Președintele Republicii Cehe, Petr Pavel, crede că Trump va depune eforturi pentru a pune capăt războiului din Ucraina și va încheia un acord cu Putin, dar este puțin probabil ca acordul să fie în interesul Europei și al ucrainenilor.
Șeful SZRU, Valery Kondratyuk, la aproape două luni după ce a fost numit (05.06.2020) în această funcție, a explicat că respectivele amenințări se manifestă în multe domenii, plecând de la cel militar până la religios, toate făcând parte dintr-un scenariu complex de război hibrid al Rusiei împotriva Ucrainei.
Potrivit evaluării prezentate de Valery Kondratyuk, amenințările militare sunt:
- suplimentarea masivă de către Rusia, în perioada 2014 – 2020, a efectivelor militare la granița cu Ucraina și în zonele ocupate (peninsula Crimeea și sud-estul Ucrainei), prin înființarea a două armate de arme întrunite – 20 și 8 (24000, respectiv 45000 de militari), a trei corpuri de armată – unul în Crimeea (9000 de militari) și două în sud-estul Ucrainei;
- reînzestrarea trupelor ruse cu armament de ultimă generație în proporție de peste 50 % pe fiecare categorie de forțe (Forțele Nucleare Strategice – 83%, Forțele Aeriene – 75%, Trupele de Desant și Forțele Navale – 63%, Forțele Terestre – 50%), la care adaugă modernizarea/redotarea a aproximativ 67% din sistemele de comandă și control;
- exercițiul strategic “Caucaz-2020” al Forțelor Armate ruse, care va avea loc în această toamnă și care este bazat pe un scenariu ofensiv asupra țărilor vecine. Desfășurarea de forțe este estimată la cel puțin 120000 de militari, 3000 blindate de luptă, 300 de avioane, 250 elicoptere, 50 de nave de luptă și până la cinci submarine.
Conform evaluării SZRU, transformarea exercițiului “Caucaz-2020” într-o operație militară propriu-zisă împotriva Ucrainei, cu scopul de a asigura aprovizionarea cu apă a Peninsulei Crimeea, este limitată de următorii factori:
- scăderea prețului petrolului și implicit a veniturilor la bugetul Rusiei;
- Moscova speră să exploateze situație generată de COVID-19 și să reseteze relațiile cu Occidentul;
- apropierea alegerilor locale în Ucraina coroborată cu speranțele Moscovei de întări prezența forțele proruse și politica ucraineană;
- mutarea de resurse militare către confruntarea ruso-turcă din Siria și Libia și cea armeno-azeră;
- alegerile locale din Rusia, din septembrie 2020, pe fondul scăderii popularității lui Vladimir Putin la 23% și a unui potențial ridicat de proteste.
Cu toate acestea, SZRU avertizează că, pe termen lung, Rusia poate declanșa o ofensivă de amploare împotriva Ucrainei, plecându-se de la următoarele premise:
- necesitatea de a distrage atenția populației Rusiei de la o serie de probleme interne (scăderea încrederii în guvernare datorită degradării standardelor de viață, declinului economic rapid etc.);
- nevoia de a aborda problemele socio-economice în Crimeea (alimentarea cu apă, eșecul sezonului turistic);
- concentrarea principalilor parteneri internaționali ai Ucrainei exclusiv pe problemele lor interne (procese electorale, escaladarea problemelor sociale, demografice și economice, refugiați sau terorism).
Amenințările de natură politică, din partea Rusiei, conform SZRU, sunt:
- subminarea bazelor statului și divizarea societății ucrainene. Scopul politic al Rusiei este de a destabiliza viața socială și politică într-o asemenea măsură, încât Kremlinul ar putea ridica problema necesității de a oferi „ajutor umanitar”, urmând ca ulterior Ucraina să dispară ca stat printr-o îmbrățișare „fraternă”. Tehnicile rusești de punere în aplicare a destabilizării includ provocări, utilizarea agenților de influență, teroare și asasinate politice;
- prelungirea negocierilor, cum ar fi cele de la Minsk, privind Donbasul ocupat, astfel încât acesta să devină independent de facto, dar formal să facă parte din Ucraina, astfel încât să poată influența politicile guvernamentale ucrainene. Modelul a fost deja aplicat în Republica Moldova și Georgia.
Din punct de vedere economic, sunt prezentate următoarele amenințări exercitate de Rusia:
- eliminarea producătorilor ucraineni de pe piețele de vânzări tradiționale și de pe piețele internaționale;
- pătrunderea pe piețele ucrainene cu investiții prin intermediul firmelor paravan;
- perturbarea dialogului Ucrainei cu instituțiile financiare internaționale. Astfel, Rusia încearcă prin campanii de informare în UE, impunerea unei opinii privind nesiguranța sistemului ucrainean de transport al energiei. De asemenea, sunt vizate discuțiile între Ucraina și FMI, Rusia transmițând reprezentanților de rang înalt ai cercurilor bancare și de afaceri din străinătate informații false despre utilizarea necorespunzătoare de către Ucraina a fondurilor de credit;
- embargoul energetic asupra Ucrainei prin lansarea de către Rusia a rutelor ocolitoare de aprovizionare cu gaz, punctul final fiind construcția gazoductului Nord Stream 2 și închiderea rutelor ucrainene.
În evaluarea SZRU, mai sunt prezentate amenințări, din partea Rusiei, în domeniile informațional, religios, escaladarea tensiunilor regionale, cibernetic și de terorism.
În acest sens, sunt evidențiate următoarele tipuri de acțiuni ale Rusiei:
- manipularea prin rețelele de socializare;
- folosirea pe scară largă a știrilor false;
- convingerea cetățenilor ucraineni să rămână în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse;
- exploatarea conflictelor istorice ale Ucrainei cu țările vecine;
- atacurile cibernetice de inspirație rusă la adresa unor instituții ucrainene;
- unele atacuri, asupra populației civile neînarmate din S-E Ucrainei, executate de către separatiștii proruși.
SZRU concluzionează că regimul politic al Rusiei rămâne principala amenințare externă pentru Ucraina. Autoritățile de la Kremlin nu vor accepta niciodată o Ucraină independentă, unitară și orientată spre vest și de aceea vor continua să desfășoare un război hibrid împotriva statului ucrainean. Între timp, evoluțiile recente atestă formarea unei politici occidentale comune privind utilizarea instrumentelor complexe pentru descurajarea Rusiei, în care sancțiunile vor fi printre multe alte elemente implicate (aceste abordări sunt similare cu cele aplicate în timpul Războiului Rece). Problema identificării în timp util a răspunsului adecvat la amenințările venite din Rusia va domina din ce în ce mai mult agenda serviciilor speciale și a politicienilor din Ucraina.
În finalul evaluării, SZRU prezintă scenariul cel mai probabil de derulare a acțiunilor Rusiei pe termen scurt și mediu.
Astfel, Rusia intenționează să își continue eforturile de a submina Ucraina pentru a-și atinge obiectivul final, readucerea în „zona de influență rusă”, folosind diverse pârghii în acest scop. Odată cu alegerile locale din Ucraina, Rusia va reveni din nou la practica presiunii și provocărilor proactive, scopul fiind provocarea de distrugeri materiale, subminarea încrederii populației în instituțiile statului și inducerea în Occident a ideii despre Ucraina ca fiind un „stat eșuat” și, prin urmare, de a face cooperarea cu Ucraina toxică pentru liderii occidentali.
Unul dintre elementele din acest context este impunerea ideii de federalizare a Ucrainei ca singura posibilitate reală de soluționare a conflictului prin mijloace politice pașnice. Kremlinul este convins că, având în vedere „diversitatea civilizațională și națională a Ucrainei și influența limitată a guvernului central” (acestea sunt definițiile pe care le-a folosit Moscova), trecerea la o formă federală de guvernare va activa procesul de dezintegrare a statului ucrainean în părți mai mici, care vor fi ușor reintegrate în „lumea rusă” în viitor, cu excepția unui singur teritoriu, pe care Moscova îl denumește „Galiția”.
Punctul cheie al acestei strategii este organizarea alegerilor în zonele ocupate din regiunile Donețk și Lugansk. Rusia insistă să organizeze alegeri pe teritoriile ocupate temporar din estul Ucrainei, fără a fi necesare condiții prealabile, și anume, fără ca Ucraina să restabilească mai întâi controlul asupra frontierei ruso-ucrainene și fără retragerea tuturor grupurilor armate controlate de Moscova. Pe această abordare, emisarii Kremlinului încearcă în prezent să facă lobby în toate platformele de negociere. Nicio altă opțiune nu răspunde intereselor Rusiei în asigurarea controlului politic total asupra regiunilor Lugansk și Donețk în perioada post-conflict.
Conform prognozelor SZRU, în pofida demersurilor făcute de Ucraina pentru procesul de pace, pe termen scurt și mediu, sunt foarte probabile provocări ostile de-a lungul liniei de contact. În acest sens, grupurile armate controlate de Rusia au primit instrucțiuni în scopul folosirii acordurilor de încetare a focului pentru provocări și pentru a căuta modalități de a compromite Ucraina ca parte care a încălcat prima armistițiul.
Comentariul autorului:
Până în prezent, Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU) nu a mai făcut publice evaluări de acest gen, menținându-se în general pe o linie de discreție caracteristică unui serviciu de informații. Astfel de analize erau de regulă apanajul Consiliului de Securitate Națională și Apărare a Ucrainei, Ministerului Apărării sau Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). În spatele schimbării de abordare a relațiilor cu publicul și presa, este probabil noul șef al SZRU, Valery Kondratyuk, care anterior a deținut funcții la vârful altor servicii de informații, precum și în administrația prezidențială.
Dintre funcțiile deținute anterior de Kondratyuk, conform CV-ului său postat pe site-ul internet al instituției pe care o conduce, enumerăm:
- atașat al apărării la ambasada Ucrainei din SUA (1999–2002);
- șef al Departamentului de contrainformații din Serviciul de Securitate al Ucrainei (2014–2015);
- șef al Serviciului de Informații (GUR) din Ministerului Apărării (2015-2016);
- adjunct al șefului administrației prezidențiale (2016-2019).
Mai menționăm că a absolvit cursuri în domeniul apărării, în cadrul unor instituții din Olanda și Canada.
Referitor la evaluarea SZRU, pe lângă faptul că prezintă Rusia ca principală amenințare la adresa Ucrainei, detensionează ușor situația în cadrul structurilor de forță ucrainene prin faptul că prin argumente solide estimează ca puțin probabilă o invazie rusească cu ocazia exercițiului strategic “Caucaz-2020”. Cu toate acestea, evaluarea avertizează că totul este posibil și este “timpul greșit de relaxare”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Republicii Cehe, Petr Pavel, crede că Trump va depune eforturi pentru a pune capăt războiului din Ucraina și va încheia un acord cu Putin, dar este puțin probabil ca acordul să fie în interesul Europei și al ucrainenilor.
În ultimele luni ale mandatului său Joe Biden a decis să permită contractorilor americani din industria de apărare să opereze în Ucraina pentru a asigura întreținerea și repararea echipamentelor militare furnizate de Pentagon, potrivit unor oficiali americani citați de Reuters, notează Agerpres. Această schimbare politică semnificativă are ca scop susținerea eforturilor de apărare ale Ucrainei în conflictul cu Rusia.
Serviciile de informații ucrainene spun că au analizat componentele găsite în urma prăbușirii dronei ruse S-70, care a fost lovită intenționat de o rachetă lansată de avionul rusesc Su-57.
Forțele ruse, probabil cu sprijinul soldaților nord-coreeni, au întețit atacurile asupra pozițiilor ucrainene din regiunea Kursk a Federației Ruse.
Armata ucraineană a lovit cu dronele sale o rafinărie de petrol rusă din regiunea Saratov, unde a izbucnit un incendiu, a informat guvernatorul regiunii, Roman Busargin, potrivit căruia nu sunt victime.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi, la Budapesta, că soldaţi nord-coreeni, care se află în regiunea rusă Kursk, potrivit Kievului şi Occidentului, "au luat parte la lupte" alături de trupele ruse şi au suferit "pierderi" în ciocnirile cu forţele ucrainene, relatează Agerpres, AFP şi Reuters.
Câștigarea alegerilor din SUA de către Donald Trump, care a promis că va pune capăt conflictului din Ucraina, determină conducerea de la Kiev să caute noi soluții pentru a-și îmbunătăți poziția în perspectiva unor posibile negocieri cu partea rusă. Potrivit canalului ucrainean de pe rețeaua de socializare Telegram “Legitimny”, care citează „o sursă bine informată”, biroul lui Zelenski ia în considerarea opțiunea unei noi ofensive. Informația e publicată și de canalele de propagandă rusești, inclusivi Topwar, un portal de propagandă pro-război. Interesant e că și Forbes are un scenariu asemănător.
De la începutul războiului și până în prezent, Polonia a furnizat Ucrainei 324 de tancuri, 400 blindate de luptă pentru infanterie BMP-1, 14 avioane MiG-29, precum și alte echipamente extrem de valoroase care au permis forțelor ucrainene să țină frontul.
NATO a încercat joi, la Budapesta, să şi-l ralieze pe viitorul preşedinte american Donald Trump în faţa ameninţării ruse, subliniind că atragerea Coreei de Nord în războiul din Ucraina a schimbat situaţia, inclusiv pentru SUA, relatează Agerpres, care citează AFP.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 06.11.2024, că pierderile trupelor ucrainene în timpul ostilităților din regiunea Kursk au depășit 30.000 de militari.
De-a lungul campaniei pentru Casa Albă, Trump a criticat modul în care Biden a gestionat situația din Ucraina, avertizând că aceasta a făcut mai probabil un al treilea război mondial și susținând că ar putea rezolva rapid conflictul, aducând ambele părți la masa de negocieri, fără însă a dezvălui cum ar face acest lucru. „Nu vă pot oferi acele planuri pentru că, dacă vi le dau, nu voi mai putea să le folosesc”, a declarat Trump în timpul campaniei, când, de fapt, apropiații săi confirmau că nu a fost stabilit un plan specific de pace, nici măcar privind modul în care Trump îi va convinge pe Putin și Zelenski să stea la aceeași masă și să negocieze.
Miercuri dimineață, armata ucraineană a reușit să lovească pentru prima dată flota rusă în Marea Caspică. Atacul efectuat de drone kamikaze ar putea fi începutul unei noi serii de lovituri îndreptate împotriva transporturilor de arme iraniene.
Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol spune că țara sa își ajustează procedura actuală din cauza implicării soldaților nord-coreeni, de partea Rusiei, în luptele de la granița Ucraina.
Bill Clinton, președintele american care a organizat summitul de la Camp David în anul 2000 unde a reușit să îi aducă la aceeași masă pe liderul palestinian Yasser Arafat și premierul israelian Ehud Barak, a vorbit despre propunerea pe care SUA și Israelul au înaintat-o palestinienilor la momentul respectiv pentru a-și forma un stat. Propunere la care, spune Bill Clinton, Yasser Arafat a spus „da”, dar în cele din urmă nu a acceptat-o.
Rusia vrea să profite de deruta post-electorală a Ucrainei și alimentează zvonurile privind o posibilă ofensivă în sud . Ucrainenii spun că sunt pregătiți.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a demis pe ministrul Apărării, Yoav Gallant, pentru că “și-a pierdut încrederea” în el, potrivit unei declarații venite marți, 5 noiembrie, din partea biroul primului ministru.
Dronele de atac au lovit o unitate militară și o fabrică de apărare din orașul Kaspiysk, Daghestan. Acest lucru a fost relatat de ediția rusă a revistei Astra. Potrivit autorităților locale, orașul a fost atacat de mai multe drone, dintre care una a lovit teritoriul unei unități militare situate în interiorul orașului. O altă dronă a fost interceptată.
Drona explozivă din clasa Shahed pare să fi devenit una dintre armele pe care Rusia se bazează pentru a câștiga războiul cu Ucraina. În perioada august – septembrie, forțele ruse au intensificat întrebuințarea UAV-urilor Shahed la un nivel greu de imaginat în urmă cu o jumătate de an.
Trupele ucrainene care luptă în regiunea Kursk din Rusia au un avantaj pe care nu l-au avut până acum în războiul cu Rusia, spun experții. Este vorba despre o mult mai mare libertate de mișcare operațională, care este oferită ucrainenilor de faptul că nu trebuie să apere orașele individuale.
Wall Street Journal a relatat luni, citând oficiali iranieni și arabi familiarizați cu planurile Teheranului, că Iranul a transmis mesaje diplomatice țărilor din regiune, indicând că intenționează să lanseze un atac complex asupra Israelului folosind focoase mai puternice decât cele desfășurate anterior, împreună cu alte arme avansate.
Într-o remarcabilă demonstrație de măiestrie militară, pe rețelele de socializare au apărut imagini uimitoare cu un avion ucrainean MiG-29 lansând bombe GBU-39, muniții ghidate cu precizie fabricate în Statele Unite. Această înregistrare video impresionantă, distribuită de contul OSINTtechnical pe X (fostul Twitter), marchează probabil prima dovadă publică a capacității unui MiG-29 de a utiliza bombe GBU-39 și de a lansa mai multe bombe într-o singură lovitură aeriană.
Memorandumul dintre cele două state prevede producția în comun de UAV-uri și componentele acestora, muniție și componente, echipamente de război electronic și dezvoltarea de tehnologii avansate. Lituanieni au venit la discuțiile de la Kiev și cu un cadou foarte util Forțelor ucrainene: peste 200 de camionete și detectoare de mine.
Timp de 15 ore și jumătate, aproape 100 de drone explozive au bântuit Ucraina de la est la vest și de la nord la sud ajungând până în regiunile Hmelnitsky și Odesa.
Rachetele de croazieră și balistice fabricate în Ucraina vor apărea până la jumătatea anului 2025, a declarat Oleksii Petrov, directorul întreprinderii de stat Spetstechnoexport.
Războiul dronelor este în plină dezvoltare, iar rușii apelează la n mix de măsuri pentru a crește eficiența unor drone, altfel, destul de rudimentare.
Ucraina se confruntă cu cel mai greu moment din ultimii doi ani de război. Cantitățile primite de tehnică militară și muniție nu reușesc să stabilizeze frontul, iar problemele de personal sufocă efortul Armatei ucrainene.
Ajutorul SUA pentru Ucraina e de necontestat în cei aproape trei de la invadarea pe scară largă a Ucrainei. Cu toate acestea, ajutorul militar a venit mai degrabă cu frâna de mână trasă și a avut ca obiectiv ca Ucraina să reziste în fața ocupantului rus. Numărul de sisteme de apărare și ofensive trimise de americani și restricțiile asupra utilizării rachetelor și armelor arată că dimensiunea ajutorului nu vizează înfrângerea Rusiei în Ucraina ci rezistența Ucrainei.
Potrivit Newsweek, soldații din Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) au participat pentru prima dată la confruntările ruso-ucrainene din regiunea Kursk. Mai mulți experți au precizat pentru publicația americană că nativii din Coreea de Nord ar putea avea probleme de comunicare și de coordonare cu trupele rusești.
Desfășurarea de trupe nord-coreene pe frontul ucrainean nu va aduce prea multe schimbări deocamdată și este probabil ca acestea să sufere pierderi grele. După cum a raportat radiodifuzorul public estonian ERR, comentând desfasurarea personalului militar nord-coreean în regiunea Kursk din Rusia, colonelul Ants Kiviselg, comandantul Centrului estonian de Informații pentru Apărare, a precizat că aceștia au fost probabil desfășurați la începutul lunii octombrie și de atunci au fost supuși unui antrenament preliminar care a durat între două și patru săptămâni. După aceea, a spus el, „a început redistribuirea lor către frontul ucrainean”.
Unitățile Brigăzii 10 Asalt de Munte au respins, pe direcția Siversk, un atac rusesc efectuat cu peste 20 de blindate, inclusiv tancuri. Două companii rusești au lansat, pe 2 noiembrie, un atac asupra pozițiilor ucrainene, în zona localității Vyimka (6 km SE Siversk).
Vladimir Putin, președintele Rusiei, într-o declarație de presă, a afirmat că războiul din Ucraina a devenit unul global după ce rachete occidentale au lovit teritoriul rus.
Marea Britanie este pregătită să își trimită soldații să lupte împotriva Rusiei dacă aceasta invadează o țară NATO de pe flancul estic al alianței, a declarat Rob Magowan, șeful adjunct al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, pe 21 noiembrie, potrivit Politico. Preocupările cu privire la agresiunea rusă cresc în Europa, alimentate de progresele Rusiei în estul Ucrainei.
Kievul „nu va încheia niciun acord cu Moscova în schimbul cedării unor teritorii”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, adăugând că nu există alternativă la „pacea prin forță”. „Ucraina nu va accepta nicio propunere care implică un compromis privind suveranitatea sau integritatea noastră teritorială. Nu vom accepta nicio inițiativă elaborată fără participarea noastră. Nu vom accepta acorduri de forma „teitoriu la schimb pentru pace”, a declarat oficialul ucrainean în timpul unei audieri în Congresul SUA. Aceasta ar însemna să lase milioane de oameni în mâinile agresorului, ceea ce ar duce la genocid, tortură și opresiune, a explicat Sîbiga.
Federația Rusă amenință Republica Moldova iar propaganda rusă folosește tot mai intens narativul potrivit căruia Basarabia e transformată într-o bază militară a NATO pentru susținerea Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut miercuri că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, va trebui să revină sub suveranitatea Ucrainei pe cale diplomatică, informează Agerpres și Reuters.
Forțele Aeriene Române (ROAF) au anunțat că în următoarea perioadă urmează zboruri la înălțimi mici pe întreg teritoriul României. Zborurile vor fi efectuate de avioane de luptă F-16 Fighting Falcon din dotarea ROAF.
Potrivit informațiilor apărute în portalele de propagandă ruse, Federația Rusă a reușit în ultima perioadă să crească semnificativ producția pentru toate tipurile de rachete. Astfel, în prezent, partea rusă dispune de o rezervă de aproximativ 1.500 de rachete de diferite tipuri, pe care le poate întrebuința împotriva Ucrainei. Există și canale de Telegram ucrainene care arată că producția rusă a crescut.
"Statele Unite resping în mod categoric decizia Curţii (Penale Internaţionale, CPI) de a emite mandate de arestare împotriva unor înalţi responsabili israelieni", a reacţionat joi un purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, citat de Agerpres și AFP.
Ungaria va desfășura elemente de apărare aeriană de-a lungul graniței sale de nord-est cu Ucraina, a declarat miercuri ministrul ungar al apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky.
În dimineața zilei de 21 noiembrie, pentru prima dată în istorie, Rusia a lovit Ucraina cu o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) care nu purta încărcătură convențională sau nucleară. Atacul a fost o demonstrație de forță din partea Moscovei, ca răspuns la autorizarea SUA pentru folosire de către Ucraina a rachetelor ATACMS pe teritoriul rusesc.
Guvernul României și-a confirmat astăzi intenția de a achiziționa 32 de avioane F-35 Lightning II de generația a 5-a prin semnarea unei Scrisori de ofertă și acceptare (LOA), prin intermediul mecanismului Foreign Military Sale, derulat de Statele Unite.
Vești bune pentru industria românească de apărare. Grupul ceh Colt CZ a început deja să asambleze arme în România și intenționează să își extindă activitatea în țara noastră.
După 1000 de zile de război, Rusia nu a reușit să cucerească Ucraina. Dar în întreaga lume, în afara câmpului de luptă militar, Rusia continuă să avanseze în războiul său nedeclarat împotriva Occidentului. Generalul american Ben Hodges a explicat pentru Kyiv Post că alianța ruso-iraniană-nord-coreeană-chineză este o amenințare la adresa Occidentului, o amenințare pe care trebuie să o învingem înainte de a fi prea târziu.
Baza de apărare aeriană, situată în Redzikowo, lângă coasta Mării Baltice, face parte din scutul antirachetă NATO și a fost operaționalizată pe 13 noiembrie.
Războiul din Ucraina cunoaște o escaladare fără precedent după ce Rusia a lansat asupra Ucrainei o rachetă balistică intercontinentală (ICBM). Acesta este primul caz în care Rusia folosește o ICBM în timpul războiului său îndreptat împotriva Ucrainei. În dimineața de 21 noiembrie, trupele ruse au atacat orașul ucrainean Dnipro cu rachete de diferite tipuri. Una dintre acestea a fost o rachetă balistică intercontinentală lansată din regiunea Astrakhan a Federației Ruse, informează Forțele Aeriene ale Forțelor Armate Ucrainene .
BAE Systems a obținut un contract suplimentar din partea U.S. Army pentru a dezvolta Multi-Class Soft Kill System (MCSKS), o tehnologie avansată de război electronic concepută pentru a spori capacitatea de rezistență a vehiculelor terestre de luptă împotriva rachetelor ghidate și a amenințărilor aflate în imediată apropiere. Acest program vizează consolidarea semnificativă a sistemelor de protecție a vehiculelor, sporind astfel succesul misiunilor în medii complexe și cu risc ridicat.
Economia Rusiei și-a epuizat aproape toate resursele disponibile, a anunțat marți, în Duma de Stat, Elvira Nabiullina, aflată la conducerea Băncii Centrale Ruse.
În dimineața zilei de 21 noiembrie, armata rusă a lansat un atac combinat cu rachete asupra facilităților militare ale regimului de la Kiev din diferite regiuni ale Ucrainei. Au fost implicate cel puțin cinci bombardiere strategice Tu-95MS, care au lansat rachete Kh-101 asupra țintelor, precum și avioane de vânătoare MiG-31I cu rachete hipersonice Kinjal. În plus, până la cinci nave purtătoare de rachete de croazieră Kalibr au fost semnalate în Marea Neagră.
Administrația Biden va permite Ucrainei să folosească minele antipersonal furnizate, pentru a o ajuta să încetinească progresul înregistrat de Rusia pe câmpului de luptă, a declarat miercuri secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în timp ce ambasadele SUA și altor câteva state din Occident au rămas închise după amenințarea unui atac aerian major rusesc asupra capitalei ucrainene.
Secretarul britanic al Apărării John Healey a anunțat, miercuri, renunțarea la navele militare, elicopterele și dronele învechite sau considerate prea costisitoare pentru a mai fi întreținute. În Parlament, ministrul laburist a atribuit nevoia de reducere a costurilor "moștenirii tragice" de la conservatori, care au fost la putere 14 ani înainte de înfrângerea lor la alegerile din iulie. Acesta a spus că fosta conducere a lăsat "o gaură neagră în valoare de un miliard de lire sterline în planurile de apărare".
La 11 noiembrie 2024, Departamentul american al Apărării (US DoD) a anunțat că sistemul modernizat de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270A2 și-a făcut debutul în timpul exercițiului Dynamic Front 25 al NATO, desfășurat la Ravajarvi Training Area din Rovaniemi, Finlanda. Soldații americani din Brigada 41 de Artilerie au operat sistemul M270A2, trăgând cu succes pentru a-i demonstra capacitățile. Lansatorul este conceput pentru a ataca diverse ținte, inclusiv concentrații de artilerie, unități de apărare aeriană și vehicule blindate ușoare, la distanțe mai mari decât sistemele anterioare.
Pentru prima dată Ucraina a folosit rachete britanice Storm Shadow pentru a ataca Federația Rusă, scriu marile publicații europene, care citează oficiali occidentali.
Două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Regale Olandeze, ultimele care intră în dotarea Centrului European de Instruire F-16, au aterizat miercuri, 20 noiembrie, în Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești.
La expoziția aeriană Zhuhai din China, două avioane rusești Su-57 Felon au atras atenția, un eveniment cu o mare încărcătură simbolică. Cu zece ani în urmă, la același spectacol, Rusia a prezentat Su-35 Flanker-E, sperând la vânzări importante. În 2024, însă, situația este mult mai puțin promițătoare.
Pe 20 noiembrie sau în aceste zile Rusia ar intenționa să lanseze o rachetă experimentală asupra Ucrainei, probabil de tip RS-26 Rubezh, într-o versiune non-nucleară. Astfel de informații sunt diseminate în mod activ pe canalele ucrainene de pe Telegram, pe fondul unui avertisemnt din partea Ambasadei SUA la Kiev. Dar ele sunt preluate intens și dezvoltate și de presa de propagandă pro-război rusă.
Ministrul francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, aflat într-un turneu în Golf, a declarat, marți, la Abu Dhabi, că a discutat cu omologii săi din regiune necesitatea sprijinirii armatei din Liban, unde Israelul poartă un război deschis împotriva Hezbollahului.
Personalul român de la Șantierul Naval de la Galați se poate lăuda cu o nouă performanță notabilă: Den Helder, a doua navă militară construită aici începe testele pe mare și se îndreaptă spre țara de destinație.
Hanwha Aerospace România și-a luat angajamentul să sprijine modernizarea Fortelor Armate ale României și să contribuie la întărirea flancului estic al NATO, ca răspuns la provocările și amenințările de securitate generate de războiul din Ucraina. Hanwha a prezentat planurile pentru construirea unei facilități ultramoderne în România, care va include producție, cercetare, testare, instruire și servicii MRO pentru obuziere K9 Tunetul. Partenerii coreenii și-au reiterat intenția de a livra totodată Armatei României și mașini de luptă Redback.
Lockheed Martin şi compania românească Sinteza S.A. au semnat, miercuri, o scrisoare de intenţie în vederea construcţiei la Oradea a unei fabrici de baterii GridStar Flow, cu zero emisii de carbon şi care permit obţinerea de energie durabilă şi stabilă, se arată într-un comunicat de presă al companiei româneşti, precum și al Lockheed.
Ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, generalul Valeri Zalujnîi, le-a spus soldaților ucraineni care se antrenează în Marea Britanie că războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei devine din ce în ce mai brutal și i-a îndemnat să aibă grijă de ei și să nu uite ce apără.
Președintele Ucrainei avertizează asupra pericolului de a pierde războiul dacă SUA reduc substanțial sprijinul militar. Remarca a fost făcută de Zelenski, într-un interviu acordat Fox News în contextul trecerii a 1.000 de zile de război și a câștigării de Donald Trump a alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii.
Avioanele daneze F-16 au început să ajungă în Ucraina, Royal Danish Air Force livrând primul lot de șase avioane de luptă avansate. Acest lucru a fost confirmat de prim-ministrul danez Mette Frederiksen în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Frederiksen a dezvăluit, de asemenea, că alte 13 F-16 urmează să fie livrate în viitorul apropiat, subliniind angajamentul continuu al Danemarcei de a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Ucrainei în contextul conflictului în curs.