Comandamentul militar rus vrea să consolideze poziția Kremlinului în negocierile de încetare a focului.
Rușii caută o poziție mai bună la negocieri. Cum? Kremlinul pregătește o nouă ofensivă majoră
Șeful SZRU, Valery Kondratyuk, la aproape două luni după ce a fost numit (05.06.2020) în această funcție, a explicat că respectivele amenințări se manifestă în multe domenii, plecând de la cel militar până la religios, toate făcând parte dintr-un scenariu complex de război hibrid al Rusiei împotriva Ucrainei.
Potrivit evaluării prezentate de Valery Kondratyuk, amenințările militare sunt:
- suplimentarea masivă de către Rusia, în perioada 2014 – 2020, a efectivelor militare la granița cu Ucraina și în zonele ocupate (peninsula Crimeea și sud-estul Ucrainei), prin înființarea a două armate de arme întrunite – 20 și 8 (24000, respectiv 45000 de militari), a trei corpuri de armată – unul în Crimeea (9000 de militari) și două în sud-estul Ucrainei;
- reînzestrarea trupelor ruse cu armament de ultimă generație în proporție de peste 50 % pe fiecare categorie de forțe (Forțele Nucleare Strategice – 83%, Forțele Aeriene – 75%, Trupele de Desant și Forțele Navale – 63%, Forțele Terestre – 50%), la care adaugă modernizarea/redotarea a aproximativ 67% din sistemele de comandă și control;
- exercițiul strategic “Caucaz-2020” al Forțelor Armate ruse, care va avea loc în această toamnă și care este bazat pe un scenariu ofensiv asupra țărilor vecine. Desfășurarea de forțe este estimată la cel puțin 120000 de militari, 3000 blindate de luptă, 300 de avioane, 250 elicoptere, 50 de nave de luptă și până la cinci submarine.
Conform evaluării SZRU, transformarea exercițiului “Caucaz-2020” într-o operație militară propriu-zisă împotriva Ucrainei, cu scopul de a asigura aprovizionarea cu apă a Peninsulei Crimeea, este limitată de următorii factori:
- scăderea prețului petrolului și implicit a veniturilor la bugetul Rusiei;
- Moscova speră să exploateze situație generată de COVID-19 și să reseteze relațiile cu Occidentul;
- apropierea alegerilor locale în Ucraina coroborată cu speranțele Moscovei de întări prezența forțele proruse și politica ucraineană;
- mutarea de resurse militare către confruntarea ruso-turcă din Siria și Libia și cea armeno-azeră;
- alegerile locale din Rusia, din septembrie 2020, pe fondul scăderii popularității lui Vladimir Putin la 23% și a unui potențial ridicat de proteste.
Cu toate acestea, SZRU avertizează că, pe termen lung, Rusia poate declanșa o ofensivă de amploare împotriva Ucrainei, plecându-se de la următoarele premise:
- necesitatea de a distrage atenția populației Rusiei de la o serie de probleme interne (scăderea încrederii în guvernare datorită degradării standardelor de viață, declinului economic rapid etc.);
- nevoia de a aborda problemele socio-economice în Crimeea (alimentarea cu apă, eșecul sezonului turistic);
- concentrarea principalilor parteneri internaționali ai Ucrainei exclusiv pe problemele lor interne (procese electorale, escaladarea problemelor sociale, demografice și economice, refugiați sau terorism).
Amenințările de natură politică, din partea Rusiei, conform SZRU, sunt:
- subminarea bazelor statului și divizarea societății ucrainene. Scopul politic al Rusiei este de a destabiliza viața socială și politică într-o asemenea măsură, încât Kremlinul ar putea ridica problema necesității de a oferi „ajutor umanitar”, urmând ca ulterior Ucraina să dispară ca stat printr-o îmbrățișare „fraternă”. Tehnicile rusești de punere în aplicare a destabilizării includ provocări, utilizarea agenților de influență, teroare și asasinate politice;
- prelungirea negocierilor, cum ar fi cele de la Minsk, privind Donbasul ocupat, astfel încât acesta să devină independent de facto, dar formal să facă parte din Ucraina, astfel încât să poată influența politicile guvernamentale ucrainene. Modelul a fost deja aplicat în Republica Moldova și Georgia.
Din punct de vedere economic, sunt prezentate următoarele amenințări exercitate de Rusia:
- eliminarea producătorilor ucraineni de pe piețele de vânzări tradiționale și de pe piețele internaționale;
- pătrunderea pe piețele ucrainene cu investiții prin intermediul firmelor paravan;
- perturbarea dialogului Ucrainei cu instituțiile financiare internaționale. Astfel, Rusia încearcă prin campanii de informare în UE, impunerea unei opinii privind nesiguranța sistemului ucrainean de transport al energiei. De asemenea, sunt vizate discuțiile între Ucraina și FMI, Rusia transmițând reprezentanților de rang înalt ai cercurilor bancare și de afaceri din străinătate informații false despre utilizarea necorespunzătoare de către Ucraina a fondurilor de credit;
- embargoul energetic asupra Ucrainei prin lansarea de către Rusia a rutelor ocolitoare de aprovizionare cu gaz, punctul final fiind construcția gazoductului Nord Stream 2 și închiderea rutelor ucrainene.
În evaluarea SZRU, mai sunt prezentate amenințări, din partea Rusiei, în domeniile informațional, religios, escaladarea tensiunilor regionale, cibernetic și de terorism.
În acest sens, sunt evidențiate următoarele tipuri de acțiuni ale Rusiei:
- manipularea prin rețelele de socializare;
- folosirea pe scară largă a știrilor false;
- convingerea cetățenilor ucraineni să rămână în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse;
- exploatarea conflictelor istorice ale Ucrainei cu țările vecine;
- atacurile cibernetice de inspirație rusă la adresa unor instituții ucrainene;
- unele atacuri, asupra populației civile neînarmate din S-E Ucrainei, executate de către separatiștii proruși.
SZRU concluzionează că regimul politic al Rusiei rămâne principala amenințare externă pentru Ucraina. Autoritățile de la Kremlin nu vor accepta niciodată o Ucraină independentă, unitară și orientată spre vest și de aceea vor continua să desfășoare un război hibrid împotriva statului ucrainean. Între timp, evoluțiile recente atestă formarea unei politici occidentale comune privind utilizarea instrumentelor complexe pentru descurajarea Rusiei, în care sancțiunile vor fi printre multe alte elemente implicate (aceste abordări sunt similare cu cele aplicate în timpul Războiului Rece). Problema identificării în timp util a răspunsului adecvat la amenințările venite din Rusia va domina din ce în ce mai mult agenda serviciilor speciale și a politicienilor din Ucraina.
În finalul evaluării, SZRU prezintă scenariul cel mai probabil de derulare a acțiunilor Rusiei pe termen scurt și mediu.
Astfel, Rusia intenționează să își continue eforturile de a submina Ucraina pentru a-și atinge obiectivul final, readucerea în „zona de influență rusă”, folosind diverse pârghii în acest scop. Odată cu alegerile locale din Ucraina, Rusia va reveni din nou la practica presiunii și provocărilor proactive, scopul fiind provocarea de distrugeri materiale, subminarea încrederii populației în instituțiile statului și inducerea în Occident a ideii despre Ucraina ca fiind un „stat eșuat” și, prin urmare, de a face cooperarea cu Ucraina toxică pentru liderii occidentali.
Unul dintre elementele din acest context este impunerea ideii de federalizare a Ucrainei ca singura posibilitate reală de soluționare a conflictului prin mijloace politice pașnice. Kremlinul este convins că, având în vedere „diversitatea civilizațională și națională a Ucrainei și influența limitată a guvernului central” (acestea sunt definițiile pe care le-a folosit Moscova), trecerea la o formă federală de guvernare va activa procesul de dezintegrare a statului ucrainean în părți mai mici, care vor fi ușor reintegrate în „lumea rusă” în viitor, cu excepția unui singur teritoriu, pe care Moscova îl denumește „Galiția”.
Punctul cheie al acestei strategii este organizarea alegerilor în zonele ocupate din regiunile Donețk și Lugansk. Rusia insistă să organizeze alegeri pe teritoriile ocupate temporar din estul Ucrainei, fără a fi necesare condiții prealabile, și anume, fără ca Ucraina să restabilească mai întâi controlul asupra frontierei ruso-ucrainene și fără retragerea tuturor grupurilor armate controlate de Moscova. Pe această abordare, emisarii Kremlinului încearcă în prezent să facă lobby în toate platformele de negociere. Nicio altă opțiune nu răspunde intereselor Rusiei în asigurarea controlului politic total asupra regiunilor Lugansk și Donețk în perioada post-conflict.
Conform prognozelor SZRU, în pofida demersurilor făcute de Ucraina pentru procesul de pace, pe termen scurt și mediu, sunt foarte probabile provocări ostile de-a lungul liniei de contact. În acest sens, grupurile armate controlate de Rusia au primit instrucțiuni în scopul folosirii acordurilor de încetare a focului pentru provocări și pentru a căuta modalități de a compromite Ucraina ca parte care a încălcat prima armistițiul.
Comentariul autorului:
Până în prezent, Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) nu a mai făcut publice evaluări de acest gen, menținându-se în general pe o linie de discreție caracteristică unui serviciu de informații. Astfel de analize erau de regulă apanajul Consiliului de Securitate Națională și Apărare a Ucrainei, Ministerului Apărării sau Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). În spatele schimbării de abordare a relațiilor cu publicul și presa, este probabil noul șef al SZRU, Valery Kondratyuk, care anterior a deținut funcții la vârful altor servicii de informații, precum și în administrația prezidențială.
Dintre funcțiile deținute anterior de Kondratyuk, conform CV-ului său postat pe site-ul internet al instituției pe care o conduce, enumerăm:
- atașat al apărării la ambasada Ucrainei din SUA (1999–2002);
- șef al Departamentului de contrainformații din Serviciul de Securitate al Ucrainei (2014–2015);
- șef al Serviciului de Informații (GUR) din Ministerului Apărării (2015-2016);
- adjunct al șefului administrației prezidențiale (2016-2019).
Mai menționăm că a absolvit cursuri în domeniul apărării, în cadrul unor instituții din Olanda și Canada.
Referitor la evaluarea SZRU, pe lângă faptul că prezintă Rusia ca principală amenințare la adresa Ucrainei, detensionează ușor situația în cadrul structurilor de forță ucrainene prin faptul că prin argumente solide estimează ca puțin probabilă o invazie rusească cu ocazia exercițiului strategic “Caucaz-2020”. Cu toate acestea, evaluarea avertizează că totul este posibil și este “timpul greșit de relaxare”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Comandamentul militar rus vrea să consolideze poziția Kremlinului în negocierile de încetare a focului.
Armata ucraineană a pierdut în doar câteva săptămâni tot teritoriul pe care l-a ocupat în timpul invaziei sale a regiunii Kursk din Rusia în august anul trecut, iar la acest eșec pare să fi contribuit din plin și sistemul de satelit Starlink al lui Elon Musk.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că noul proiect de acord propus de SUA pentru exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" de versiunea anterioară şi necesită o evaluare aprofundată din partea juriştilor Kievului înaintea unei decizii de semnare a documentului.
Rusia urmează să antreneze 1,5 milioane de operatori de drone de atac în cinci ani, așa cum rezultă dintr-un regulament guvernamental intitulat „Strategia pentru dezvoltarea aviației fără pilot până în 2035”.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Ucraina ar putea fi plasată sub o anumită formă de administrație interimară pentru a permite noi alegeri în țară și semnarea unor acorduri cheie menite să ajungă la o soluție, au informat vineri agențiile de presă ruse.
Un nou acord propus de administrația Trump privind resursele minerale ale Ucrainei stârnește controverse, fiind catalogat de către corespondentul de război Radu Hossu drept un „jaf în stil american”.
Afirmații pe acest subiect au fost făcute președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, într-un interviu acordat agenției de presă RBC-Ucraina (publicat pe 28 martie).
Rusia nu va decide dacă țările europene își vor trimite trupele pe teritoriul Ucrainei după încheierea unui posibil acord de pace.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, că România va participa la grupul de lucru privind monitorizarea armistiţiului de 30 de zile în Ucraina.
Statul Major General (SMG) ucrainean a actualizat informațiile despre consecințele atacului recent asupra aerodromului rusesc Engels-2.
Propaganda rusă a publicat primele fotografii cu sistemul antiaerian Pantsir-SM-SV, prezentat drept un „Super Pantsir”, o versiune „invincibilă”. În această versiune de ultimă generație, sistemul ar fi fost dislocat în Ucraina în premieră.
Fostul șef al Armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, actualmente ambasador la Londra, a declarat că România i-a cerut să nu dezvăluie că drone rusești au căzut pe teritoriul țării noastre.
Într-o declarație emisă pe 25.03.2025, Ministerul rus de Externe a anunțat că Federația Rusă consideră că este imposibil să transfere centrala nucleară Zaporojie (ZNPP) sau controlul asupra acesteia către Ucraina sau orice altă țară.
”Suntem în grafic”, precizează comunicatul ministerului suedez al apărării la întrebarea privind livrarea aeronavelor suedeze Saab 340B de tip AWACS, care vin echipate cu un radar ASC890.
Pe 11 martie 2025, Ucraina și SUA au propus Rusiei un armistițiu de 30 de zile, fără condiții prealabile, armistițiu refuzat de Rusia.
Rusia și SUA urmau să publice o declarație comună cu privire la discuțiile de luni de la Riad, Arabia Saudită, la 9 a.m., ora Europei Centrale. Cel puțin asta au promis agențiile ruse. Cu toate acestea, acest lucru încă nu s-a întâmplat. După o oră și jumătate de așteptare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat în schimb că conținutul întâlnirii nu va fi făcut public.
Rusia şi Statele Unite vor emite marţi un comunicat comun pentru a rezuma negocierile lor privind conflictul din Ucraina, negocieri purtate luni în Arabia Saudită, au anunţat agenţiile de presă ruse, relatează Agerpres și AFP.
Kremlinul mizează pe tergiversarea negocierilor de pace cu privire la Ucraina pentru a captura cât mai mult teritoriu în ţara vecină şi a obţine avantaj asupra Kievului în relaţiile cu SUA, relatează luni publicaţia rusă independentă The Moscow Times, citând, sub rezerva anonimatului, patru surse familiarizate cu logica de la conducerea Federaţiei Ruse.
Sursele de monitorizare a aviației au semnalat faptul că, 24.03.2025, în zona Mării Negre a fost înregistrată o activitate ridicată a avioanelor de cercetare ale NATO.
Ministerul rus al Apărării a declarat că prăbușirea a avut loc în timpul unui zbor de antrenament planificat.
Armata rusă a pierdut două elicoptere de atac Ka-52 și două elicoptere de transport Mi-8, acestea fiind distruse în zona unui aerodrom din regiunea Belgorod. Țintele au fost eliminate prin acțiuni coordonate ale Forțelor pentru Operații Speciale și ale Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina. Lovitura a fost dată de sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate M142 (HIMARS), în timp ce locația a fost monitorizată de un UAV de recunoaștere.
La 21 martie 2025, Forțele Aeriene ale Ucrainei au efectuat un atac asupra unei unități militare ruse destinate aprovizionării cu echipamente militare, amplasată în orașul ocupat Dnipriany, în regiunea Herson. Potrivit unui comunicat emis de Statul Major al Ucrainei pe Telegram, ținta a fost o companie consolidată de sprijin pentru feriboturi aparținând Brigăzii ruse 205 de Pușcași.
Forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone asupra portului ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, joi seară, rănind trei persoane și avariind un bloc de apartamente și un centru comercial, a declarat guvernatorul regional.
Președintele american Donald Trump a declarat joi, 20 martie, că va semna „foarte curând” un acord cu Ucraina privind metalele rare.
Ucraina negociază cu SUA posibilitatea acordării de asistență în restaurarea centralei nucleare de la Zaporoje, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma convorbirii telefonice cu președintele american Donald Trump, de miercuri.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Rusia a desfășurat „cel mai mare atac din ultimii ani” asupra orașului Kropîvnîțkii, în regiunea Kirovohrad, în noaptea de 20 martie, a declarat guvernatorul regional Andrii Raikovici. Imaginile foto și video cu blocuri și locuințe în flăcări sunt terifiante. Atacul a avut loc în timpul nopții când majoritatea oamenilor dormeau.
Israelul a anunțat că a lansat o „operațiune terestră limitată” pentru a relua o parte a unui coridor cheie din Gaza.
Operatorii ucraineni de drone din cadrul Regimentului 14 Separat al Forțelor de Sisteme fără Pilot au identificat și coordonat lovituri de artilerie asupra a trei unități nord-coreene de artilerie autopropulsată M1989 Koksan.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat pe 18 martie, operația din regiunea Belgorod ca parte a descurajării rușilor.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Incursiunile avioanelor rusești în apropierea teritoriului NATO sunt din ce în ce mai dese, într-un moment în care discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea focului în Ucraina sunt în impas.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
