic asupra Ucrainei prin lansarea de către Rusia a rutelor ocolitoare de aprovizionare cu gaz, punctul final fiind construcția gazoductului Nord Stream 2 și închiderea rutelor ucrainene.
În evaluarea SZRU, mai sunt prezentate amenințări, din partea Rusiei, în domeniile informațional, religios, escaladarea tensiunilor regionale, cibernetic și de terorism.
În acest sens, sunt evidențiate următoarele tipuri de acțiuni ale Rusiei:
- manipularea prin rețelele de socializare;
- folosirea pe scară largă a știrilor false;
- convingerea cetățenilor ucraineni să rămână în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse;
- exploatarea conflictelor istorice ale Ucrainei cu țările vecine;
- atacurile cibernetice de inspirație rusă la adresa unor instituții ucrainene;
- unele atacuri, asupra populației civile neînarmate din S-E Ucrainei, executate de către separatiștii proruși.
SZRU concluzionează că regimul politic al Rusiei rămâne principala amenințare externă pentru Ucraina. Autoritățile de la Kremlin nu vor accepta niciodată o Ucraină independentă, unitară și orientată spre vest și de aceea vor continua să desfășoare un război hibrid împotriva statului ucrainean. Între timp, evoluțiile recente atestă formarea unei politici occidentale comune privind utilizarea instrumentelor complexe pentru descurajarea Rusiei, în care sancțiunile vor fi printre multe alte elemente implicate (aceste abordări sunt similare cu cele aplicate în timpul Războiului Rece). Problema identificării în timp util a răspunsului adecvat la amenințările venite din Rusia va domina din ce în ce mai mult agenda serviciilor speciale și a politicienilor din Ucraina.
În finalul evaluării, SZRU prezintă scenariul cel mai probabil de derulare a acțiunilor Rusiei pe termen scurt și mediu.
Astfel, Rusia intenționează să își continue eforturile de a submina Ucraina pentru a-și atinge obiectivul final, readucerea în „zona de influență rusă”, folosind diverse pârghii în acest scop. Odată cu alegerile locale din Ucraina, Rusia va reveni din nou la practica presiunii și provocărilor proactive, scopul fiind provocarea de distrugeri materiale, subminarea încrederii populației în instituțiile statului și inducerea în Occident a ideii despre Ucraina ca fiind un „stat eșuat” și, prin urmare, de a face cooperarea cu Ucraina toxică pentru liderii occidentali.
Unul dintre elementele din acest context este impunerea ideii de federalizare a Ucrainei ca singura posibilitate reală de soluționare a conflictului prin mijloace politice pașnice. Kremlinul este convins că, având în vedere „diversitatea civilizațională și națională a Ucrainei și influența limitată a guvernului central” (acestea sunt definițiile pe care le-a folosit Moscova), trecerea la o formă federală de guvernare va activa procesul de dezintegrare a statului ucrainean în părți mai mici, care vor fi ușor reintegrate în „lumea rusă” în viitor, cu excepția unui singur teritoriu, pe care Moscova îl denumește „Galiția”.
Punctul cheie al acestei strategii este organizarea alegerilor în zonele ocupate din regiunile Donețk și Lugansk. Rusia insistă să organizeze alegeri pe teritoriile ocupate temporar din estul Ucrainei, fără a fi necesare condiții prealabile, și anume, fără ca Ucraina să restabilească mai întâi controlul asupra frontierei ruso-ucrainene și fără retragerea tuturor grupurilor armate controlate de Moscova. Pe această abordare, emisarii Kremlinului încearcă în prezent să facă lobby în toate platformele de negociere. Nicio altă opțiune nu răspunde intereselor Rusiei în asigurarea controlului politic total asupra regiunilor Lugansk și Donețk în perioada post-conflict.
Conform prognozelor SZRU, în pofida demersurilor făcute de Ucraina pentru procesul de pace, pe termen scurt și mediu, sunt foarte probabile provocări ostile de-a lungul liniei de contact. În acest sens, grupurile armate controlate de Rusia au primit instrucțiuni în scopul folosirii acordurilor de încetare a focului pentru provocări și pentru a căuta modalități de a compromite Ucraina ca parte care a încălcat prima armistițiul.
Comentariul autorului:
Până în prezent, Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) nu a mai făcut publice evaluări de acest gen, menținându-se în general pe o linie de discreție caracteristică unui serviciu de informații. Astfel de analize erau de regulă apanajul Consiliului de Securitate Națională și Apărare a Ucrainei, Ministerului Apărării sau Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). În spatele schimbării de abordare a relațiilor cu publicul și presa, este probabil noul șef al SZRU, Valery Kondratyuk, care anterior a deținut funcții la vârful altor servicii de informații, precum și în administrația prezidențială.
Dintre funcțiile deținute anterior de Kondratyuk, conform CV-ului său postat pe site-ul internet al instituției pe care o conduce, enumerăm:
- atașat al apărării la ambasada Ucrainei din SUA (1999–2002);
- șef al Departamentului de contrainformații din Serviciul de Securitate al Ucrainei (2014–2015);
- șef al Serviciului de Informații (GUR) din Ministerului Apărării (2015-2016);
- adjunct al șefului administrației prezidențiale (2016-2019).
Mai menționăm că a absolvit cursuri în domeniul apărării, în cadrul unor instituții din Olanda și Canada.
Referitor la evaluarea SZRU, pe lângă faptul că prezintă Rusia ca principală amenințare la adresa Ucrainei, detensionează ușor situația în cadrul structurilor de forță ucrainene prin faptul că prin argumente solide estimează ca puțin probabilă o invazie rusească cu ocazia exercițiului strategic “Caucaz-2020”. Cu toate acestea, evaluarea avertizează că totul este posibil și este “timpul greșit de relaxare”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Viceprim-ministrul Ucrainei Olga Stefanișina a relatat că Ucraina „nu a respins” acordul privind mineralele de pământuri rare propus de Statele Unite și rămâne în stadiul de discuție.
SUA vor să disloce în Ucraina Forțe de menținere a păcii din afara Europei, iar China și Brazilia ar putea fi printre statele participante.
Armata israeliană (IDF) va rămâne temporar pe teritoriul libanez, în doar cinci posturi strategice în apropierea graniței. Acest lucru a fost declarat de un purtător de cuvânt al IDF.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a deplâns că SUA, care vor să înceapă discuţii cu Rusia, vor "să-i facă pe plac lui Putin" şi a estimat drept "slabă" capacitatea de apărare europeană, într-un interviu difuzat luni de canalul public german ARD, informează Agerpres și AFP.
Trimisul special al preşedintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, se va deplasa marţi în Polonia pentru discuţii cu preşedintele polonez Andrzej Duda, a anunţat luni un consilier de stat, informează Agerpres și AFP.
Peste 46.000 de soldați ucraineni au murit pe câmpul de luptă de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat rețelei americane NBC News, transmit Agerpres și EFE.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, spune că este optimist după ce trimisul special al președintelui american Donald Trump, Keith Kellogg, l-a informat despre tacticile SUA cu privire la negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.
Premierul britanic Keir Starmer este gata să trimită trupe britanice în Ucraina pentru a asigura respectarea acordurilor de pace.
Trupele ruse au lansat sâmbătă dimineața cel mai puternic atac de la începutul războiului, de pe direcția Kupiansk.
Israelul a primit un lot de bombe grele MK-84 din Statele Unite, după ce președintele american Donald Trump a ridicat un blocaj impus exportului de muniții de către administrația Biden.
Înalți oficiali americani și ruși se vor întâlni săptămâna viitoare în Arabia Saudită pentru a se pregăti pentru un summit între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin la sfârșitul lunii februarie pentru a discuta încheierea războiului din Ucraina, a informat Bloomberg, citând „oameni familiarizați cu chestiunea”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins propunerea unei delegații a Congresului SUA de a semna un memorandum prin care Statele Unite ar primi 50% din toate rezervele minerale din Ucraina.
Măgarii sunt cel mai nou mod de transport pe care trupele ruse au început să-l folosească pe linia frontului din estul Ucrainei, potrivit informațiilor provenite chiar de la militarii ruși.
Eliberarea ostaticilor a venit după o săptămână în care au existat temeri că un acord de returnare a ostaticilor în schimbul eliberării prizonierilor palestinieni ar fi pe punctul de a se prăbuși.
Negocierile de pace între Rusia și Ucraina vor fi mediate de o echipă a președintelui SUA care nu îl include și pe Reprezentantul special pentru Ucraina, Keith Kellogg.
Autoritățile din Republica Moldova au arestat trei cetățeni moldoveni suspectați de legături cu gruparea paramilitară rusă Wagner, a anunțat vineri agenția Europol, transmite Reuters.
De când Rusia a invadat Ucraina la începutul lui 2022, Orban a fost un critic vocal al poziției UE privind sancțiunile împotriva Moscovei.
Președintele ucrainean Zelensky i-a spus președintelui american Donald Trump, în timpul unui apel telefonic din 12 februarie, că dictatorul rus Vladimir Putin pretinde doar că vrea să poarte discuții de pace pentru că îi este frică de liderul american, relatează publicația americană Axios, care citează un oficial ucrainean și alte trei surse familiare cu detaliile conversației.
O dronă de lovitură rusă cu un focos puternic exploziv a lovit cupola celei de-a patra unități energetice distruse a centralei nucleare de la Cernobîl în noaptea de vineri, 14 februarie, a informat președintele Volodimir Zelenski.
Dacă Rusia nu este de acord cu un acord care să asigure independența Ucrainei, SUA ar putea folosi presiunea militară împotriva acestuia, a declarat vicepreședintele JD Vance pentru WSJ.
Liderii statelor membre nu i-au promis niciodată Ucrainei că va deveni membră NATO dacă se va ajunge la un acord de pace cu Rusia, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Mark Rutte, joi, la Bruxelles.
Potrivit informațiilor ucrainene, Federația Rusă intenționează să antreneze în acest an aproximativ 150.000 de militari suplimentari pe teritoriul Belarusului.
O echipă de specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne au efectuat joi, 13 februarie, investigații în două zone de pe teritoriul România, de lângă granița cu Ucraina.
Ucraina nu va accepta niciun acord încheiat de Moscova și Washington fără Kiev. Europa ar trebui să participe la negocieri, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
În urmă cu câteva zile, pe reţele de socializare, au apărut imagini cu ceea ce pare să fie surprinderea unui avion F-16AM Fighting Falcon al Forțelor Aeriene Ucrainene în timpul unei misiune de atac, efectuând o trecere la joasă altitudine. Acestea sunt primele imagini cu un F-16 ucrainean care poartă o încărcătură completă de bombe ghidate GBU-39 SDB.
Rusia nu va negocia niciodată cu Ucraina pentru a schimba teritoriul ucrainean capturat cu teritoriul ocupat de trupele ucrainene din regiunea Kursk din vestul Rusiei. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.02.2025) de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Vladimir Putin, potrivit agențiilor de presă.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat miercuri pe reţeaua sa de socializare Truth Social că a avut o "conversaţie prelungită şi foarte productivă" cu omologul său rus Vladimir Putin, în timpul căreia cei doi au convenit să înceapă "imediat" negocierile cu privire la Ucraina, relatează Agerpres și AFP.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că o revenire la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist și că administrația Trump nu vede aderarea la Kiev la NATO ca parte a unei soluții la războiul declanșat de invazia Rusiei.
Serviciul secret al SBU l-a arestat pe șeful de cabinet al centrului său antiterorist. Îl acuză că lucrează pentru serviciul secret rus, FSB.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că, dacă lui Donald Trump va reuși să aducă Ucraina și Rusia la masa negocierilor, el îi va propune liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, un schimb de teritorii – teritoriile ucrainene ocupate în schimbul unor părți din regiunea Kursk, parte aflată sub controlul forțelor ucrainene.
La o primă vedere, părea că administrația Trump reușește cu grație să își autosaboteze interesele militare strategice doar în relația cu Europa, prin subminarea activității NATO. Dar unda neîncrederii s-a propagat rapid atingând aproape cu aceeași amplitudine și fratele mai mic al NATO, așa cum mai este cunoscută alianța AUKUS bazată pe un acord în care se presupunea că SUA vor lupta umăr la umăr cu Australia și Marea Britanie pentru protejarea Indo-Pacificului.
Începând din 2024, Forțele Aeriene ale SUA au întrerupt implementarea inițiativei NGF (Next Generation Fighter) privind avioanele de luptă de generația a VI-a, care face parte din programul mai amplu NGAD (Next Generation Air Dominance). Această decizie a fost luată pentru a reevalua viabilitatea proiectului. Potrivit unor surse consultate de revista americana The War Zone, în urma discuțiilor cu diverși oficiali militari americani, evaluarea a scos la iveală informații esențiale, în special în ceea ce privește importanța menținerii superiorității aeriene în viitoarele scenarii de luptă.
Ucraina a încheiat un acord cu compania germană de apărare Diehl Defense pentru a tripla furnizarea de sisteme de apărare aeriană și rachete IRIS-T, după cum a anunțat ministrul ucrainena al apărării Rustem Umerov la 9 martie. Acest acord vine într-un moment în care Ucraina se confruntă cu intensificarea atacurilor aeriene din partea Rusiei, în special atacul din 23 februarie, care a fost cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei la scară largă. Umerov a declarat pe Facebook că acordul semnat pregătește terenul pentru proiecte industriale semnificative care vor spori capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei.
La 9 martie, președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Ucraina „ar putea să nu reziste” invaziei la scară largă a Rusiei, indiferent de asistența americană oferită. Administrația Trump a fost criticată pentru decizia să de a întrerupe ajutorul militar vital și frunizarea de informații către Ucraina - o decizie care a fost salutată de Kremlin. Maria Bartiromo, corespondentul Fox News, l-a întrebat pe Trump despre comentariile făcute de președintele polonez Andrezj Duda, care a menționat anterior într-un interviu pentru Fox că Ucraina nu ar supraviețui fără sprijinul SUA.
Compania Boeing a finalizat construcția a 20 de noi silozuri pentru sistemul Ground-Based Midcourse Defense (GMD) la Fort Greely, Alaska, crescând numărul de interceptoare care pot fi desfășurate acolo de la 40 la 60. Proiectul, care include infrastructura subterană necesară, cum ar fi instalațiile de servere pentru menținerea pregătirii interceptoarelor, a fost analizat de Defense News.
Forțele Armate Ucrainene au integrat în operațiunile lor sistemul românesc de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune CA-95. Portalul național ucrainean de informații „Tysk” a publicat imagini ale acestui sistem. CA-95 românesc este derivat din sistemul sovietic Strela-1, care este un model al Strela-10, și a fost modificat pentru a îndeplini cerințele militarilor ucraineni. Acest sistem este montat pe un vehicul TABC-79 fabricat de ROMARM, înlocuind vehiculul blindat ușor BRDM-2
Biroul Electoral Central (BEC) a respins, sâmbătă seară, înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu, anunţă preşedintele AUR, George Simion.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Există dovezi că Rusia alimentează migrația în mai multe moduri, inclusiv transportarea persoanelor către granițele UE, sprijinirea contrabandiștilor și creșterea instabilității și violenței în anumite regiuni, inclusiv Siria și părți din Africa. La acestea se adaugă „știrile false” despre migrație răspândite de trompetele Moscovei pentru a „perturba unitatea europeană”.
China, Iranul și Rusia vor începe luni exerciții militare navale comune în apropierea Iranului, relatează Reuters, citând Teheranul și Ministerul chinez al Apărării.
Cea mai recentă evaluare a situației trupelor care s-au confruntat până acum în războiul din Ucraina a fost făcută de o sursă neguvernamentală și arată că peste 50.000 de militari ruși au dezertat de când Kremlinul și-a extins războiul împotriva Ucrainei în urmă cu trei ani. Potrivit propriilor declarații, grupul și-a bazat raportul pe documente rusești scurse.
În Germania s-au încheiat cu succes discuțiile preliminare privind formarea unui guvern de coaliție între CDU/CSU și SPD. Negociatorii au ajuns la un acord, a informat agenția DPA.
Premierul Viktor Orban a anunţat sâmbătă că Ungaria şi Statele Unite vor conveni asupra unui pachet de cooperare economică care va ajuta economia ungară şi ar putea compensa efectul unor posibile tarife americane, informează Reuters și Agerpres.
Doi militari ai armatei staționați la baza Lewis-McChord din Washington și un fost soldat din Oregon au fost acuzați că au furnizat Chinei zeci de hard disk-uri ce conțineau informații militare clasificate.
Forțele Aeriene ale SUA își continuă misiunile în Europa, ultimul exercițiu implicând un zbor deasupra Italiei, împreună cu avioane Eurofighter Typhoon ale ”Aeronautica Militare” (Forțele Aeriene Italiene).
Premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia este deschisă pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii care va supraveghea respectarea unui viitor încetare a focului între Ucraina și Rusia.
Pentru a doua oară în trei luni, șeful Serviciului Federal de Informaţii al Germaniei (BND), Bruno Kahl, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO.
Potrivit surselor publicației Expressen, înghețarea planificării americane nu se aplică exercițiilor pentru care s-a decis deja să se desfășoare în 2025.
Pentru cei care mai au încă dubii față de ceea ce vrea să facă Rusia prin și după războiul din Ucraina, revista Cipher Brief, una dintre cele mai renumite publicații din lume privind analizele de informații și politico-militare de nivel strategic, a prezentat, pe 6 martie, o paralelă edificatoare între ceea ce trăim în prezent și anul 1938, an care a precedat cel de-al Doilea Război Mondial.
Poziția Europei care și-a reiterat sprijinul privind cauza Ucrainei după pasul în spate mare făcut de SUA, precum și planul de reînarmare european, nu au fost privite cu ochi buni la Moscova. Imediat după reiterarea acestui sprijin propaganda rusă a pus tunurile pe statele europene iar România a fost, alături de Polonia, din nou ținta.
Forțele armate ruse au recucerit trei sate din regiunea Kursk a Rusiei, în care armata ucraineană a pătruns de la începutul lunii august a anului trecut, a raportat de agenția de stat rusă TASS.
Șeful NATO, Mark Rutte, a spus că s-a întâlnit cu mulți șefi ai companiilor de producție de apărare, pe care i-a îndemnat să răspundă cererii mai mari.
Președintele american Donald Trump ia în considerare retragerea trupelor americane din Germania și relocarea lor în Europa de Est.
Armata rusă continuă loviturile aeriene nocturne asupra Ucrainei, dar dronele kamikaze Geran-2, care până acum au fost folosite individual, au început să fie întrebuințate în roiuri.
Andrzej Duda înaintat Președintelui Sejmului (parlamentul polonez) un proiect de amendament la Constituție, care prevede cel puțin 4% din PIB ca un prag obligatoriu pentru cheltuielile militare. Iar Varșovia nu se oprește aici.
Pe 28 iunie 1914, Gavrilo Princip i-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului austro-ungar și pe soția acestuia, ducesa Sofia. O lună mai târziu, Curtea imperială de la Viena a declarat război Serbiei. Totul se putea termina în acel punct al istoriei, dar alianțele internaționale au funcționat. Imperiul Țarist și Franța s-au mobilizat pentru apărarea Serbiei. Germania s-a alăturat Austro-Ungariei, iar Marea Britanie și-a respectat cuvântul dat în urmă cu 75 de ani de a susține Belgia dacă este atacată. Toți conducătorii de la acea vreme au fost oameni de onoare, deși cunoșteau foarte bine ce înseamnă un conflict la nivel de mari puteri.
Rusia va profita probabil de suspendarea ajutorului militar american și a partajării informațiilor cu Ucraina pentru a-și intensifica campania de lovituri cu rază lungă, consumând astfel rapid rachetele ucrainene de apărare aeriană.
George Scutaru, directorul think tank-ului românesc New Strategy Center, semnează împreună cu Peter Watkins, Senior Visiting Fellow la LSE IDEAS și fost director de politici în Ministerul Apărării din Regatul Unit al Marii Britanii, un text intitulat „Trump nu poate asigura o pace solidă în Ucraina fără Europa” în think tank-ul London School of Economics and Political Science.
Forțele Aeriene Române se pregătesc să dea un test major în cursul acestui ani. Un detașament format din piloți de luptă, tehnicieni de sol și militari ai ROAF, împreună cu 4 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon vor începe o misiune în coastele Federației Ruse.
Recent, Polonia și Slovacia și-au anunțat intenția de a produce împreună muniție și de a coopera pentru achiziționarea de vehicule blindate, tancuri și sisteme de apărare antiaeriană.
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat vineri Rusia cu noi sancţiuni bancare şi cu taxe vamale dacă nu încetează acţiunile militare violente contra Ucrainei şi a îndemnat ambele ţări să vină la masa negocierilor "înainte să fie prea târziu", relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Industria franceză de apărare aeronautică e pregătită să tureze la maximum motoarele în ceea ce privește producția de avioane de luptă de tip Rafale.
