Potrivit jurnalului american, ambele țări se confruntau deja cu declinul populației înainte de conflict, iar pierderea în continuare a populației va avea un efect devastator asupra lor pe termen lung.
Estimările făcute de Wall Street Journal nu fac referire și la numărul de victime civile înregistrate în conflict. Ținând cont de faptul că nici Rusia și nici Ucraina nu furnizează statistici oficiale cu privire la victimele lor militare și uneori chiar publică cifre care nu sunt de încredere, numărul total al victimelor provocate de război poate doar să fie estimat.
Astfel, Wall Street Journal scrie acum că aproximativ 80.000 de soldați ucraineni au murit în lupte, iar alți 400.000 au fost răniți. Estimările se bazează pe informații primite de la surse familiarizate cu situația și pe date ucrainene clasificate referitoare la pierderile înregistrate de la începutul acestui an.
După cum a informat Wall Street Journal, estimările serviciilor secrete occidentale în ceea ce privește victimele rușilor diferă de la o țară la alta. De exemplu, unii afirmă că numărul morților este de 200.000 și cel al răniților de aproximativ 400.000. De exemplu, Ministerul britanic al Apărării a anunțat astăzi pe rețeaua de socializare X că Rusia a pierdut 610.000 de soldați, morți sau răniți de la începutul invaziei militare în țara vecină.
În ceea ce privește victimele civile, cotidianul american a atras atenția că numai la începutul războiului, capturarea de către Rusia a orașului-port Mariupol din Ucraina a provocat moartea a peste 8.000 de persoane, potrivit estimărilor Human Right Watch. Într-un raport din luna august, ONU a confirmat că cel puțin 11.743 de civili au fost uciși și 24.614 răniți în urma invaziei rusești în Ucraina. În acesta se subliniază însă că, probabil, numărul real de victime este semnificativ mai mare, din cauza faptului că numărul acestora nu poate fi confirmat în anumite orașe.
Potrivit Wall Street Journal, acțiunile rusești împotriva Ucrainei din ultimii ani, precum anexarea Peninsulei Crimeea sau implicarea Rusiei în conflictul din Donbas, au avut un impact catastrofal asupra populației Ucrainei. Potrivit ultimului recensământ din 2001, în Ucraina trăiau aproximativ 48 de milioane de oameni. Înainte de invazia rusă din 2022, populația era de aproximativ 40 de milioane, iar acum există 25 până la 27 de milioane de persoane care trăiesc în teritoriile controlate de Kiev. Milioane de ucraineni au fugit în străinătate din cauza războiului, în timp ce Rusia ocupă părți mari din teritoriile ucrainene.
Wall Street Journal a scris că rata natalității din țară a scăzut și ea la cel mai redus nivel înregistrat vreodată. Conform datelor guvernamentale, în prima jumătate a acestui an, au murit de trei ori mai mulți oameni decât s-au născut. Autoritățile ucrainene au înregistrat 250.000 de decese și peste 87.000 de nașteri. În anul 2021, adică înainte de invazia rusă, peste 130.000 de copii s-au născut în țară în aceeași perioadă.
Unul dintre motivele cheie pentru care președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, refuză să mobilizeze grupul de bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, care alcătuiesc de obicei cea mai mare parte a forțelor luptătoare, constă în faptul că majoritatea nu au copii. Astfel, dacă ar muri sau ar fi răniți și nu ar putea avea urmași, perspectivele demografice ar fi și mai sumbre, spun demografii ucraineni. Vârsta medie estimată a luptătorilor din armata ucraineană este de 43 de ani.
Războiul din Ucraina pune probleme și Rusiei, unde se estimează că trăiesc 144 de milioane de oameni. Ca și Ucraina, Rusia se lupta și ea cu declinul populației înainte de conflict. Wall Street Journal noteză faptul că una dintre motivațiile președintelui rus, Vladimir Putin, care a stat în spatele deciziei de lansare a invaziei din 2022, a constat în creșterea populației țării prin absorbția ucrainenilor.
Potrivit jurnalului american, deși Rusia a câștigat populație prin ocuparea teritoriului ucrainean, războiul are un efect devastator asupra demografiei sale interne și a pieței muncii. De exemplu, peste 600.000 de ruși au fugit din țară de la începutul invaziei, în special profesioniști tineri, capabili să se stabilească în străinătate.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În cursul nopții de 06.04.2025, trupele ruse au efectuat noi atacuri masive cu drone și rachete de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. A fost vizată în special capitala Kiev, dar loviturile mijloacelor rusești de atac aerian au ajuns din nou până în vestul teritoriului ucrainean.
Ministerul rus al Apărării a declarat sâmbătă că Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, lovind ținte de 14 ori în ultimele 24 de ore, în pofida unui moratoriu intermediat de SUA, relatează Agerpres și Reuters.
Cel puţin 14 persoane şi-au pierdut viaţa şi 50 au fost rănite vineri într-un bombardament rus într-o zonă rezidenţială a oraşului ucrainean Krivoi Rog (centru), potrivit autorităţilor locale, fiind una dintre cele mai grave lovituri din ultimele săptămâni în Ucraina, relatează Agerpres, AFP şi Reuters. A fost lovit un parc în timp ce mai multe persoane se aflau la locul de joacă. Printre victime se numără din păcate și mulți copii, precum și părinți.
Cercurile apropiate lui Donald Trump îl sfătuiesc să nu poarte nicio convorbire telefonică cu Putin până când acesta nu se angajează la o încetare completă a focului cu Ucraina, a relatat joi postul de televiziune NBC News, citând responsabili de la Casa Albă, sub rezerva anonimatului, potrivit Agerpres, Reuters și Xinhua.
Inspectorul general al Departamentului Apărării va ancheta asupra utilizării de către şeful său, Pete Hegseth, a aplicaţiei de mesagerie criptată Signal, după încălcarea securităţii în ceea ce priveşte atacurile americane asupra rebelilor houthi din Yemen, potrivit unei note publicate joi, notează Agerpres și AFP.
Trupele ruse au intrat joi (03.04.2025) în lupte grele cu forțele ucrainene în regiunea Kursk din vestul Rusiei, în încercarea de a le împinge afară din ultima parte a teritoriului ocupat pe teritoriul suveran al Rusiei, au declarat bloggeri de război citați de Reuters.
Secretarul de stat Marco Rubio este la Bruxelles, Belgia, în perioada 2-4 aprilie. Washingtonul își reafirmă angajamentul pentru Europa, dar în același timp, pentru prima dată, SUA nu vor participa săptămâna viitoare la formatul Ramstein pentru Ucraina.
Ministerul ucrainean al Apărării se pregătește să desfășoare 15.000 de sisteme robotizate în luptă în acest an. Locul lor va fi în primul rând pe prima linie.
Senatorii Lindsey Graham (Partidul Republican) și Richard Blumenthal (Partidul Democrat) au introdus marți un proiect de lege care urmărește să impună sancțiuni primare și secundare împotriva Rusiei dacă aceasta nu este de acord cu o pace de lungă durată cu Ucraina.
Oficial, partea rusă nu a acceptat și nici nu a respins încetarea focului; negocierile sunt încă în desfășurare. O serie de politicieni ucraineni și ruși au comentat propunerea. Partea rusă aude, însă, și opinii negative. Ryabkov este unul dintre criticii propunerii americane.
Ultima dată când a avut loc o astfel de pauză a fost pe 10 decembrie 2024.
Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că omologul său rus Vladimir Putin "îşi va face partea sa" de înţelegere, după ce îşi exprimase cu o zi în urmă frustrarea faţă de blocajele care împiedică să se ajungă la un acord de încetare a focului între Moscova şi Kiev, relatează France Presse.
Chiar și fără Statele Unite, țările europene ale Alianței Nord-Atlantice au suficienți soldați și arme pentru a face față Rusiei, arată o analiză realizată de revista Der Spiegel.
În octombrie 2022, serviciile de informații americane au interceptat o conversație între generalul rus Serghei Surovikin, în care acesta și-a exprimat disponibilitatea de a folosi arme nucleare pentru a împiedica forțele ucrainene care se pregăteau atunci să treacă râul Nipru.
Pe 30 martie, președintele american Donald Trump s-a declarat „exasperat” de președintele rus Vladimir Putin și a amenințat că va impune sancțiuni secundare asupra tuturor exporturilor de petrol ale Rusiei dacă Moscova nu ajunge la încetarea focului în Ucraina.
Alegerile în Ucraina ar putea avea loc încă din această vară. Actualul șef al statului, Volodimir Zelenski, intenționează să candideze pentru un alt mandat, transmite The Economist, citând sursele sale din guvernul ucrainean.
Președintele american Donald Trump l-a avertizat duminică pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, că, dacă va respinge acordul în discuție asupra resurselor minerale, va avea 'mari probleme', notează Agerpres și AFP.
Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică (30.03.2015) că forțele ruse au capturat satul Zaporojie din regiunea Donețk din estul Ucrainei. Localitatea este situată la numai șapte kilometri de granița cu regiunea centrală Dnipropetrovsk. Informația a fost publicată de agenția de presă slovacă TASR, care a preluat o știre pe acest subiect de la AFP.
Strategii de la Moscova au dus Rusia în punctul în care creșterea economică a țării depinde de continuarea războiului.
Liderul grupării şiite libaneze Hezbollah, Naim Qasem, a avertizat sâmbătă că, dacă Israelul nu părăseşte Libanul şi îşi continuă agresiunea împotriva acestei ţări, "nu va avea de ales decât să opteze pentru alte opţiuni", în ciuda angajamentului său de a menţine armistiţiul, informează Agerpres.
Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a declarat că din august 2024, numărul execuțiilor soldaților ucraineni capturați de Federația Rusă a crescut semnificativ.
Comandamentul militar rus vrea să consolideze poziția Kremlinului în negocierile de încetare a focului.
Armata ucraineană a pierdut în doar câteva săptămâni tot teritoriul pe care l-a ocupat în timpul invaziei sale a regiunii Kursk din Rusia în august anul trecut, iar la acest eșec pare să fi contribuit din plin și sistemul de satelit Starlink al lui Elon Musk.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că noul proiect de acord propus de SUA pentru exploatarea resurselor minerale ucrainene este "complet diferit" de versiunea anterioară şi necesită o evaluare aprofundată din partea juriştilor Kievului înaintea unei decizii de semnare a documentului.
Rusia urmează să antreneze 1,5 milioane de operatori de drone de atac în cinci ani, așa cum rezultă dintr-un regulament guvernamental intitulat „Strategia pentru dezvoltarea aviației fără pilot până în 2035”.
Președintele rus Vladimir Putin a sugerat că Ucraina ar putea fi plasată sub o anumită formă de administrație interimară pentru a permite noi alegeri în țară și semnarea unor acorduri cheie menite să ajungă la o soluție, au informat vineri agențiile de presă ruse.
Un nou acord propus de administrația Trump privind resursele minerale ale Ucrainei stârnește controverse, fiind catalogat de către corespondentul de război Radu Hossu drept un „jaf în stil american”.
Afirmații pe acest subiect au fost făcute președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, într-un interviu acordat agenției de presă RBC-Ucraina (publicat pe 28 martie).
Rusia nu va decide dacă țările europene își vor trimite trupele pe teritoriul Ucrainei după încheierea unui posibil acord de pace.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, că România va participa la grupul de lucru privind monitorizarea armistiţiului de 30 de zile în Ucraina.
Satelitul rusesc secret aflat în spațiu, despre care oficialii americani cred că are legătură cu un program de armament nuclear anti-satelit, pare să se rotească necontrolat, ceea ce sugerează că ar putea să nu mai funcționeze – o posibilă lovitură pentru eforturile Moscovei în domeniul armelor spațiale, potrivit analiștilor americani.
Bombardierele americane au aterizat în Japonia pentru cele mai lungi misiuni din ultimele decenii.
Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze temporar unele teritorii Rusiei, susține primarul Kievului, Vitali Klitschko.
Textul integral al propunerilor de a pune capăt invaziei Rusiei asupra Ucrainei, prezentat liderilor europeni la Paris pe 17 aprilie de către reprezentantul SUA Steve Witkoff, a fost acum publicat de Reuters.
La o întâlnire de miercuri la Londra, delegația ucraineană a prezentat SUA un set de cerințe pe care dorește să le includă în planul de pace american.
FSB-ul rus a prezentat arestarea pentru spionaj unui cetățean român. Din comunicatul serviciului rus de informații reieșea că ar fi vorba de o arestarea petrecută zilele acestea. În schimb, MAE român precizează că informațiile fac referire la cazul de anul trecut, când un cetățean român a fost arestat în regiunea Krasnodar. ”Situația are toate datele unui caz de manual FIMI (dezinformare) de “reîncălzire” a unui subiect in scop propagandistic”, precizează experții.
Într-un articol publicat la 23 aprilie 2025, revista americană Newsweek a relatat despre progresul înregistrat în cadrul unei inițiative de apărare care se concretizează de-a lungul frontierei estice a NATO. Denumit „Zidul dronelor”, acest proiect prevede o rețea continuă de drone de supraveghere și de sisteme de anti-UAV care se întinde din Norvegia până în Polonia - aproape 3 000 de kilometri de-a lungul flancului estic al Alianței.
Otokar, divizia producătoare de sisteme de apărare a celui mai mare conglomerat din Turcia, Koç Group, a făcut un pas important în proiectul „1059 COBRA II ATBTU”, prin care va furniza Ministerului Apărării Naționale din România blindate COBRA II 4x4 ATBTU. Otokar a semnat un acord de joint venture (JV) cu una dintre cele mai importante companii de apărare din România, Automecanica S.A., pentru a produce local, în România, aceste vehicule blindate, contribuind astfel la dezvoltarea capabilităților de apărare ale țării.
Administrația Trump a avertizat că ar putea exista „consecințe grave” în ceea ce privește planul Rusiei de a construi o bază navală în Sudan. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat recent că „Statele Unite sunt la curent cu presupusul acord dintre Rusia și Forțele Armate Sudaneze (SAF) privind înființarea unei facilități navale rusești pe coasta Sudanului. Încurajăm toate țările, inclusiv Sudanul, să evite orice tranzacții cu sectorul de apărare al Rusiei, care ar putea declanșa consecințe grave, inclusiv sancțiuni asupra entităților sau persoanelor asociate cu aceste tranzacții.”
În urmă cu aproximativ o lună, pe 15 martie, premierul britanic Keir Starmer prezenta un plan de trimitere a nu mai puțin de 10.000 de militari ca forță de menținere a păcii în Ucraina. Misiunea de menținere a păcii, susținută de așa-numita “Coaliție de voință”, ar fi reprezentat o forță importantă, cu un număr semnificativ de țări care furnizează trupe și un grup mult mai mare de țări care contribuie în alte moduri la menținerea păcii.
Potrivit unui nou raport al companiei de consultanţă Govini, 78% din toate armele fabricate în SUA depind de metale care conțin pământuri rare din China, fiind vorba de 80.000 de piese prezente în 1.900 de tipuri de arme. Marina SUA este „liderul” în ceea ce privește dependența, cu 91% din toate armele disponibile care conțin cel puțin un tip de metal produs din pământuri rare de „origine chineză”, scrie publicația Defence One.
Un posibil cumpărător de submarine nucleare ar trebui să fie Australia, care a convenit să facă acest lucru în 2021 ca parte a pactului de apărare AUKUS, semnat cu SUA și Marea Britanie, iar pentru australieni realizarea acestei ambiții ar putea costa 50 de miliarde de dolari. Însă, soarta pactului AUKUS este în prezent detonată de comportamentul administrației Donald Trump, astfel încât subiectul submarinelor cu propulsie nucleară a devenit unul incert pentru Australia. Cu toate acestea, analiștii australieni nu sunt descurajați de această situație, iar acum propun ca Australia să achiziționeze în scurt timp mai multe bombardiere strategice B-1B Lancer sau B-2 Spirit.
Prezența trupelor de menținere a păcii în Ucraina este „absolut inacceptabilă”, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. La fel vede situația și șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, spunând că acest pas ar declanșa al treilea război mondial.
Ministerul de Externe al Indiei a anunțat că va suspenda un tratat esențial de împărțire a apei cu Pakistanul și va închide un punct cheie de trecere a frontierei, ca parte a unei serii de măsuri diplomatice adoptate împotriva țării vecine.
În Rusia, a luat foc și a ars un avion de luptă multirol Su-30SM care costă aproximativ 50 de milioane de dolari. Incidentul a avut loc la o bază aeriană de lângă Rostov-pe-Don, anunță serviciul ucrainean de informații militare - HUR.
Artileria rămâne regina pe câmpul de luptă, iar britanicii de la BAE sunt printre liderii în domeniul obuzierelor (obuzierul M777), cât și cel al muniției de tip 155 mm.
Președintele american Donald Trump și-a exprimat indignarea față de atacul rus de joi asupra Kievului, care a ucis nouă persoane și a rănit alte aproximativ 90. El i-a cerut liderului rus Vladimir Putin să oprească atacurile și să încheie un acord de pace.
Premierul ungar Viktor Orbán susține că i-a explicat președintelui american Donald Trump că nu e încă timpul ca Ungaria să părăsească Uniunea Europeană.
Ucraina se află la o răscruce de drumuri cu privire la lupta sa împotriva invaziei la scară largă a Rusiei, cu posibilitatea de a fi forțată să respingă un acord de pace nefavorabil impus de SUA. Linia roșie pentru Kiev ar putea fi o propunere a Casei Albe care recunoaște de jure Crimeea ca teritoriu rusesc, ceea ce ar rupe un consens bipartizan de peste un deceniu cu privire la anexare, bazat pe norme internaționale durabile.
EDIP, un proiect de sprijinire a industriei de apărare europene, blocat de mult timp şi susţinut în special de Franţa, a trecut joi de o etapă-cheie, cea din Parlamentul European, relatează France Presse și Agerpres.
Potrivit The New York Times, Israelul se pregătea să lanseze o operațiune militară de amploare ca viza instalațiile nucleare iraniene încă din mai 2025. Cu toate acestea, planul a fost amânat în urma unei decizii a președintelui american Donald Trump.
În cursul nopții de 24.04.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu drone și rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. În primul rând, armele rusești au atacat facilitățile industriei militare din Kiev și din regiune. Coloane de fum negru formate după sosirile de drone și rachete au fost observate de locuitorii Kievului în diferite zone. Printre altele, incendiile au provocat daune unei întreprinderi implicate în producția de componente pentru vehiculele blindate ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
Portugalia a făcut un pas decisiv către modernizarea forțelor sale aeriene, afirmându-și intenția de a achiziționa avionul de luptă F-35 Lightning II, construit în SUA, ca succesor al flotei sale învechite de F-16 Fighting Falcon. Anunțul, făcut de generalul Jooo Cartaxo Alves, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene (CEMFA), în cadrul Conferinței portugheze pentru Apărare Națională din 22 aprilie 2025, indică o schimbare importantă adusă strategiei de apărare a Portugaliei.
În timp ce dronele și rachetele rusești au țintit capitala Ucrainei, președintele american Donald Trump a declarat încă o dată că un acord de pace cu Rusia este practic încheiat - declarație făcută la conferința de presă din Biroul Oval din 24 aprilie.
Guvernul chinez a interzis Coreei de Sud să exporte produse din domeniul apărării în Statele Unite dacă acestea sunt fabricate din minereuri de pământuri rare din China, potrivit Korea Economic Daily. Companiile sud-coreene se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Chinei, care a instruit guvernul și întreprinderile sud-coreene să verifice produsele exportate către Statele Unite pentru a se asigura că acestea nu conțin materiale chinezești din pământuri rare.
Compania Northrop Grumman a dezvăluit recent ca a înregistrat o nouă pierdere de 477 de milioane de dolari în cadrul programului B-21 Raider, în contextul în care se confruntă cu creșterea costurilor de producție pentru construirea noului bombardier stealth al Forțelor Aeriene ale SUA.
Președintele Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat, pe 23.04.2025, că Federația Rusă nu va participa niciodată la negocieri în care se discută despre introducerea trupelor NATO în Ucraina. O astfel de idee nu poate fi susținută de Moscova sub nicio formă.
Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a profitat miercuri de discursul anual în fața parlamentului pentru a trimite un mesaj dur liderilor ruși, în timp ce războiul continuă în Ucraina vecină, întrebând: 'Nu aveți destul pământ?', relatează Agerpres, citând ABC News și AP.
Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, compania rusă de stat Rosoboronexport a prezentat o gamă de echipamente militare, inclusiv avionul multirol MiG-35, dar și un tanc principal de luptă T-90MS, un obuzier autopropulsat 2S40 Floks, precum și un sistem de apărare aeriană Pantsir-S1M . Acestea au fost anunțate în contextul expoziției SITDEF 2025, care va avea loc săptămâna viitoare la Lima, în Peru pe continentul sud-american. O regiune considerată ca fiind de fapt „curtea din spate” a SUA, unde americanii exercită o influență majoră, influență contestată și de chinezi.
Vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko a reafirmat miercuri, în ziua în care la Londra au loc întâlniri privind o posibilă încetare a focului între emisari ai guvernului său, parteneri europeni ai Ucrainei şi Statele Unite, că Kievul nu va recunoaşte Peninsula Crimeea ca teritoriu al Rusiei, informează Agerpres și EFE.
Potrivit surselor media britanice, șefii diplomațiilor din Franța, Germania, Regatul Unit și Ucraina și-au suspendat planurile de a participa astăzi, 23 aprilie, la discuțiile de la Londra cu privire la identificarea modalităților de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
În 2024, Ucraina a distrus arsenalele de rachete 23, 67 și 107 ale Direcției Principale Rachete și Artilerie (GRU) a Ministerului Apărării al Federației Ruse, fără a pune la socoteală alte mari depozite de muniție rusești, iar „al doilea sezon” de atacuri care a vizat stocurile de rachete rusesti a început cu distrugerea Arsenalului 51 de lângă Moscova.
