Dronele ucrainene au atacat vineri dimineață uzina chimică Azot din regiunea Perm din Rusia.
Șeful SZRU, Valery Kondratyuk, la aproape două luni după ce a fost numit (05.06.2020) în această funcție, a explicat că respectivele amenințări se manifestă în multe domenii, plecând de la cel militar până la religios, toate făcând parte dintr-un scenariu complex de război hibrid al Rusiei împotriva Ucrainei.
Potrivit evaluării prezentate de Valery Kondratyuk, amenințările militare sunt:
- suplimentarea masivă de către Rusia, în perioada 2014 – 2020, a efectivelor militare la granița cu Ucraina și în zonele ocupate (peninsula Crimeea și sud-estul Ucrainei), prin înființarea a două armate de arme întrunite – 20 și 8 (24000, respectiv 45000 de militari), a trei corpuri de armată – unul în Crimeea (9000 de militari) și două în sud-estul Ucrainei;
- reînzestrarea trupelor ruse cu armament de ultimă generație în proporție de peste 50 % pe fiecare categorie de forțe (Forțele Nucleare Strategice – 83%, Forțele Aeriene – 75%, Trupele de Desant și Forțele Navale – 63%, Forțele Terestre – 50%), la care adaugă modernizarea/redotarea a aproximativ 67% din sistemele de comandă și control;
- exercițiul strategic “Caucaz-2020” al Forțelor Armate ruse, care va avea loc în această toamnă și care este bazat pe un scenariu ofensiv asupra țărilor vecine. Desfășurarea de forțe este estimată la cel puțin 120000 de militari, 3000 blindate de luptă, 300 de avioane, 250 elicoptere, 50 de nave de luptă și până la cinci submarine.

Conform evaluării SZRU, transformarea exercițiului “Caucaz-2020” într-o operație militară propriu-zisă împotriva Ucrainei, cu scopul de a asigura aprovizionarea cu apă a Peninsulei Crimeea, este limitată de următorii factori:
- scăderea prețului petrolului și implicit a veniturilor la bugetul Rusiei;
- Moscova speră să exploateze situație generată de COVID-19 și să reseteze relațiile cu Occidentul;
- apropierea alegerilor locale în Ucraina coroborată cu speranțele Moscovei de întări prezența forțele proruse și politica ucraineană;
- mutarea de resurse militare către confruntarea ruso-turcă din Siria și Libia și cea armeno-azeră;
- alegerile locale din Rusia, din septembrie 2020, pe fondul scăderii popularității lui Vladimir Putin la 23% și a unui potențial ridicat de proteste.
Cu toate acestea, SZRU avertizează că, pe termen lung, Rusia poate declanșa o ofensivă de amploare împotriva Ucrainei, plecându-se de la următoarele premise:
- necesitatea de a distrage atenția populației Rusiei de la o serie de probleme interne (scăderea încrederii în guvernare datorită degradării standardelor de viață, declinului economic rapid etc.);
- nevoia de a aborda problemele socio-economice în Crimeea (alimentarea cu apă, eșecul sezonului turistic);
- concentrarea principalilor parteneri internaționali ai Ucrainei exclusiv pe problemele lor interne (procese electorale, escaladarea problemelor sociale, demografice și economice, refugiați sau terorism).
Amenințările de natură politică, din partea Rusiei, conform SZRU, sunt:
- subminarea bazelor statului și divizarea societății ucrainene. Scopul politic al Rusiei este de a destabiliza viața socială și politică într-o asemenea măsură, încât Kremlinul ar putea ridica problema necesității de a oferi „ajutor umanitar”, urmând ca ulterior Ucraina să dispară ca stat printr-o îmbrățișare „fraternă”. Tehnicile rusești de punere în aplicare a destabilizării includ provocări, utilizarea agenților de influență, teroare și asasinate politice;
- prelungirea negocierilor, cum ar fi cele de la Minsk, privind Donbasul ocupat, astfel încât acesta să devină independent de facto, dar formal să facă parte din Ucraina, astfel încât să poată influența politicile guvernamentale ucrainene. Modelul a fost deja aplicat în Republica Moldova și Georgia.
Din punct de vedere economic, sunt prezentate următoarele amenințări exercitate de Rusia:
- eliminarea producătorilor ucraineni de pe piețele de vânzări tradiționale și de pe piețele internaționale;
- pătrunderea pe piețele ucrainene cu investiții prin intermediul firmelor paravan;
- perturbarea dialogului Ucrainei cu instituțiile financiare internaționale. Astfel, Rusia încearcă prin campanii de informare în UE, impunerea unei opinii privind nesiguranța sistemului ucrainean de transport al energiei. De asemenea, sunt vizate discuțiile între Ucraina și FMI, Rusia transmițând reprezentanților de rang înalt ai cercurilor bancare și de afaceri din străinătate informații false despre utilizarea necorespunzătoare de către Ucraina a fondurilor de credit;
- embargoul energetic asupra Ucrainei prin lansarea de către Rusia a rutelor ocolitoare de aprovizionare cu gaz, punctul final fiind construcția gazoductului Nord Stream 2 și închiderea rutelor ucrainene.
În evaluarea SZRU, mai sunt prezentate amenințări, din partea Rusiei, în domeniile informațional, religios, escaladarea tensiunilor regionale, cibernetic și de terorism.
În acest sens, sunt evidențiate următoarele tipuri de acțiuni ale Rusiei:
- manipularea prin rețelele de socializare;
- folosirea pe scară largă a știrilor false;
- convingerea cetățenilor ucraineni să rămână în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse;
- exploatarea conflictelor istorice ale Ucrainei cu țările vecine;
- atacurile cibernetice de inspirație rusă la adresa unor instituții ucrainene;
- unele atacuri, asupra populației civile neînarmate din S-E Ucrainei, executate de către separatiștii proruși.
SZRU concluzionează că regimul politic al Rusiei rămâne principala amenințare externă pentru Ucraina. Autoritățile de la Kremlin nu vor accepta niciodată o Ucraină independentă, unitară și orientată spre vest și de aceea vor continua să desfășoare un război hibrid împotriva statului ucrainean. Între timp, evoluțiile recente atestă formarea unei politici occidentale comune privind utilizarea instrumentelor complexe pentru descurajarea Rusiei, în care sancțiunile vor fi printre multe alte elemente implicate (aceste abordări sunt similare cu cele aplicate în timpul Războiului Rece). Problema identificării în timp util a răspunsului adecvat la amenințările venite din Rusia va domina din ce în ce mai mult agenda serviciilor speciale și a politicienilor din Ucraina.
În finalul evaluării, SZRU prezintă scenariul cel mai probabil de derulare a acțiunilor Rusiei pe termen scurt și mediu.
Astfel, Rusia intenționează să își continue eforturile de a submina Ucraina pentru a-și atinge obiectivul final, readucerea în „zona de influență rusă”, folosind diverse pârghii în acest scop. Odată cu alegerile locale din Ucraina, Rusia va reveni din nou la practica presiunii și provocărilor proactive, scopul fiind provocarea de distrugeri materiale, subminarea încrederii populației în instituțiile statului și inducerea în Occident a ideii despre Ucraina ca fiind un „stat eșuat” și, prin urmare, de a face cooperarea cu Ucraina toxică pentru liderii occidentali.
Unul dintre elementele din acest context este impunerea ideii de federalizare a Ucrainei ca singura posibilitate reală de soluționare a conflictului prin mijloace politice pașnice. Kremlinul este convins că, având în vedere „diversitatea civilizațională și națională a Ucrainei și influența limitată a guvernului central” (acestea sunt definițiile pe care le-a folosit Moscova), trecerea la o formă federală de guvernare va activa procesul de dezintegrare a statului ucrainean în părți mai mici, care vor fi ușor reintegrate în „lumea rusă” în viitor, cu excepția unui singur teritoriu, pe care Moscova îl denumește „Galiția”.
Punctul cheie al acestei strategii este organizarea alegerilor în zonele ocupate din regiunile Donețk și Lugansk. Rusia insistă să organizeze alegeri pe teritoriile ocupate temporar din estul Ucrainei, fără a fi necesare condiții prealabile, și anume, fără ca Ucraina să restabilească mai întâi controlul asupra frontierei ruso-ucrainene și fără retragerea tuturor grupurilor armate controlate de Moscova. Pe această abordare, emisarii Kremlinului încearcă în prezent să facă lobby în toate platformele de negociere. Nicio altă opțiune nu răspunde intereselor Rusiei în asigurarea controlului politic total asupra regiunilor Lugansk și Donețk în perioada post-conflict.
Conform prognozelor SZRU, în pofida demersurilor făcute de Ucraina pentru procesul de pace, pe termen scurt și mediu, sunt foarte probabile provocări ostile de-a lungul liniei de contact. În acest sens, grupurile armate controlate de Rusia au primit instrucțiuni în scopul folosirii acordurilor de încetare a focului pentru provocări și pentru a căuta modalități de a compromite Ucraina ca parte care a încălcat prima armistițiul.
Comentariul autorului:
Până în prezent, Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) nu a mai făcut publice evaluări de acest gen, menținându-se în general pe o linie de discreție caracteristică unui serviciu de informații. Astfel de analize erau de regulă apanajul Consiliului de Securitate Națională și Apărare a Ucrainei, Ministerului Apărării sau Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). În spatele schimbării de abordare a relațiilor cu publicul și presa, este probabil noul șef al SZRU, Valery Kondratyuk, care anterior a deținut funcții la vârful altor servicii de informații, precum și în administrația prezidențială.
Dintre funcțiile deținute anterior de Kondratyuk, conform CV-ului său postat pe site-ul internet al instituției pe care o conduce, enumerăm:
- atașat al apărării la ambasada Ucrainei din SUA (1999–2002);
- șef al Departamentului de contrainformații din Serviciul de Securitate al Ucrainei (2014–2015);
- șef al Serviciului de Informații (GUR) din Ministerului Apărării (2015-2016);
- adjunct al șefului administrației prezidențiale (2016-2019).
Mai menționăm că a absolvit cursuri în domeniul apărării, în cadrul unor instituții din Olanda și Canada.
Referitor la evaluarea SZRU, pe lângă faptul că prezintă Rusia ca principală amenințare la adresa Ucrainei, detensionează ușor situația în cadrul structurilor de forță ucrainene prin faptul că prin argumente solide estimează ca puțin probabilă o invazie rusească cu ocazia exercițiului strategic “Caucaz-2020”. Cu toate acestea, evaluarea avertizează că totul este posibil și este “timpul greșit de relaxare”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Dronele ucrainene au atacat vineri dimineață uzina chimică Azot din regiunea Perm din Rusia.
Rusia și Ucraina au schimbat prizonieri de război: Câte 185 de militari și 20 de civili din fiecare parte au revenit în țările lor.
Gamblingul online trece printr-o revoluție: jucătorii nu mai caută doar câștiguri rapide, ci și experiențe colective, interactive și pline de adrenalină. Social gaming-ul este tendința care definește 2025, iar comunitățile digitale devin centrul distracției.
Oficiali ucraineni și occidentali au declarat că Rusia a reușit să își modifice tactica de lovire cu rachete balistice pentru a evita apărarea aeriană ucraineană. Numărul de interceptări reușite ale rachetelor Patriot împotriva rachetelor rusești este tot mai redus, deoarece rachetele rusești își schimbă acum tot mai frecvent traiectoria de lovire.
Rusia încearcă cu disperare își consolidează liniile de front cu o nouă tranșă de vehicule blindate BMPT „Terminator”, echipate cu un nou blindaj și sisteme de apărare anti-dronă. Livrarea cestui nou lot de blindate vrea să scoată în evidenţă o aşa-zisă schimbare de strategie a Rusiei, care acum pune mai mult accentul pe supravieţuirea militarilor și tactici de luptă combinate în fața pierderilor masive.
"Sarcofagul" care izolează reactorul 4, distrus în accidentul nuclear din 1986, a rămas fără alimentare electrică.
Statele Unite vor furniza Ucrainei informații pe care aceasta le poate folosi pentru a lansa atacuri împotriva infrastructurii energetice din interiorul Rusiei, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând oficiali americani anonimi.
Forțele pentru Operații Speciale (FOS) ale Ucrainei au reușit o performanță cu o încărcătură simbolică grea, lovind și scoțând din luptă radarul unui sistem de apărare aeriană rusesc S-400 „Triumf” din Crimeea ocupată. Ironia amară, daca putem spune asa: lovitura a fost dată cu o dronă, adică exact cu un tip de țintă pe care sistemul de zeci sau chiar sute de milioane de dolari era proiectat să-l anihileze.
În timpul atacului aerian masiv din weekend asupra Ucrainei, Rusia a folosit din nou un nou tip de rachetă de croazieră, S8000 Banderol, care este mai mică și mai manevrabilă decât clasica rachetă de croazieră Kh-101. Racheta nu este lansată din aeronave, ci de pe drone de mari dimensiuni Orion.
Ministrul adjunct al Apărării al Ucrainei, generalul-locotenent Ivan Havrylyuk, a anunțat că în prezent se „așteaptă” ca Ucraina să primească livrări suplimentare de avioane F-16, precum și de avioane suedeze Gripen.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a reaprins tensiunile diplomatice cu Ucraina printr-o serie de declarații controversate făcute în cadrul podcastului Fighter’s Hour, produs de partidul său, Fidesz. Orban a vorbit și de incidentul în care drone de recunoaștere ale Ungariei au făcut o incursiune în teritoriul Ucrainei.
Planul de pace pentru Gaza al președintelui american Donald Trump servește intereselor israeliene și ignoră interesele poporului palestinian, a declarat pentru BBC, sub condiția anonimatului, un înalt oficial al Hamas, adăugând că este probabil ca conducerea grupării să îl respingă.
Nici procurorii polonezi, nici cei germani nu au comentat încă cu privire la arestare.
Propunerea de a utiliza activele rusești înghețate din Europa pentru a acorda un împrumut Ucrainei nu înseamnă confiscarea acestora, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ucraina va rambursa împrumutul, odată ce Rusia o va compensa pentru daunele cauzate de actuala agresiune armată.
Prezent la Conferința de securitate de la Varșovia, reprezentantul Administrației Trump pentru Ucraina, gen. Keith Kellogg, a ținut să precizeze că statele europene au capacitatea să contracareze militar Rusia.
Declarația generalului Kellogg la adresa Europei este doar parțial măgulitoare, întrucât aceasta confirmă în esență orientarea politicii americane către o dezangajare treptată din spațiul european.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a felicitat marţi pe cetăţenii săi cu ocazia celei de-a treia aniversări de la anexarea regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, care în Rusia este sărbătorită ca ziua reunificării cu aceste teritorii, informează Agerpres și EFE.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că operațiunea de contraofensivă Dobropilia este în desfășurare. Mai mult, în zona tactică Dobropilia, oraș situat în raionul Pokrovsk, armata rusă pierde zilnic un număr cel puțin dublu de luptători, comparativ cu media anterioară.
Casa Albă a publicat planul președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Gaza. CNN relatează că planul are 20 de puncte. Într-o conferință de presă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a declarat că sunt foarte aproape de un acord. Netanyahu a fost de acord cu planul, dar acum acesta trebuie aprobat de mișcarea teroristă Hamas.
Comunitatea ucraineană din București va organiza, pe 1 octombrie, de la ora 19:30, în Piața Constituției, un eveniment dedicat Zilei Apărătorilor și Apărătoarelor Ucrainei.
Ucraina continuă să lovească facilități importante de pe teritoriul Rusiei, astfel că o eventuală decizie a SUA de a livra Kievului rachete Tomahawk ar însemna încă o complicație pentru regimul de la Kremlin.
”Suntem deja în proces de creare a unui nou tip de forță în cadrul Forțelor Aeriene: sisteme de apărare aeriană fără pilot”, a declarat generalul Oleksandr Sîrkîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
El a menționat că este vorba în principal despre dronele interceptoare, care au o eficiență de 70% împotriva șahedelor rusești.
Atacurile aeriene rusești executate în noaptea de 28 septembrie asupra Kievului au avariat clădirea secției consulare a Ambasadei poloneze din capitala ucraineană, a confirmat duminică un purtător de cuvânt al Ministerului polonez de Externe. Decclarațiile acestuia au fost preluate de agenția de presă slovacă TASR de la agenția PAP.
În noaptea de 28 septembrie, trupele ruse au efectuat un nou atac masiv combinat asupra unor ținte de pe teritoriile controlate de autoritățile de la Kiev. Acesta a inclus zeci de lovituri asupra țintelor din diferite regiuni ale Ucrainei. Potrivit celor mai recente date, cel mai mare număr de lovituri a fost efectuat asupra țintelor din Kiev și împrejurimile sale.
Ministerul rus al Apărării a publicat joi (25.09.2025) o schemă a teritoriilor eliberate în Ucraina până la 24 septembrie. Aceasta arată avansul trupelor ruse în 2025 și teritoriul total „eliberat”, adică ocupat, în zona așa-numitei operații militare speciale - acțiunea militară de agresiune prin invadarea Ucrainei pe scară largă în 24 februarie 2022.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a apărut în emisiunea „The Axios Show” în marja Adunării Generale a ONU de la New York, unde i-a spus gazdei Barak Ravid că nu are nicio intenție să rămână în funcție dacă se ajunge la o înțelegere cu Moscova. De asemenea, a promis că va solicita parlamentului ucrainean să organizeze alegeri după ce se va ajunge la un posibil armistițiu.
Campania forțelor speciale ucrainene, de degradare a capabilităților militare rusești din Crimeea, s-a intensificat în ultimele zile. Cea mai recentă misiune a militarilor ucraineni din Direcția Principală de Informații (GUR) a Ministerului Apărării s-a finalizat cu distrugerea altor avioane și a unor radare de coastă.
În data de 24 septembrie, Armata rusă a lansat un atac de precizie cu două rachete balistice Iskander asupra unei unități de instruire a Forțelor Terestre Ucrainene. Incidentul, confirmat de Forțele Armate ale Ucrainei, a cauzat victime, atât morți, cât și răniți, readucând în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurii militare a Kievului.
Agenția de presă Tass a informat că, pe 24.09.2024, armata ucraineană a lovit centrul orașului rusesc Novorossiysk. Rușii acuză că atacul a avut loc în mijlocul zilei de lucru.
Donald Trump a scris, pe Truth Social, că Ucraina poate câștiga războiul și își poate recupera teritoriile cu sprijinul Uniunii Europene.
Forțele rusești și-au schimbat strategia în ultimele luni, trimițând drone pentru a ataca vehiculele de pe rutele de aprovizionare ucrainene, a relatat The Wall Street Journal, ceea ce face ca drumurile aflate la o distanță de până la 30 de kilometri de linia frontului, considerate odinioară sigure, să devină aproape la fel de periculoase ca tranșeele.
În ciuda dimensiunilor sale reduse și a izolării, Coreea de Nord a investit masiv în capacități cibernetice ofensive și acum se alătură Chinei și Rusiei” în ceea ce privește capacitățile hackerilor săi, reprezentând o amenințare semnificativă pentru guvernele, companiile și persoanele străine.
Președinții și prim-miniștrii UE au amânat până în decembrie o decizie privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina, conform concluziilor summitului UE de joi de la Bruxelles.
Joi seara (23 octombrie), aeronave militare rusești au încălcat spațiul aerian lituanian, ceea ce a declanșat un răspuns rapid din partea aeronavelor NATO care patrulau zona.
Cele două aeronave rusești zburau din regiunea Kaliningrad și au încălcat pentru scurt timp spațiul aerian lituanian.
UE a adoptat un al 19-lea pachet de sancțiuni ca răspuns la agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Pachetul include noi măsuri ample care vizează finanțarea războiului de către Rusia și extind posibilitatea de a sancționa persoanele responsabile de răpirea copiilor ucraineni.
Măsura chinezilor este dublată de rafinăriile indiene care intenționează să reducă drastic importurile de țiței din Rusia.
Clara Volintiru, director regional GMF, a atras atenţia asupra unei părţi foarte importante a războiului hibrid din regiunea Mării Negre.
Ieri am participat la un vot important pentru securitatea europeană in cadrul unui acord provizoriu un REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a Programului privind industria europeană de apărare și a unui cadru de măsuri care să asigure disponibilitatea și furnizarea la timp a produselor din domeniul apărării Președinția Consiliului și negociatorii din Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Programul european pentru industria de apărare (European Defence Industry Programme – EDIP, n.r.), un program de finanțare dedicat apărării, în valoare de 1,5 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027. Toți participanții la vot au apreciat că este începutul unei noi ere in legislația europeană privind apărarea. Chiar este primul pas, au spus multi colegi, pentru o Europă sigură si suverană. Dacă în anul trecut țările din Europa au cumpărat 79% din armament și muniție dinafara Europei, regulile de guvernață pentru viitor, prin EDIP și alte instrumente vor reduce această dependență periculoasă.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunţat planurile României în ceea ce priveşte producţia şi stocarea energiei.
Airbus, Thales și Leonardo lansează o societate mixtă cu sediul în Franța.
Încercarea președintelui american Donald Trump de a negocia rapid un armistițiu în războiul din Ucraina a eșuat din nou. Prin urmare, SUA și-au înăsprit semnificativ politica față de Rusia. Au anunțat că vor impune sancțiuni celor mai mari două companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil.
Pe măsură ce războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă, definită tot mai mult de impactul noilor tehnologii și de capacitatea de a inova rapid, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat lansarea unei noi generații de drone navale de suprafață (USV), botezate „Sea Baby”. Acest proiect militar definește intenția Kievului de a menține, și chiar de a intensifica, presiunea asimetrică asupra flotei ruse și a infrastructurii sale critice din Marea Neagră.
Agenda summitului UE este plină de potențiale puncte de criză, mai mulți lideri pregătindu-se să se opună unor probleme și să utilizeze dreptul de veto.
Generalul-maior Dorin Toma, comandantul Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO (MND-SE), a transmis, în cadrul unui interviu acordat Europa Liberă România, un mesaj ferm de încredere și descurajare, asigurând publicul că forțele aliate sunt pregătite să apere fiecare centimetru pătrat al teritoriului. Declarația vine în contextul exercițiului de amploare „Dacian Fall” - o masivă dislocare de trupe care testează planurile de apărare regională și capacitatea de răspuns a Alianței Nord-Atlantice pe Flancul Estic, inclusiv în România și Bulgaria.
Lordul McConnell de Glenscordale, membru în Casa Lorzilor din Parlamentul Marii Britanii, a explicat, în cadrul Aspen-GMF Forum Bucharest, la ce trebuie să ne aşteptăm în viitorii ani. Urmează o nouă eră de instabilitate globală? Iată ce i-a spus Vladimir Putin în 2003, când SUA a atacat Irak.
O veste bună pentru Armata României: Producția obuzierelor autopropulsate K9 Thunder de 155 mm și a vehiculelor de realimentare cu muniție K10 a început. E vorba mai exact de o primă fază, etapa incipientă de sudare a primelor componente. DefenseRomania oferă detalii cu privire la acest program de înzestrare.
Charlie Ottley, realizatorul documentarului "Flavours of Romania", a vorbit în cadrul Aspen-GMF Bucharest Forum, despre cum este văzută ţara noastă în străinătate.
La peste 1.800 de km de linia frontului, o uzină militară rusească a fost zguduită de o explozie puternică urmată de un incendiu. Ulterior, s-a înregistrat o a doua explozie. Incidentul a fost confirmat de guvernatorul Regiunii Celiabinsk.
Un nou capitol în comerțul maritim global a fost deschis pe 24 septembrie, odată cu plecarea navei portcontainer Istanbul Bridge din portul Ningbo-Zhoushan, China, cu destinația Felixstowe, Marea Britanie. Această călătorie a marcat inaugurarea primei rute containerizate trans-arctice din Asia către Europa, utilizând Ruta Maritimă Nordică (RMN), controlată de Rusia.
Administrația Președintelui Donald Trump a operat miercuri o schimbare de macaz majoră în abordarea sa față de războiul dintre Rusia și Ucraina, impunând, pentru prima dată de la preluarea mandatului, sancțiuni economice dure împotriva Moscovei.
Declarațiile recente ale șefului Statului Major al Apărării din Franța, generalul Fabien Mandon, în fața Comisiei de Apărare a Adunării Naționale, nu sunt simple exerciții de retorică militară, ci semnale strategice cu o greutate considerabilă.
Teheranul pare să ignore presiunile internaționale. La mai puțin de un an de la un raid aerian israelian, Iranul a demarat reconstrucția complexului Taleghan-2, o facilitate cu un trecut mai mult decât interesant, asociat cu programul iranian de dezvoltare a armelor nucleare. Imaginile din satelit confirmă că iranienii lucrează intens aici, generând noi temeri legate de ambițiile nucleare ale regimului de la Teheran.
Războiului Rusiei în Ucraina afectează civilii ucraineni tot mai mult. Recent, la Pokrovsk mai mulți civili ucraineni au fost uciși de militari ruși.
Pe 19 octombrie, voluntarul ucrainean, Denys Hrystov, a publicat imagini care arată mai mulți civili pe care forțele ruse i-au ucis în apropierea liniei de cale ferată din centrul Pokrovsk. ”Trei civili decedați în centrul orașului Pokrovsk”, menționează Hrystov.
Noua muniție se numește „Thunder-1” sau „Thunder-2” și are o rază de luptă de aproximativ 150–200 km.
Moscova caută soluții la dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune și folosesc acum sistemele portabile de rachete antiaeriene Igla, montate pe pe elicoptere de atac.
Rușii au decis chiar să folosească dirijabile, o soluție utilizată în Primul Război Mondial. Între timp, pentru că știm că totul e roz în federația rusă, Moscova le va cere rezerviștilor să apere rafinăriile după atacurile ucrainene.
Compania Hanwha Aerospace, gigantul coreean din domeniul apărării, a confirmat că România reprezintă un pilon esențial în strategia sa de cooperare industrială la nivel european. Iar în acest sens mașinile de luptă Redback (n.r. - în traducere numele păianjenului văduva neagră), ar putea oferi o nouă dimensiune cooperării industriale dintre Coreea și România, Hanwha fiind deja prezentă aici prin obuzierele K9 Thunder, care de altfel oferă numeroase comunalități cu mașinile de luptă Redback.
Suedia a semnat o scrisoare de intenție pentru a exporta în Ucraina până la 150 de avioane suedeze Gripen, a declarat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
India și SUA sunt foarte aproape de un acord comercial istoric care ar putea schimba tendințele globale.
Camera Deputaților a adoptat proiectul care instituie serviciul militar voluntar în termen. Tinerii între 18 și 35 de ani, vizați de programul de patru luni de zile, vor primi la final echivalentul a trei salarii medii brute și vor intra în rezerva operațională. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a subliniat că inițiativa este o necesitate vitală, nu o obligație reintrodusă.
Serviciul de presă al Kremlinului a anunțat că, miercuri (22.10.2025), sub conducerea președintelui rus, Vladimir Putin, a fost efectuat un antrenament planificat al Forțelor Nucleare Strategice, cu participarea componentelor terestră, maritimă și aeriană.
Efortul Rusiei de a susține campania militară din Ucraina se lovește tot mai mult de obstacole interne majore, generate nu doar de costurile umane, ci și de presiunile economice crescânde și de o opoziție socială mai amplă decât cea recunoscută oficial. Aceste dificultăți, care afectează direct logistica și capacitatea de recrutare, semnalează o fisură în strategia Kremlinului de a distribui povara războiului.
Armata din Myanmar a efectuat un raid în Parcul KK, un centru folosit pentru fraude cibernetice, ca parte a operațiunilor începute la începutul lunii septembrie pentru a suprima frauda online, jocurile de noroc ilegale și criminalitatea cibernetică transfrontalieră.
Războiul din Ucraina ne-a arătat în cei aproape 4 ani un teatru în care părțile beligerante luptă cu un mixt de tehnică convențională clasică, precum sisteme de artilerie și tancuri, precum și cu tehnologii emergente, cum sunt dronele. Acest aspect și înzestrarea României cu sisteme de artilerie de ultimă generație au fost subiecte ale emisiunii Agenda Globală, realizată la Radio România de Radu Dobrițoiu.