Anunțul a fost făcut în urmă cu scurt timp de Casa Regală a Marii Britanii.
Suverana s-a stins la Castelul Balmoral din Scoția după ce domnit 70 de ani, cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii.
„Regina a murit liniştită la Balmoral în această după-amiază. Regele şi regina consoartă vor rămâne la Balmoral în această seară şi se vor întoarce la Londra mâine'' - Casa Regală a Marii Britanii
Elisabeta a II-a, regina Marii Britanii. Foto: Royal Family
Prinţesa Elizabeth Alexandra Mary de Winsdor s-a născut la 21 aprilie 1926, la Londra, fiind primul copil al prinţului Albert, duce de York (viitorul rege George al VI-lea), cel de-al doilea fiu al regelui George al V-lea şi al reginei Mary, şi a Elisabetei Bowes-Lion, ducesă de York (Regina-Mamă). A fost botezată la Palatul Buckingham, la 29 mai 1926. Lilibet, după cum era strigată de membrii familiei sale, şi-a petrecut primii ani de viaţă în reşedinţa londoneză din Piccadilly 145, aparţinând părinţilor săi, şi la White Lodge în Richmond Park. A copilărit în casele de la ţară ale bunicilor săi paterni şi materni. În 1930, s-a născut sora sa, prinţesa Margaret Rose (care a murit la 9 februarie 2002).
Prinţesele au studiat acasă, asemenea altor fete ce proveneau din familii înstărite. Au luat lecţii de franceză, matematică, istorie, dar şi lecţii de dans, muzică şi artă, echitaţie şi înot. Odată cu urcarea pe tron a tatălui său, prinţesa Elisabeta a început să studieze istoria şi dreptul constituţional, pregătindu-se pentru o viitoare domnie, potrivit biografiei publicate pe site-ul royal.gov.uk.
Soarta prinţesei Elisabeta s-a schimbat în întregime odată cu decesul bunicului său, suveranul George al V-lea, la 20 ianuarie 1936. Regele Edward al VIII-lea a abdicat în decembrie 1936, tronul revenindu-i ducelui Albert de York, primul în linia de succesiune, tatăl prinţesei, care a devenit regele George al VI-lea. După ce tatăl său a urcat pe tron, prinţesa Elisabeta a devenit moştenitoare a tronului, luând titlul Alteţa Sa Regală Prinţesa Elisabeta. Ceremonia de încoronare a avut loc în 1937.
Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, a determinat mutarea prinţeselor, pentru siguranţa lor, la Castelul Windsor, unde au stat aproape întreaga perioadă. De aici, prinţesa în vârstă de doar 14 ani a rostit faimosul său discurs transmis la radio, prin care îi susţinea pe copiii din Marea Britanie care fuseseră evacuaţi din locuinţele şi familiile lor: "în cele din urmă totul va fi bine; căci Dumnezeu va avea grijă de noi şi ne va da victorie şi pace", conform https://www.biography.com/.
În curând, prinţesa a început să îşi asume şi alte atribuţii publice. Numită de tatăl său, regele George al VI-lea, "colonel-in-chief" al Gărzii de Grenadieri, Elisabeta a avut prima sa apariţie publică în 1942, când a inspectat trupele. De asemenea, a început să-şi însoţească părinţii în vizitele oficiale pe care aceştia le efectuau în ţară. Prinţesa s-a alăturat, în 1945, Serviciului Teritorial Auxiliar pentru a ajuta în efortul de război. A învăţat şi s-a calificat alături de alte femei, devenind şofer de camion militar, dar şi mecanic. Munca sa de voluntariat a durat doar câteva luni, dar i-a arătat prinţesei o lume diferită faţă de cea regală.
La 9 iulie 1947, era anunţată logodna prinţesei Elisabeta şi a prinţului Philip Mountbatten, fiul prinţului Andrew al Greciei. Cei doi se cunoscuseră cu 13 ani în urmă, la nunta verişoarei prinţului Philip, prinţesa Marina a Greciei cu ducele de Kent, unchi al prinţesei Elisabeta. Căsătoria a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Westminster Abbey din Londra, conform www.royal.uk. Prinţul Philip, care a efectuat serviciul militar în Marina Britanică, a devenit, în urma căsătoriei, duce de Edinburgh. Cuplul regal a avut patru copii: prinţul Charles de Wales, moştenitorul tronului (14 noiembrie 1948), prinţesa Anne (1950), prinţul Andrew (1960) şi prinţul Edward (1964).
Prinţesa Elisabeta a efectuat vizite oficiale alături de ducele de Edinburgh în Franţa şi în Grecia, iar în toamna anului 1951 cei doi au vizitat Canada. Prinţesa a vizitat, de asemenea, Malta, de mai multe ori, în timp ce prinţul Philip se afla staţionat pentru îndatoriri în cadrul marinei.
Starea de sănătate a regelui George al VI-lea s-a deteriorat în această perioadă, prinţesa Elisabeta şi soţul său preluând o serie de îndatoriri regale. În 1952 au plecat într-o călătorie în Australia şi Noua Zeelandă, cu o escală în Kenya. Aici, la 6 februarie 1952, prinţesa Elisabeta a primit vestea morţii tatălui său. Tânăra prinţesă, în vârstă de 25 de ani, a devenit regină a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, sub numele de Elisabeta a II-a. Încoronarea oficială a avut loc la Westminster Abbey, la 2 iunie 1953, ceremonia fiind condusă de Geoffrey Fisher, arhiepiscop de Canterbury. Întreaga ceremonie a fost transmisă la radio, însă, pentru prima oară, a fost transmisă şi la televizor în întreaga lume, potrivit https://www.history.com/.
Regatul Unit era, în acel moment, un imperiu impresionant, format din dominioane şi posesiuni. În anii 1950 şi 1960, multe dintre acestea şi-au declarat independenţa, Imperiul Britanic devenind "Commonwealth of Nations". În 1953, Regina şi soţul său au plecat într-un turneu care a durat şase luni, în care au vizitat 13 ţări. A devenit primul monarh care a vizitat Australia şi Noua Zeelandă. În 1965 a vizita oficial, pentru prima dată, Germania. În 1973, a participat la Conferinţa Commonwealth-ului de la Ottawa, Canada şi, în 1976, a călătorit în Statele Unite ale Americii. În acelaşi an, a deschis Jocurile Olimpice de Vară din Canada. În 1979, suverana a călătorit în Kuweit, Bahrain, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite şi Oman, o vizită care a atras atenţia şi respectul la nivel internaţional. Regina Elisabeta a II-a a întreprins, în 2011, o vizită istorică în Irlanda, fiind prima vizită a unui monarh britanic din 1911.
Ceremonii impresionante, care au cuprins şi numeroase vizite în străinătate, au fost organizate în 1977, cu prilejul Jubileului de Argint, marcând 25 de ani de domnie ai Reginei. În 2002 a fost aniversat Jubileul de Aur, în 2012, Jubileul de Diamant şi în 2017, Jubileul de Safir, eveniment ce a marcat împlinirea a 65 de ani de la urcarea pe tronul Marii Britanii. La 9 septembrie 2015, Elisabeta a II-a a devenit monarhul britanic cu cea mai îndelungată domnie, depăşind-o pe cea a reginei Victoria (1837-1901), notează www.royal.uk.
Monarh activ şi susţinător al îndatoririlor regale, de la cele oficiale statale la cele filantropice, regina Elisabeta a II-a a adus în centrul atenţiei, prin acţiunile sale, afirmarea identităţii naţionale şi unitatea, continuitatea, dar şi stabilitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Regina este comandantul suprem al forţelor armate şi guvernatorul suprem al Bisericii Angliei, îl desemnează pe primul ministru, pe ceilalţi miniştri, pe arhiepiscopi şi episcopi. Regina este sursa onorurilor, conferind medalii şi ordine. Regina a avut sub patronajul său peste 600 organizaţii caritabile sau cu scop educativ şi social, 400 dintre acestea fiind înfiinţate în 1952.
În ultimii ani, regina şi-a limitat programul de vizite peste hotare, dar a continuat să primească la Palatul Buckingham înalţi oaspeţi din străinătate. Totodată, şi-a redus implicarea în activităţile organizaţiilor şi instituţiilor de caritate, academice şi sportive şi a transferat numeroase îndatoriri regale şi patronaje prinţului Charles, moştenitorul tronului, fiului său William şi altor oficiali regali. Ea îndeplineşte în continuare îndatoriri regale simbolice, precum deschiderea sesiunii Parlamentului britanic.
În 2020, în contextul pandemiei de coronavirus, regina Elisabeta a II-a şi prinţul Philip au părăsit Palatul Buckingham şi s-au mutat la Castelul Windsor, reşedinţa regală situată la vest de Londra. O serie de angajamente publice ale reginei au fost anulate. Prima apariţie publică a reginei, în 2021, a avut loc la 31 martie, la un eveniment ce a marcat centenarul Royal Australian Air Force şi care a fost organizat la CWGC Air Forces Memorial din Surrey, un monument situat la mică distanţă de Castelul Windsor.
Pe fondul mai multor probleme de sănătate, la 9 aprilie 2021, soţul său, prinţul consort Philip a încetat din viaţă la vârsta de 99 de ani. Regina a decretat opt zile de doliu naţional. Funeraliile au avut loc la 17 aprilie, ducele de Edinburgh fiind înmormântat la Capela St. George de la Castelul Windsor. Prinţul Philip s-a retras din viaţa publică la 2 august 2017, după un parcurs de 65 de ani, în cursul căruia a onorat în total 22.219 angajamente individuale, a efectuat 637 de vizite oficiale în străinătate şi a rostit aproape 5.500 de discursuri. La 20 noiembrie 2017, regina Elisabeta a II-a şi prinţul Philip au devenit primul cuplu din istoria monarhiei britanice care şi-a celebrat nunta de platină, eveniment care a fost marcat de clopotele catedralei Westminster.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Regiunea Mării Negre este o componentă critică a apărării NATO, a strategiei NATO, a declarat, marţi, la Bucureşti, secretarul de stat american Antony Blinken, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
Alianţa Nord-Atlantică este aici, este vigilentă şi este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat, a declarat, marţi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o intervenţie la Aspen - GMF Bucharest Forum, care are loc la Bucureşti.
Rusia continuă să transfere personal și tehnică militară în Belarus, crescând treptat gruparea de trupe de pe teritoriul republicii. Ministerul ucrainean al Apărării monitorizează îndeaproape situația, apreciind că o grupare comună de trupe ruso-belarusă ar putea intra pe teritoriul Ucrainei din direcția nord.
O linie directă de comunicații, creată între armatele Statelor Unite și Rusiei la începutul invaziei Moscovei împotriva Ucrainei a fost folosită o singură dată până acum, a declarat un oficial american pentru Reuters.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit despre Mircea Geoană, în cadrul celui mai amplu eveniment public internațional cu tematică geopolitică și geoeconomică găzduit la București.
În Norvegia au apărut unele contradicții între înalți oficiali din domeniul apărării cu privire la oportunitatea achiziționării de noi tancuri.
Statele Unite nu consideră necesar în acest moment să declare Rusia drept "stat terorist", iar o astfel de decizie s-ar putea dovedi chiar contraproductivă, pentru că ar risca să obstrucţioneze trimiterea de asistenţă umanitară în Ucraina şi exporturile de cereale din această ţară, a declarat luni, la Bucureşti, ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith.
Președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg au făcut declarații de presă, luni, după discuțiile purtate la Palatul Cotroceni.
Premierul Nicolae Ciucă l-a primit, luni, la Palatul Victoria, pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, unde vor purta discuţii în marja Reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice care începe marţi, la Bucureşti.
Guvernul Ungariei, ca parte a rotației planificate, intenționează să îl înlocuiască pe actualul ambasador al Ungariei în Ucraina și a stabilit deja cine va fi succesorul său probabil.
Invadatorii ruși au luat toți colaboratorii din Nova Kahovska, regiunea Herson. Trădătorii au părăsit orașul din cauza fricii de ofensiva Forțelor Armate, susțin ucrainenii.
Bucureştiul găzduieşte, în perioada 28-30 noiembrie, o serie de întâlniri la nivel înalt: reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre NATO, dar şi reuniunea liderilor de la Munchen (formatul restrâns al Conferinţei de Securitate de la Munchen - Munich Security Conference, MSC).
Statele Unite caută soluții pentru a furniza în continuare Ucrainei arme de înaltă tehnologie, fără să-și pericliteze stocurile vitale de armament.
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a pus sub semnul întrebării eficacitatea Organizației, formată din șase membri, a Tratatului de Securitate Colectivă.
România găzduieşte, în următoarele zile, primul eveniment de nivel înalt al Alianţei Nord-Atlantice într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a NATO, după agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
Preşedintele francez Emmanuel Macron va fi primit săptămâna viitoare de omologul său american Joe Biden în cursul unei rare vizite de stat care urmăreşte să sublinieze prietenia franco-americană mai degrabă decât concurenţa economică acerbă între cele două părţi, potrivit Agerpres, care citează Reuters.
Preşedintele Klaus Iohannis îl va primi luni, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Liderul Kim Jong Un a declarat că obiectivul final al ţării sale este să deţină cea mai puternică forţă nucleară din lume, în timp ce a promovat zeci de ofiţeri militari implicaţi în recenta lansare a celei mai importante rachete balistice din Coreea de Nord, a informat duminică presa de stat nord-coreeană, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Secretarul de stat Antony J. Blinken se va afla în România, în perioada 28 - 30 noiembrie, pentru a participa la Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO, informează Ambasada SUA la Bucureşti.
Liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a declarat miercuri că a trimis un baros pentru a fi livrat Parlamentului European, ca o amintire întunecată a uciderii cumplite a unui luptător.
Aliații NATO au efectuat exerciții privind apărarea Coridorului Suwalki, un punct strategic de o importanță crucială, în contextul în care aceasta e singura palmă de pământ care leagă țările baltice de restul teritoriului NATO și UE.
Secretarul de stat american Antony Blinken va ajunge luni, la Bucureşti, pentru a participa la reuniunea miniştrilor de externe ai NATO, transmite Departamentul de Stat al SUA.
Şeful grupului paramilitar rus Wagner, Evgheni Prigojin, a afirmat vineri că un "fost general" al infanteriei marine a SUA (United States Marine Corps, USMC) face parte din această armată privată ai cărei recruţi luptă în special în Ucraina, scrie Agerpres, care citează AFP.
Avioane de tip Eurofighter Typhoon și CF-18 Hornet au aterizat azi în România. Aeronavele aparțin aliaților noștri italieni și spanioli, care vor ajuta în următoarele luni Forțele Aeriene Române în misiuni de protejare a spațiului aerian național.
Ministerul rus de Externe a denunţat vineri rezoluţia Parlamentului European care a calificat în cursul săptămânii Rusia drept "stat sponsor al terorismului", Moscova afirmând că această decizie "nu are nicio legătură" cu lupta împotriva terorismului, potrivit Agerpres, care citează AFP.
A fost scandal azi în Parlamentul Bulgariei, unde în cele din urmă a fost votată ratificarea contractului dintre Sofia și gigantul american Lockheed Martin pentru achiziția a încă 8 avioane F-16 Fighting Falcon, în cea mai modernă versiune Block 70 - Viper.
NATO este alături de Ucraina în faţa agresiunii ruse şi o va sprijini în continuare şi mă aştept ca acest sprijin să fie reconfirmat de miniştrii de externe din ţările aliate la reuniunea de la Bucureşti din 29-30 noiembrie, a declarat vineri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Forțele Armate ale Norvegiei au anunțat, pe 24.11.2022, că, în cursul săptămânilor următoare, nave și avioane din mai multe țări se vor antrena în ducerea războiului maritim în apele norvegiene, în cadrul exercițiului Flotex 22.
Situația din Iran pare scăpată de sub control; protestele și grevele vor crește, probabil, în intensitate în zilele următoare, scriu analiștii de la ISW.
Autoritățile de la Kiev nu exclud cel mai rău scenariu de desfășurare a evenimentelor în timpul iernii, când va exista o lipsă totală de energie electrică, căldură și apă. Dar evacuarea populației nu este prevăzută.
Viceministrul rus de externe Serghei Ryabkov a avertizat joi că NATO „se joacă cu focul” furnizând transporturi de arme către Ucraina, într-un interviu acordat postului de televiziune Rossiya-24, citat de Tass.
România urmează să lanseze un program privind achiziția de obuziere, program care e așteptat în cursul anului viitor.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a respins joi aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, două voturi fiind împotrivă, în condiţiile în care era nevoie de unanimitate.
În perioada imediat următoare, Pentagonul va trimite în Estonia un pluton HIMARS MLRS și o companie de infanterie. De asemenea, SUA vor participa la formarea grupului de luptă multinațional al NATO, la nivel de divizie, care va fi localizat în Tula, Estonia.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a dispus convocarea ambasadoarei Republicii Austria la Bucureşti, joi seară, la sediul MAE, pentru a i se comunica poziţia României cu privire la aderarea la spaţiul Schengen şi protestul MAE faţă de atitudinea nejustificată şi inamicală a Austriei, "care va produce consecinţe inevitabile asupra relaţiilor bilaterale".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 9 decembrie 2022, de la ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Rușii care au ocupat Centrala nucleară Zaporijia au adus acolo mai multe sisteme de rachete ”Grad”, ceea ce poate indica pregătirea provocărilor.
Armata poloneză are în vedere să convoace anul viitor circa 200.000 de civili, rezervişti, voluntari şi cetăţeni fără experienţă în armată care urmează să primească instrucţie militară în cazărmi, relatează agenţia Agerpres, care citează EFE.
Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat joi "extrem de dezamăgită" de decizia din Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al UE ca România şi Bulgaria să nu fie admise încă în Spaţiul Schengen.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a respins joi aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen.
Tensiunile din reuniunea miniștrilor de interne au ajuns până la punctul în care, s-ar părea că Germania și Luxemburg au amenințat că vor bloca accesul Croației dacă veto-ul Austriei împotriva Bulgariei și României va rămâne în picioare.
Rusia a prezentat în premieră imagini video cu avioane de luptă de tip Su-27, folosite în așa-zisa operațiune militară specială - invadarea Ucrainei, generată pe data de 24 februarie 2022.
Statele Unite au arătat clar guvernului german că sprijină livrarea tancurilor de luptă germane Leopard 2 către Ucraina, dacă Berlinul decide să facă acest lucru.
Brittney Griner, vedeta WNBA (Women's Naţional Basketball Association), care a fost reținută de Rusia pentru mai multe luni de zile, în baza unor acuzații de trafic de droguri, a fost eliberată joi în cadrul unui schimb de prizonieri cu traficantul internațional de arme Viktor Bout, a precizat CBS News, citând un oficial american.
La întrunirea a ambasadorilor UE, Ungaria s-a opus noului pachet planificat de sancțiuni anti-ruse.
''Puţinele îndoieli''' care rămân în privinţa intrării României şi Bulgariei în zona Schengen, din partea Austriei şi Regatului Ţărilor de Jos, sunt de ordin politic, a apreciat joi vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas, transmite Agerpres, care citează EFE.
Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a anunţat joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), care se desfăşoară la Bruxelles, transmite AFP. Karner a făcut acest anunţ înaintea reuniunii JAI.
Unele rachete pe care Rusia le foloseşte acum pentru a bombarda Ucraina sunt produse recent şi vin direct de pe linia de producție. Printre armele folosite de ruşi se numără rachete produse în luna august a acestui an, a declarat sâmbătă generalul Vadim Skibitsky, şef adjunct al serviciului ucrainean de informaţii militare [GUR]. Ucraina a făcut de mai multe ori apel la statele occidentale să impună un pachet de sancţiuni mai dur industriei ruse de apărare pentru a îngreuna reaprovizionarea armatei ruse cu armament.
Cancelarul german Olaf Scholz speră ca ţara sa să se doteze cu un scut de apărare antirachetă în următorii cinci ani, transmite joi Reuters.
Guvernul federal al Germaniei pregătește sistemul de artilerie autopropulsat RCH-155 de 155 mm pentru a fi transferat către Ucraina. Guvernul german a comunicat oficial pe site-ul său că vor fi transferate 18 obuziere RCH-15. Anterior, presa germană a relatat că Ucraina este interesată de aceste sisteme de artilerie.
Rusia a recunoscut joi că este vulnerabilă la atacuri în Crimeea, peninsula ucraineană anexată în 2014, recunoaştere ce intervine după mai multe lovituri atribuite Ucrainei asupra unor obiective ruse departe de linia frontului, informează AFP.
Ministerul britanic al Apărării (MoD) și producătorul suedez Saab au încheiat un nou contract în valoare de 280 de milioane de dolari pentru noua generație de arme antitanc ușoare (NLAW), prin care armata britanică va achiziționa "câteva mii" de sisteme de rachete antitanc. NLAW este unul dintre sisteme de rachete antitanc care a devenit foarte cunoscut anul acesta, deoarece Marea Britanie l-a oferit Ucrainei ca parte asistentei militare de securitate. Din februarie, Marea Britanie a furnizat 10.000 de arme antitanc Ucrainei, conform unui raport guvernamental.
Cancelarul Austriei Karl Nehammer a dat de înțeles că Viena se va opune prin veto aderării României și Bulgariei la Schengen, iar în cadrul conferinței de presă a refuzat să răspundă întrebărilor puse de jurnaliștii români.
Potrivit unui material video publicat de canalul rusesc de televiziune NTV, la 7 decembrie 2022, Rusia a livrat un nou lot de 200 de tancuri T-90M forțelor militare pro-ruse din Republica Populară Lugansk (LNR sau LPR). De asemenea, Forţele Armate Ruse au şi ele tancuri T-72B3M, chiar dacă până acum au pierdut aproape 200 de tancuri de acest tip pe frontul din Ucraina, plus alte sute de vehicule şi tancuri în altă configuraţie.
Pe 6 decembrie 2022, primul submarin cu propulsie independentă de aer (AIP) din clasa Reis (tip 214TN) din Forțele Navale ale Turciei, viitorul TCG Piri Reis, a fost observat în Marea Marmara, efectuând teste inițiale pe mare.
Potrivit presei ruse, în cursul nopții de 06/07.12.2022, trupele ruse au executat mai multe atacuri asupra unor ținte din Dnepropetrovsk. Partea ucraineană susține că militarii ruși au folosit drone de atac împotriva unor facilități industriale din acest oraș. Este vorba despre dronele Geran-2, care pot fi recunoscute după sunetul caracteristic.
A fost o ședință cu scântei și schimb de replici la Viena în sânul PPE, formațiune politică europeană din care face parte și principalul partid de guvernământ din Austria, care se opune aderării României la Schengen.
Un agent rus a fost arestat la Odesa de SBU (Serviciu de Securitate al Ucrainei), în timp ce se pregătea să transmită informații privind plasamentul bateriilor de coastă Neptun, precum și a sistemelor de apărare antiaeriană.
Letonia decide să anuleze dreptul de emisie al postului rus de televiziune Dojd pe teritoriul leton.
Austria s-a singularizat în interiorul UE prin refuzul de a accepta intrarea României în Spațiul Schengen. ”Nu se rezolvă problema dacă ținem România în afara Schengen”, arată și Manfred Webber.
Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a reafirmat miercuri, la postul public de radio ORF, hotărârea ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale anul acesta, transmite agenţia Agerpres, care citează EFE. Cancelarul austriac Karl Nehammer a dat de înțeles și el în această seară că Austria se opune aderării României și Bulgariei.
SUA au modificat în secret sistemele de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) pe care le-au furnizat Ucrainei, împiedicându-le să lanseze proiectile cu rază lungă de acțiune în Rusia, a informat The Wall Street Journal, citând surse oficiale.
