Șeful SZRU, Valery Kondratyuk, la aproape două luni după ce a fost numit (05.06.2020) în această funcție, a explicat că respectivele amenințări se manifestă în multe domenii, plecând de la cel militar până la religios, toate făcând parte dintr-un scenariu complex de război hibrid al Rusiei împotriva Ucrainei.
Potrivit evaluării prezentate de Valery Kondratyuk, amenințările militare sunt:
- suplimentarea masivă de către Rusia, în perioada 2014 – 2020, a efectivelor militare la granița cu Ucraina și în zonele ocupate (peninsula Crimeea și sud-estul Ucrainei), prin înființarea a două armate de arme întrunite – 20 și 8 (24000, respectiv 45000 de militari), a trei corpuri de armată – unul în Crimeea (9000 de militari) și două în sud-estul Ucrainei;
- reînzestrarea trupelor ruse cu armament de ultimă generație în proporție de peste 50 % pe fiecare categorie de forțe (Forțele Nucleare Strategice – 83%, Forțele Aeriene – 75%, Trupele de Desant și Forțele Navale – 63%, Forțele Terestre – 50%), la care adaugă modernizarea/redotarea a aproximativ 67% din sistemele de comandă și control;
- exercițiul strategic “Caucaz-2020” al Forțelor Armate ruse, care va avea loc în această toamnă și care este bazat pe un scenariu ofensiv asupra țărilor vecine. Desfășurarea de forțe este estimată la cel puțin 120000 de militari, 3000 blindate de luptă, 300 de avioane, 250 elicoptere, 50 de nave de luptă și până la cinci submarine.
Conform evaluării SZRU, transformarea exercițiului “Caucaz-2020” într-o operație militară propriu-zisă împotriva Ucrainei, cu scopul de a asigura aprovizionarea cu apă a Peninsulei Crimeea, este limitată de următorii factori:
- scăderea prețului petrolului și implicit a veniturilor la bugetul Rusiei;
- Moscova speră să exploateze situație generată de COVID-19 și să reseteze relațiile cu Occidentul;
- apropierea alegerilor locale în Ucraina coroborată cu speranțele Moscovei de întări prezența forțele proruse și politica ucraineană;
- mutarea de resurse militare către confruntarea ruso-turcă din Siria și Libia și cea armeno-azeră;
- alegerile locale din Rusia, din septembrie 2020, pe fondul scăderii popularității lui Vladimir Putin la 23% și a unui potențial ridicat de proteste.
Cu toate acestea, SZRU avertizează că, pe termen lung, Rusia poate declanșa o ofensivă de amploare împotriva Ucrainei, plecându-se de la următoarele premise:
- necesitatea de a distrage atenția populației Rusiei de la o serie de probleme interne (scăderea încrederii în guvernare datorită degradării standardelor de viață, declinului economic rapid etc.);
- nevoia de a aborda problemele socio-economice în Crimeea (alimentarea cu apă, eșecul sezonului turistic);
- concentrarea principalilor parteneri internaționali ai Ucrainei exclusiv pe problemele lor interne (procese electorale, escaladarea problemelor sociale, demografice și economice, refugiați sau terorism).
Amenințările de natură politică, din partea Rusiei, conform SZRU, sunt:
- subminarea bazelor statului și divizarea societății ucrainene. Scopul politic al Rusiei este de a destabiliza viața socială și politică într-o asemenea măsură, încât Kremlinul ar putea ridica problema necesității de a oferi „ajutor umanitar”, urmând ca ulterior Ucraina să dispară ca stat printr-o îmbrățișare „fraternă”. Tehnicile rusești de punere în aplicare a destabilizării includ provocări, utilizarea agenților de influență, teroare și asasinate politice;
- prelungirea negocierilor, cum ar fi cele de la Minsk, privind Donbasul ocupat, astfel încât acesta să devină independent de facto, dar formal să facă parte din Ucraina, astfel încât să poată influența politicile guvernamentale ucrainene. Modelul a fost deja aplicat în Republica Moldova și Georgia.
Din punct de vedere economic, sunt prezentate următoarele amenințări exercitate de Rusia:
- eliminarea producătorilor ucraineni de pe piețele de vânzări tradiționale și de pe piețele internaționale;
- pătrunderea pe piețele ucrainene cu investiții prin intermediul firmelor paravan;
- perturbarea dialogului Ucrainei cu instituțiile financiare internaționale. Astfel, Rusia încearcă prin campanii de informare în UE, impunerea unei opinii privind nesiguranța sistemului ucrainean de transport al energiei. De asemenea, sunt vizate discuțiile între Ucraina și FMI, Rusia transmițând reprezentanților de rang înalt ai cercurilor bancare și de afaceri din străinătate informații false despre utilizarea necorespunzătoare de către Ucraina a fondurilor de credit;
- embargoul energetic asupra Ucrainei prin lansarea de către Rusia a rutelor ocolitoare de aprovizionare cu gaz, punctul final fiind construcția gazoductului Nord Stream 2 și închiderea rutelor ucrainene.
În evaluarea SZRU, mai sunt prezentate amenințări, din partea Rusiei, în domeniile informațional, religios, escaladarea tensiunilor regionale, cibernetic și de terorism.
În acest sens, sunt evidențiate următoarele tipuri de acțiuni ale Rusiei:
- manipularea prin rețelele de socializare;
- folosirea pe scară largă a știrilor false;
- convingerea cetățenilor ucraineni să rămână în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse;
- exploatarea conflictelor istorice ale Ucrainei cu țările vecine;
- atacurile cibernetice de inspirație rusă la adresa unor instituții ucrainene;
- unele atacuri, asupra populației civile neînarmate din S-E Ucrainei, executate de către separatiștii proruși.
SZRU concluzionează că regimul politic al Rusiei rămâne principala amenințare externă pentru Ucraina. Autoritățile de la Kremlin nu vor accepta niciodată o Ucraină independentă, unitară și orientată spre vest și de aceea vor continua să desfășoare un război hibrid împotriva statului ucrainean. Între timp, evoluțiile recente atestă formarea unei politici occidentale comune privind utilizarea instrumentelor complexe pentru descurajarea Rusiei, în care sancțiunile vor fi printre multe alte elemente implicate (aceste abordări sunt similare cu cele aplicate în timpul Războiului Rece). Problema identificării în timp util a răspunsului adecvat la amenințările venite din Rusia va domina din ce în ce mai mult agenda serviciilor speciale și a politicienilor din Ucraina.
În finalul evaluării, SZRU prezintă scenariul cel mai probabil de derulare a acțiunilor Rusiei pe termen scurt și mediu.
Astfel, Rusia intenționează să își continue eforturile de a submina Ucraina pentru a-și atinge obiectivul final, readucerea în „zona de influență rusă”, folosind diverse pârghii în acest scop. Odată cu alegerile locale din Ucraina, Rusia va reveni din nou la practica presiunii și provocărilor proactive, scopul fiind provocarea de distrugeri materiale, subminarea încrederii populației în instituțiile statului și inducerea în Occident a ideii despre Ucraina ca fiind un „stat eșuat” și, prin urmare, de a face cooperarea cu Ucraina toxică pentru liderii occidentali.
Unul dintre elementele din acest context este impunerea ideii de federalizare a Ucrainei ca singura posibilitate reală de soluționare a conflictului prin mijloace politice pașnice. Kremlinul este convins că, având în vedere „diversitatea civilizațională și națională a Ucrainei și influența limitată a guvernului central” (acestea sunt definițiile pe care le-a folosit Moscova), trecerea la o formă federală de guvernare va activa procesul de dezintegrare a statului ucrainean în părți mai mici, care vor fi ușor reintegrate în „lumea rusă” în viitor, cu excepția unui singur teritoriu, pe care Moscova îl denumește „Galiția”.
Punctul cheie al acestei strategii este organizarea alegerilor în zonele ocupate din regiunile Donețk și Lugansk. Rusia insistă să organizeze alegeri pe teritoriile ocupate temporar din estul Ucrainei, fără a fi necesare condiții prealabile, și anume, fără ca Ucraina să restabilească mai întâi controlul asupra frontierei ruso-ucrainene și fără retragerea tuturor grupurilor armate controlate de Moscova. Pe această abordare, emisarii Kremlinului încearcă în prezent să facă lobby în toate platformele de negociere. Nicio altă opțiune nu răspunde intereselor Rusiei în asigurarea controlului politic total asupra regiunilor Lugansk și Donețk în perioada post-conflict.
Conform prognozelor SZRU, în pofida demersurilor făcute de Ucraina pentru procesul de pace, pe termen scurt și mediu, sunt foarte probabile provocări ostile de-a lungul liniei de contact. În acest sens, grupurile armate controlate de Rusia au primit instrucțiuni în scopul folosirii acordurilor de încetare a focului pentru provocări și pentru a căuta modalități de a compromite Ucraina ca parte care a încălcat prima armistițiul.
Comentariul autorului:
Până în prezent, Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) nu a mai făcut publice evaluări de acest gen, menținându-se în general pe o linie de discreție caracteristică unui serviciu de informații. Astfel de analize erau de regulă apanajul Consiliului de Securitate Națională și Apărare a Ucrainei, Ministerului Apărării sau Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). În spatele schimbării de abordare a relațiilor cu publicul și presa, este probabil noul șef al SZRU, Valery Kondratyuk, care anterior a deținut funcții la vârful altor servicii de informații, precum și în administrația prezidențială.
Dintre funcțiile deținute anterior de Kondratyuk, conform CV-ului său postat pe site-ul internet al instituției pe care o conduce, enumerăm:
- atașat al apărării la ambasada Ucrainei din SUA (1999–2002);
- șef al Departamentului de contrainformații din Serviciul de Securitate al Ucrainei (2014–2015);
- șef al Serviciului de Informații (GUR) din Ministerului Apărării (2015-2016);
- adjunct al șefului administrației prezidențiale (2016-2019).
Mai menționăm că a absolvit cursuri în domeniul apărării, în cadrul unor instituții din Olanda și Canada.
Referitor la evaluarea SZRU, pe lângă faptul că prezintă Rusia ca principală amenințare la adresa Ucrainei, detensionează ușor situația în cadrul structurilor de forță ucrainene prin faptul că prin argumente solide estimează ca puțin probabilă o invazie rusească cu ocazia exercițiului strategic “Caucaz-2020”. Cu toate acestea, evaluarea avertizează că totul este posibil și este “timpul greșit de relaxare”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele american Donald Trump a declarat că este pregătit să trimită rachete de croazieră Tomahawk în Ucraina dacă războiul cu Rusia nu se încheie.
Hamas nu va participa la guvernarea Fâşiei Gaza după război, a declarat duminică o sursă din cadrul mişcării islamiste palestiniene, în ajunul unui summit consacrat enclavei palestiniene şi care va reuni luni, în Egipt, circa 20 de lideri, alături de preşedintele american Donald Trump.
Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a ordonat duminică armatei să "distrugă toate tunelurile teroriste ale Hamas din Gaza" după eliberarea ostaticilor încă ţinuţi captivi în enclava palestiniană, informează Agerpres și EFE.
Preşedintele egiptean, Abdel Fattah al-Sisi, şi omologul său american, Donald Trump, vor prezida luni la Sharm el-Sheikh un "Summit al păcii", la care vor participa "lideri din peste 20 de ţări", a anunţat sâmbătă preşedinţia egipteană într-un comunicat.
Noul şef al Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), Brad Cooper, a anunţat că s-a deplasat în Fâşia Gaza pentru a discuta despre "stabilizarea" situaţiei, asigurând că niciun fel de trupe americane nu vor fi desfăşurate în teritoriul palestinian.
Eficiența sistemelor de apărare antiaeriană Patriot livrate Ucrainei a scăzut dramatic, de la 42% la doar 6%, după ce Rusia a efectuat modificări tehnice importante asupra rachetelor sale balistice, susține general-locotenent Igor Romanenko, fost adjunct al șefului Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Două aeronave de supraveghere ale Forţelor Aeriene Regale Britanice (RAF) au patrulat graniţa rusă săptămâna aceasta, în cadrul unei misiuni comune alături de SUA şi state membre NATO, a anunţat Ministerul Apărării din Regatul Unit, într-un comunicat citat de agențiile Agerpres, Reuters şi EFE. E vorba mai exact de un avion RC-135 River Joint și un P-8A Poseidon.
Organismul ONU responsabil pentru cooperarea internațională în domeniille educației, artelor, științelor și culturii, consideră că situația din Crimeea ocupată de forțele ruse trebuie monitorizată în continuare.
SUA vor trimite aproximativ 200 de soldaţi în zilele următoare în Israel, a confirmat vineri pentru postul de televiziune israelian i24News un responsabil american. Toţi ar trebui să sosească până duminică, potrivit aceleiaşi surse. Misiunea lor: înfiinţarea unui centru de coordonare pentru supervizarea eforturile internaţionale în Gaza în perioada de tranziţie înaintea de instituirea unui guvern permanent în teritoriul palestinian.
Surse ruse și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 10.10.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra teritoriului Ucrainei, care a vizat, în special, obiective ale infrastructurii energetice.
Ucraina, chiar dacă a creat o rețea secretă de sisteme de stocare în baterii, va avea mari probleme cu încălzirea locuințelor, deoarece atacul masiv rusesc asupra instalațiilor din regiunile Harkov și Poltava, de pe 3 octombrie, a privat Ucraina de aproximativ 60% din propria capacitate de producție de gaze.
Mai multe state arabe au salutat acordul la care au ajuns Israelul și Hamas asupra primei faze a planului președintelui american Donald Trump de încetare a războiului în Gaza, afirmând că el ar trebui să fie un pas spre un acord de pace cuprinzător, transmit agențiile Agerpres și DPA.
Rusia a avut capacitatea de a ataca orice parte a teritoriului ucrainean de la începutul invaziei din 2022, dar cursul războiului din Ucraina s-ar putea schimba, odată cu noile drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. Armata ucraineană are deja capacitatea de a lovi facilitățile energetice ale Rusiei. Pentru asta nu e nevoie de prea mult explozibil; câteva kilograme sunt suficiente pentru a provoca pagube majore unei rafinării.
Totuși, în cazul facilităților militare din adâncimea teritoriului Rusiei e nevoie de o putere de lovire crescută, iar racheta de croazieră Flamingo - cu o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și un focos care cântărește o tonă - pare candidatul perfect pentru rolul de gropar al bazelor aeriene, fabricilor militare și al depozitelor de armament rusești.
Coreea de nord se transformă în depozitul de armament al Moscovei, confirmă și serviciile ucrainene de informații externe. În vară, Direcția de informații a Armatei ucrainene estima că 40% din muniția rușilor vine din Coreea de Nord.
Armata israeliană a anunţat joi că a început pregătirile şi stabileşte un protocol de luptă pentru a se retrage "în curând" din Fâşia Gaza pe linia convenită, se arată într-un comunicat, citat de Agerpres și EFE.
După trei zile de negocieri indirecte tensionate, mediate de Qatar, Egipt, Turcia și SUA, președintele american Donald Trump a făcut miercuri noapte (ora Americii) un anunț care cutremură Orientul Mijlociu: Israelul și Hamas au "semnat ambele" prima fază a unui plan de pace pentru Fâșia Gaza.
Rusia se pregătește de ani de zile pentru un posibil război cu Alianța Nord-Atlantică și se află acum în „faza zero” - campania de subminare a moralului european înaintea unei posibile confruntări cu NATO.
Faza zero este menită să influențeze populația din Occident (practic, să amplifice sentimentul de panică și cel de nemulțumire), pregătind terenul pentru etapele următoare.
Rusia a avertizat că va intercepta rachetele de croazieră Tomahawk şi va lovi locaţiile de lansare ale acestora în cazul în care Statele Unite vor decide să le furnizeze Ucrainei, a declarat Andrei Kartapolov, preşedintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat. Acesta spune că Rusia știe cum să doboare rachetele americane, precizând că în Siria a mai făcut acest lucru.
Ucraina a prezentat membrilor NATO o nouă versiune a rachetei de croazieră „Neptune” în timpul unei demonstrații a capacităților industriei de apărare ucrainene.
Gruparea islamistă palestiniană Hamas a acceptat marţi să predea armele unui comitet egipteano-palestinian, dar a respins categoric predarea conducerii Fâşiei Gaza unui comitet internaţional de tranziţie, a declarat agenţiei EFE o sursă palestiniană care are cunoştinţă de evoluţia negocierilor, scrie agenția națională Agerpres, citând EFE.
Peste 40% din armele folosite pe front sunt arme ucrainene sau fabricate cu participarea ucraineană, iar până la sfârșitul anului ar trebui să ajungă la 50%, a declarat Volodimir Zelenski în cadrul Forumului Internațional al Industriilor de Apărare.
Ucraina a început să folosească propriile drone-rachete FP-5 Flamingo pentru a lansa atacuri în interiorul Rusiei. Rata de producție a acestora este deja una semnificativă, ucrainenii fabricând în prezent două până la trei astfel de rachete pe zi, dar doresc să crească acest număr la șapte până la sfârșitul lunii octombrie.
Lumea întreagă s-a uitat cu mare speranță la discuțiile americano-ruse desfășurate în Alaska pe 15 august. Erau în primul rând despre războiul ruso-ucrainean pe care, președintele SUA, Donald Trump, își propusese să ajute decisiv la încheierea lui până la finalul anului. Însă, ceea ce a urmat după acele discuții a pus serios la îndoială acest termen. Moscova a intensificat bombardamentele, făcând mai multe victime printre civilii ucraineni decât înainte.
Dacă Statele Unite decid să furnizeze Ucrainei rachete Tomahawk, acest lucru va distruge relațiile cu Rusia, a declarat liderul rus Vladimir Putin, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS, care l-a citat spunându-i propagandistului Pavel Zarubin.
Cuba sprijină Rusia într-un război pe care Havana l-a respins anterior. Până la 5.000 de cubanezi luptă de partea Rusiei în Ucraina.
Apărarea antiaeriană a Ucrainei pare să fie pusă în încurcătură de o mișcare strategică a Moscovei, care, după toate aparențele, și-a modificat sistemele de rachete balistice pentru a penetra mai eficient apărarea antiaeriană ucraineană, în special scutul oferit de sistemele americane Patriot.
Primul parlament post-Assad este format fără vot general, în timp ce regiunile și grupurile cheie rămân excluse.
Se așteaptă ca formarea acestui parlament să consolideze puterea lui Ahmed al-Sharaa, care l-a înlăturat pe Bashar al-Assad din fruntea coaliției islamiste în decembrie 2024, punând capăt a peste treisprezece ani de război civil.
Potrivit directorului serviciului danez de informații militare, Thomas Ahrenkiel, situația din strâmtorile daneze care leagă Marea Baltică de Marea Nordului este tensionată de mult timp și în pragul unui incident, iar Rusia se comportă agresiv și provocator.
Ucraina a trimis deja echipe specializate pentru a-i învăța pe europeni tehnici de doborâre a dronelor.
În cursul nopții de 05.10.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Conform surselor de monitorizare ucrainene, loviturile cu drone și rachete au vizat, în principal, regiunile din vestul țării.
Forțele pentru Operații Speciale (FOS) din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei au lovit “Grad”, o navă rusească din clasa Buyan-M, purtătoare de rachete de croazieră Kalibr, în Republica Karelia din Rusia, a anunțat armata ucraineană pe 04 octombrie.
Războiul din Ucraina rescrie fundamental, de aproape patru ani, doctrina militară, iar Germania pare decisă să implementeze rapid lecțiile de pe front. Recent, parlamentarii germani (Bundestag) au aprobat pe 5 noiembrie o propunere de finanțare pentru dezvoltarea și achiziționarea unei noi rachete low-cost, concepută special pentru a intercepta dronele de mici dimensiuni.
Axa Pokrovsk-Mîrnohrad, în regiunea Donețk, a devenit epicentrul celor mai intense asalturi rusești din ultimele 21 de luni. Comandamentul de la Moscova pare obsedat de capturarea acestor orașe, concentrând aici grosul resurselor umane și materiale, inclusiv unități de elită, și acceptând pierderi descrise de analiştii militari ca fiind „catastrofale”.
O analiză recentă a prestigiosului Institut Francez de Relații Internaționale (IFRI) pune pe masă o realitate dură, pe care elitele europene o ignoră de prea mult timp: continentul are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de 2030. Acest „dacă” este condiționat de un factor pe care Europa nu îl controlează: rezistența Ucrainei.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a reacționat după apariția în spațiul public a unor informații false care îi erau atribuite. Într-o postare pe contul său de Facebook, Ionuț Moșteanu a acuzat mai multe instituții media că au publicat sau au preluat o declarație falsă potrivit căreia ar fi spus că „este o chestiune de timp până când vom vedea război”.
În timp ce atenția publică este distrasă de livrările de tancuri și avioane, în culise are loc adevărata revoluție militară care are la baza utilizarea algoritmilor. Războiul se mută într-un spațiu virtual, un „metavers” militarizat, unde Inteligența Artificială (AI) nu mai este un concept de film S.F, ci motorul principal al pregătirii pentru conflict.
O coaliție bipartizană, transpartinică, din Congresul Statelor Unite, a lansat un avertisment dur la adresa Pentagonului, contestând planul administrației Trump de a retrage sute de militari americani din România. Într-un moment de tensiune maximă pe Flancul Estic, scrisoarea trimisă Secretarului Apărării, Pete Hegseth, semnalează o ruptură la Washington și o teamă palpabilă că decizia va fi interpretată de Moscova drept un "mesaj de retragere".
În perioada 5–6 noiembrie, la București, are loc NATO–Industry Forum 2025 (NIF25), desfășurat sub patronajul Secretarului General al NATO.
DefenseRomania a participat la evenimentele de joi și a avut oportunitatea de a discuta cu amiralul Pierre Vandier, Comandantul Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, oficialul NATO responsabil cu inovarea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 7 noiembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Kazahstanul urmează să se alăture Acordurilor Abrahamice, inițiativa diplomatică lansată în 2020 între Israel și mai multe țări arabe și musulmane, într-o mișcare politică considerată simbolică, dar cu valoare geopolitică semnificativă. Potrivit a trei oficiali americani citați de Associated Press, decizia are ca scop revitalizarea acordurilor de normalizare care au marcat una dintre principalele realizări de politică externă ale administrației Trump.
Corporația de stat Rostec din Federația Rusă a anunțat, pe 06.11.2025, că UAC (Corporația întrunită producătoare de avioane) a livrat Ministerului rus al Apărării un nou lot de avioane de vânătoare-bombardament de tip Su-34.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, efectuează vineri o vizită în Turcia, context în care are programată, la Ankara, o întâlnire cu omologul său, Hakan Fidan.
Decizia Serbiei, aliat istoic al Rusiei, de a relua exporturile de muniție și armament către Uniunea Europeană, indiferent de destinația finală a acestora, a provocat o reacție agresivă la Moscova. Kremlinul a transmis că Rusia „nu ar fi deloc doritoare” să vadă soldații săi țintiți cu arme fabricate în „frățeasca Serbie”.
Armata azeră este în curs de aliniere la standardele NATO, a declarat președintele Ilham Aliyev în timpul unei întâlniri cu reprezentanții Alianței Nord-Atlantice sosiți la Baku.
O amenințare gravă la adresa luptătorilor ucraineni a fost înlăturată în regiunea Donețk. În noaptea de 5 spre 6 noiembrie 2025, forțele ucrainene au distrus un depozit de UAV-uri Shahed/Geran, aflat destul de aproape de linia frontului. Informația a fost publicată de comandantul Forțelor fără pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi.
Un program militar care a costat bugetul britanic 6,3 miliarde de lire sterline, a depășit cu opt ani termenul limită și, cel mai grav, a provocat probleme medicale soldați, este acum pe punctul de a fi trimis în Ucraina. Guvernul laburist al lui Sir Keir Starmer ia în calcul trimiterea controversatelor vehicule blindate „Ajax” ca parte a unei viitoare și ipotetice ,,forțe de menținere a păcii''.
Statele Unite se pregătesc să stabilească o prezență militară la o bază aeriană din Damasc pentru a facilita încheierea unui pact de securitate pe care Washingtonul îl intermediază între Siria și Israel, transmite Reuters, citând șase surse familiarizate cu situația.
Bucureștiul a fost în aceste zile epicentrul noii doctrine strategice a NATO. Dincolo de protocolul Forumului NATO pentru Industrie, mesajul transmis la cel mai înalt nivel, prin vocea Secretarului General Mark Rutte, este tranșant: Alianța a intrat într-o nouă eră a confruntării, iar pentru a garanta „pacea prin forță”, are nevoie de o revoluție industrială.
Bucureștiul a devenit, joi, epicentrul unei decizii strategice care va reconfigura Alianța Nord-Atlantică. Aflat în prima sa vizită în România de la preluarea mandatului, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a anunțat, la NATO Industry Forum 2025, o nouă țintă de investiții în apărare: 5% din Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărui stat aliat, până în 2035.
O investigație amplă a comunității ucrainene de informații InformNapalm, bazată pe o scurgere masivă de documente interne, relevă o vulnerabilitate critică a mașinii de război rusești. Dezvoltarea noului bombardier strategic stealth (PAK DA „Poslannik”) și producția de componente pentru avioanele Su-57 sunt blocate sau serios întârziate.
Zagrebul a anunțat un plan ambițios de modernizare a apărării în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să consolideze masiv capacitățile militare croate. Această investiție substanțială este percepută de guvern ca un răspuns strategic la escaladarea tensiunilor de securitate din Europa, declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, un stat pe care Croația îl sprijină activ.
Joi dimineaţa, preşedintele Nicuşor Dan şi secretarul general al NATO vor participa împreună la NATO Industry Forum.
Arabia Saudită s-ar afla în negocieri avansate pentru a deveni prima țară arabă care achiziționează avioane americane de vânătoare F-35, cea mai modernă aeronavă de luptă din lume. Lucru care se pare că stă în pixul lui Donald Trump, președintele SUA folosind avioanele F-35 ca aparat diplomatic. Iar achiziția de către saudiți a avioanelor de generația a 5-a ar reprezenta un punct de cotitură în Orient.
Forțele pentru Operatii Speciale(SSO) ale Ucrainei au reușit o nouă lovitură spectaculoasă în adâncimea teritoriului rus, distrugând componente cheie ale unui sistem de rachete Iskander. Operațiunea, desfășurată în colaborare cu partizani ruși în regiunea Kursk, subliniază o schimbare strategică: dacă nu poți doborî rachetele, trebuie să distrugi lansatoarele.
Tot mai multe aeroporturi din Europa sunt perturbate de drone, iar Germania suspectează Rusia ca fiind în spatele acestor incidente.
Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a sugerat în cadrul reuniunii de miercuri (05.11.2025) a Consiliului de Securitate al Rusiei că Moscova ar trebui să înceapă imediat pregătirile pentru reluarea testelor nucleare, care ar putea avea loc în arhipelagul Novaia Zemlya din Oceanul Arctic, ca răspuns la acțiunile Statelor Unite.
Statele Unite au testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte focoase nucleare. Racheta Minuteman III a fost lansată de la Baza Aeriană Vanderberg din California. Testul, denumit GT 254, a evaluat fiabilitatea, disponibilitatea operațională și precizia sistemului, care reprezintă fundamentul apărării naționale a Americii, a anunțat Forța Spațială a Statelor Unite (USSF) pe site-ul bazei Vanderberg.
Războiul, înainte de toate, este informație. Așa a fost dintotdeauna și așa va rămâne. Într-un perioadă critică a istoriei, marcată de încercările Rusiei, Chinei și aliaților lor de a face o nouă ordine mondială, una bazată pe forță și nu pe reguli, una dintre cele mai puternice capabilități de informații ale lumii libere se confruntă cu incertitudini care ar putea efecte negative pe termen lung. Publicația Nextgov/FCW trage un semnal de alarmă privind stabilitatea NSA (National Security Agency), într-un articol din 4 noiembrie.
Atlantic Council Romania a organizat azi o dezbatere care a avut temă centrală securitatea de la Marea Neagră și relațiile bilaterale între România și SUA, principalul pilon de securitate. În cadrul evenimentului au fost prezenți mai mulți experți, din ambele țări, dar și factori de decizie politică și militară.
Fat Albert, cel mai cunoscut avion C-130 Hercules din lume, se va întoarce în curând în hangarele Marshall Aerospace pentru lucrări structurale cruciale care îi vor prelungi durata de viață cu zeci de ani.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a dat asigurări de la București că retragerea unei părți a soldaților americani din România nu afectează securitatea flancului, iar în cazul ipotetic al unui atac asupra României, întreaga Alianță va răspunde.
În fața unei Rusii reconfigurate ca amenințare pe termen lung, Europa se pregătește să treacă printr-o adevărată etapă de fortificare. Este vorba despre crearea unei arhitecturi de securitate în care fiecare națiune își reevaluează rolul și contribuția. Continentul a înțeles (în cea mai mare parte a sa) că nu mai poate funcționa ca un mozaic de națiuni protejate de o umbrelă externă, ci trebuie să devină un sistem organic, capabil să genereze, să susțină și să își proiecteze forța militară.
