Anunțul a fost făcut în urmă cu scurt timp de Casa Regală a Marii Britanii.
Suverana s-a stins la Castelul Balmoral din Scoția după ce domnit 70 de ani, cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii.
„Regina a murit liniştită la Balmoral în această după-amiază. Regele şi regina consoartă vor rămâne la Balmoral în această seară şi se vor întoarce la Londra mâine'' - Casa Regală a Marii Britanii
Elisabeta a II-a, regina Marii Britanii. Foto: Royal Family
Prinţesa Elizabeth Alexandra Mary de Winsdor s-a născut la 21 aprilie 1926, la Londra, fiind primul copil al prinţului Albert, duce de York (viitorul rege George al VI-lea), cel de-al doilea fiu al regelui George al V-lea şi al reginei Mary, şi a Elisabetei Bowes-Lion, ducesă de York (Regina-Mamă). A fost botezată la Palatul Buckingham, la 29 mai 1926. Lilibet, după cum era strigată de membrii familiei sale, şi-a petrecut primii ani de viaţă în reşedinţa londoneză din Piccadilly 145, aparţinând părinţilor săi, şi la White Lodge în Richmond Park. A copilărit în casele de la ţară ale bunicilor săi paterni şi materni. În 1930, s-a născut sora sa, prinţesa Margaret Rose (care a murit la 9 februarie 2002).
Prinţesele au studiat acasă, asemenea altor fete ce proveneau din familii înstărite. Au luat lecţii de franceză, matematică, istorie, dar şi lecţii de dans, muzică şi artă, echitaţie şi înot. Odată cu urcarea pe tron a tatălui său, prinţesa Elisabeta a început să studieze istoria şi dreptul constituţional, pregătindu-se pentru o viitoare domnie, potrivit biografiei publicate pe site-ul royal.gov.uk.
Soarta prinţesei Elisabeta s-a schimbat în întregime odată cu decesul bunicului său, suveranul George al V-lea, la 20 ianuarie 1936. Regele Edward al VIII-lea a abdicat în decembrie 1936, tronul revenindu-i ducelui Albert de York, primul în linia de succesiune, tatăl prinţesei, care a devenit regele George al VI-lea. După ce tatăl său a urcat pe tron, prinţesa Elisabeta a devenit moştenitoare a tronului, luând titlul Alteţa Sa Regală Prinţesa Elisabeta. Ceremonia de încoronare a avut loc în 1937.
Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, a determinat mutarea prinţeselor, pentru siguranţa lor, la Castelul Windsor, unde au stat aproape întreaga perioadă. De aici, prinţesa în vârstă de doar 14 ani a rostit faimosul său discurs transmis la radio, prin care îi susţinea pe copiii din Marea Britanie care fuseseră evacuaţi din locuinţele şi familiile lor: "în cele din urmă totul va fi bine; căci Dumnezeu va avea grijă de noi şi ne va da victorie şi pace", conform https://www.biography.com/.
În curând, prinţesa a început să îşi asume şi alte atribuţii publice. Numită de tatăl său, regele George al VI-lea, "colonel-in-chief" al Gărzii de Grenadieri, Elisabeta a avut prima sa apariţie publică în 1942, când a inspectat trupele. De asemenea, a început să-şi însoţească părinţii în vizitele oficiale pe care aceştia le efectuau în ţară. Prinţesa s-a alăturat, în 1945, Serviciului Teritorial Auxiliar pentru a ajuta în efortul de război. A învăţat şi s-a calificat alături de alte femei, devenind şofer de camion militar, dar şi mecanic. Munca sa de voluntariat a durat doar câteva luni, dar i-a arătat prinţesei o lume diferită faţă de cea regală.
La 9 iulie 1947, era anunţată logodna prinţesei Elisabeta şi a prinţului Philip Mountbatten, fiul prinţului Andrew al Greciei. Cei doi se cunoscuseră cu 13 ani în urmă, la nunta verişoarei prinţului Philip, prinţesa Marina a Greciei cu ducele de Kent, unchi al prinţesei Elisabeta. Căsătoria a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Westminster Abbey din Londra, conform www.royal.uk. Prinţul Philip, care a efectuat serviciul militar în Marina Britanică, a devenit, în urma căsătoriei, duce de Edinburgh. Cuplul regal a avut patru copii: prinţul Charles de Wales, moştenitorul tronului (14 noiembrie 1948), prinţesa Anne (1950), prinţul Andrew (1960) şi prinţul Edward (1964).
Prinţesa Elisabeta a efectuat vizite oficiale alături de ducele de Edinburgh în Franţa şi în Grecia, iar în toamna anului 1951 cei doi au vizitat Canada. Prinţesa a vizitat, de asemenea, Malta, de mai multe ori, în timp ce prinţul Philip se afla staţionat pentru îndatoriri în cadrul marinei.
Starea de sănătate a regelui George al VI-lea s-a deteriorat în această perioadă, prinţesa Elisabeta şi soţul său preluând o serie de îndatoriri regale. În 1952 au plecat într-o călătorie în Australia şi Noua Zeelandă, cu o escală în Kenya. Aici, la 6 februarie 1952, prinţesa Elisabeta a primit vestea morţii tatălui său. Tânăra prinţesă, în vârstă de 25 de ani, a devenit regină a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, sub numele de Elisabeta a II-a. Încoronarea oficială a avut loc la Westminster Abbey, la 2 iunie 1953, ceremonia fiind condusă de Geoffrey Fisher, arhiepiscop de Canterbury. Întreaga ceremonie a fost transmisă la radio, însă, pentru prima oară, a fost transmisă şi la televizor în întreaga lume, potrivit https://www.history.com/.
Regatul Unit era, în acel moment, un imperiu impresionant, format din dominioane şi posesiuni. În anii 1950 şi 1960, multe dintre acestea şi-au declarat independenţa, Imperiul Britanic devenind "Commonwealth of Nations". În 1953, Regina şi soţul său au plecat într-un turneu care a durat şase luni, în care au vizitat 13 ţări. A devenit primul monarh care a vizitat Australia şi Noua Zeelandă. În 1965 a vizita oficial, pentru prima dată, Germania. În 1973, a participat la Conferinţa Commonwealth-ului de la Ottawa, Canada şi, în 1976, a călătorit în Statele Unite ale Americii. În acelaşi an, a deschis Jocurile Olimpice de Vară din Canada. În 1979, suverana a călătorit în Kuweit, Bahrain, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite şi Oman, o vizită care a atras atenţia şi respectul la nivel internaţional. Regina Elisabeta a II-a a întreprins, în 2011, o vizită istorică în Irlanda, fiind prima vizită a unui monarh britanic din 1911.
Ceremonii impresionante, care au cuprins şi numeroase vizite în străinătate, au fost organizate în 1977, cu prilejul Jubileului de Argint, marcând 25 de ani de domnie ai Reginei. În 2002 a fost aniversat Jubileul de Aur, în 2012, Jubileul de Diamant şi în 2017, Jubileul de Safir, eveniment ce a marcat împlinirea a 65 de ani de la urcarea pe tronul Marii Britanii. La 9 septembrie 2015, Elisabeta a II-a a devenit monarhul britanic cu cea mai îndelungată domnie, depăşind-o pe cea a reginei Victoria (1837-1901), notează www.royal.uk.
Monarh activ şi susţinător al îndatoririlor regale, de la cele oficiale statale la cele filantropice, regina Elisabeta a II-a a adus în centrul atenţiei, prin acţiunile sale, afirmarea identităţii naţionale şi unitatea, continuitatea, dar şi stabilitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Regina este comandantul suprem al forţelor armate şi guvernatorul suprem al Bisericii Angliei, îl desemnează pe primul ministru, pe ceilalţi miniştri, pe arhiepiscopi şi episcopi. Regina este sursa onorurilor, conferind medalii şi ordine. Regina a avut sub patronajul său peste 600 organizaţii caritabile sau cu scop educativ şi social, 400 dintre acestea fiind înfiinţate în 1952.
În ultimii ani, regina şi-a limitat programul de vizite peste hotare, dar a continuat să primească la Palatul Buckingham înalţi oaspeţi din străinătate. Totodată, şi-a redus implicarea în activităţile organizaţiilor şi instituţiilor de caritate, academice şi sportive şi a transferat numeroase îndatoriri regale şi patronaje prinţului Charles, moştenitorul tronului, fiului său William şi altor oficiali regali. Ea îndeplineşte în continuare îndatoriri regale simbolice, precum deschiderea sesiunii Parlamentului britanic.
În 2020, în contextul pandemiei de coronavirus, regina Elisabeta a II-a şi prinţul Philip au părăsit Palatul Buckingham şi s-au mutat la Castelul Windsor, reşedinţa regală situată la vest de Londra. O serie de angajamente publice ale reginei au fost anulate. Prima apariţie publică a reginei, în 2021, a avut loc la 31 martie, la un eveniment ce a marcat centenarul Royal Australian Air Force şi care a fost organizat la CWGC Air Forces Memorial din Surrey, un monument situat la mică distanţă de Castelul Windsor.
Pe fondul mai multor probleme de sănătate, la 9 aprilie 2021, soţul său, prinţul consort Philip a încetat din viaţă la vârsta de 99 de ani. Regina a decretat opt zile de doliu naţional. Funeraliile au avut loc la 17 aprilie, ducele de Edinburgh fiind înmormântat la Capela St. George de la Castelul Windsor. Prinţul Philip s-a retras din viaţa publică la 2 august 2017, după un parcurs de 65 de ani, în cursul căruia a onorat în total 22.219 angajamente individuale, a efectuat 637 de vizite oficiale în străinătate şi a rostit aproape 5.500 de discursuri. La 20 noiembrie 2017, regina Elisabeta a II-a şi prinţul Philip au devenit primul cuplu din istoria monarhiei britanice care şi-a celebrat nunta de platină, eveniment care a fost marcat de clopotele catedralei Westminster.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Experții citați de CNN subliniază că atacul american asupra Iranului va avea un impact direct asupra direcției politicii Coreei de Nord. Regimul lui Kim Jong-un are un program nuclear mult mai avansat, iar acum se spune că este și mai hotărât să accelereze dezvoltarea acestuia.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, la Bruxelles, că interesele României la Consiliul European vizează Republica Moldova, regiunea Mării Negre şi Ucraina.
Răspunsul Poloniei la manevrele ruso-belaruse Vest-2025 (Zapad-2025), care vor avea loc în septembrie, va consta în organizarea de exerciții militare NATO de amploare, pe teritoriul polonez.
Uniunea Europeană se transformă într-un pact militar anti-rus, iar aderarea Ucrainei la UE ar reprezenta un pericol direct pentru Rusia, a declarat astăzi (miercuri, 25.06.2025) fostul președinte și prim-ministru rus Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, un organism consultativ al președintelui Vladimir Putin.
Președintele român Nicușor Dan și cel turc Recep Tayyip Erdogan au avut o discuție bilaterală în marja summitului NATO de la Haga.
Comunitatea ucraineană din București organizează un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul va avea loc pe 28 iunie 2025, în fața Teatrului Odeon, pe Calea Victoriei 40–42, București, începând cu ora 17:00. Această acțiune are scopul de a atrage atenția asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Excelența Sa Roberto Musneci, Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta, a deschis evenimentul dedicat zilei Sfântului Ioan Baptistul cu un discurs plin de semnificație istorică și de recunoștință. El a exprimat bucuria de a celebra această zi importantă, care nu doar că onorează patronul Ordinului, ci și istoria de aproape 1000 de ani a acestuia, începută în Ierusalim. "Noi nu doar că am construit, la acea vreme, o unitate medicală, dar am intrat într-un acord corect între entități suverane," a subliniat el, evidențiind astfel legătura strânsă dintre Ordin și comunitățile în care activează.
Țările NATO au convenit miercuri, 25 iunie, asupra comunicatului final al summitului de două zile care are loc în orașul olandez Haga. Documentul reafirmă angajamentul față de articolul 5 și precizează că membrii Alianței se angajează să-și crească contribuțiile în domeniul apărării, dar și să sprijine Ucraina prin contribuții directe la apărarea țării.
Liderii ţărilor membre ale NATO, reuniţi la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare şi securitate în 2035, indică declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
În marja Summitului NATO de la Haga, miniștrii de externe ai statelor membre au participat marți, 24 iunie 2025, la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina (NUC).
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică, la un eveniment organizat în marja Summitului NATO de la Haga.
Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a angajat să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și securitate la 5% din producția economică până în 2035, pentru a îndeplini un obiectiv stabilit de NATO.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, 7 din 10 români au încredere în NATO.
Aliaţii din cadrul NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, într-un context în care conflictul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, de cealaltă parte, s-a acutizat în ultimele ore.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Articolul 5 din tratatul de apărare colectivă al Alianței nu înseamnă un răspuns militar automat în cazul unui atac rusesc. NATO nu poate răspunde la o invazie rusească, de exemplu, a unui sat estonian, declară Rob Bauer, fostul șef al Comitetului Militar al NATO.
Rușii încep să folosească nave militare pentru a escorta petrolierele “flotei din umbră” care traversează Canalul Mânecii, cu ajutorul cărora sunt eludate sancțiunile internaționale.
Statele membre NATO au convenit, înaintea unui summit care începe marți, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035. Spania, însă, este singura țară care spune că nu trebuie să respecte acest angajament.
Deputatul Ionuț Moșteanu (USR) a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare după audieri. Moșteanu va fi noul ministru al Apărării și va deține de asemenea funcția de vicepremier în Guvernul condus de Ilie Bolojan (PNL).
Românii se numără printre cei mai convinşi europeni că venirea lui Donald Trump la Casa Albă este un lucru bun atât pentru ţara lor, cât şi pentru pacea în lume, la şase luni după câştigarea alegerilor de către preşedintele republican, relevă un sondaj de opinie realizat în 12 state europene şi făcut public luni.
Preşedintele american Donald Trump a adus în discuţie duminică ideea unei "schimbări de regim" în Iran, în timp ce mai mulţi oficiali de rang înalt din administraţia sa au subliniat că atacurile americane asupra siturilor nucleare iraniene nu au avut acest obiectiv, relatează agențiile Agerpres și AFP.
După cum se poate observa în imaginea din satelit, craterele nu sunt deloc mari și nu există daune majore vizibile la suprafață.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urmează să călătorească duminică la Moscova, unde se așteaptă să se întâlnească luni cu liderul rus Vladimir Putin, a relatat AFP. Motivul călătoriei îl reprezintă atacurile peste noapte ale Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din Iran.
Statele Unite au atacat trei instalații nucleare iraniene, a anunțat președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social duminică seară. Iranienii au confirmat atacurile. Potrivit lui Trump, instalațiile au fost complet distruse.
Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, s-a întâlnit sâmbătă la Minsk cu președintele belarus Alexander Lukașenko, a relatat agenția de știri de stat belarusă Belta. Reuters reamintește că trimisul președintelui Donald Trump este cel mai înalt oficial american care l-a vizitat pe liderul autoritar belarus în ultimii ani.
Nordul Europei pare că a înțeles cât de gravă este amenințarea militară rusească. Din Finlanda până în Polonia, statele din regiune se pregătesc pentru o eventuală agresiune venită dinspre Moscova.
Trump afirmă că pragul de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare nu ar trebui să se aplice SUA.
Regatul Unit și Franța vor comanda mai multe rachete de croazieră Storm Shadow/SCALP. În același timp, vor fi intensificate lucrările de înlocuire a acestui model de armament, ca parte a acordului Lancaster House 2.0, un nou acord Lancaster House, în domeniul apărării, semnat inițial în 2010.
Rusia a lansat în noaptea de 11 spre 12 iulie un nou val masiv de atacuri cu drone și rachete asupra vestului Ucrainei, vizând zone îndepărtate de liniile frontului, au relatat sâmbătă presa și oficialii ucraineni.
Taiwan desfășoară, de câteva zile, cele mai ample exerciții militare din istorie. Ca răspuns, postul de televiziune de stat chinez CCTV a publicat imagini cu manevrele militare chineze din strâmtoarea Taiwan.
Bătrânul portavion rusesc “Amiral Kuznețov” s-ar putea să nu mai vadă marea, după ce lucrările de modernizare a navei au fost suspendate pe termen nelimitat.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a început o vizită planificată de trei zile în Coreea de Nord comunistă (RPDC). Asta, în timp ce Rusia taie comunicare cu statele occidentale.
Antrenarea piloților ucraineni pentru F-16 Fighting Falcon e un obiectiv pentru aliații Ucrainei, într-o coaliție din care fac parte mai multe state aliate și în care România are un rol primordial în contextul în care aici, la Baza 86 Aeriană Borcea, a fost ridicat singurul Centru de pregătire pentru F-16 din Europa. Însă mai multe state europene pun umărul în acest proces. Chiar dacă, paradoxal, nu dispun de F-16.
Într-un recent interviu acordat publicației ruse Expert, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a recunoscut existența unei „cenzuri militare” în Federația Rusă, precum și intențiile Moscovei de a menține acest regim pe termen nedeterminat.
Comisia pentru forţele armate a Senatului american a aprobat o asistenţă de securitate în valoare de 500 milioane de dolari pentru Ucraina, ca parte a proiectului său la Legea de autorizare a apărării naţionale (NDAA) pentru anul fiscal 2026, transmit Agerpres și Reuters.
Moscova a desemnat Franța drept 'principalul său adversar în Europa', a declarat vineri șeful Statului Major al armatei franceze Thierry Burkhard, explicând această atitudine a Rusiei prin sprijinirea de către Paris a Ucrainei invadate de Rusia, potrivit Agerpres și AFP.
O analiză a Israelului concluzionează că o parte din stocurile iraniene de uraniu îmbogățit au supraviețuit atacului american și ar putea fi, în teorie, utilizat de inginerii iranieni.
Guvernul german intenționează să cumpere încă 15 avioane de vânătoare F-35, crescând comanda de la 35 inițial la 50 de avioane americane. Citând mai multe surse, Politico a relatat joi că acest lucru este rezultatul dezacordurilor dintre Germania și Franța cu privire la proiectul comun FCAS, pentru avionul european de generația a șasea.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 11 iulie 2025, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a podcastului Obiectiv EuroAtlantic.
Ucraina ar putea primi Patriot: Germania și Norvegia sunt gata să cumpere sisteme americane pentru Kiev. „Sprijinul nostru pentru țara dumneavoastră este neclintit”, a declarat Merz într-o conversație cu președintele Ucrainei.
Nordul Extrem devine un punct cheie pentru apărarea și logistica Alianței NATO.
Președintele american Donald Trump trimite arme în Ucraina pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă, folosind PDA (Presidential Drawdown Authority) - un instrument la care predecesorul său, Joe Biden, a a apelat în dese rânduri.
Atacurile intense cu drone și rachete rusești din iunie au provocat un număr record de victime civile în mai bine de trei ani de la invadarea Ucrainei de către Moscova. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a avertizat joi (10.07.2025) despre acest lucru, scrie agenția de presă slovacă TASR, preluând o știre de la AFP.
Pe 26 iunie 2025, la White Sands Missile Range (WSMR), US Army (forțele terestre ale SUA) și Lockheed Martin au efectuat o misiune critică de testare de zbor, demonstrând capabilitatea în evoluție a PAC-3 MSE în cadrul sistemului PATRIOT.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat oficial, în prima sa apariție publică de la preluarea mandatului, că firma israeliană Rafael a fost desemnată câștigătoarea licitației pentru furnizarea de sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) destinate apărării aeriene a României.
Grupul de luptă românesc Getica, parte a Legiunii Internaționale ce operează în Ucraina, a dezvăluit un incident care s-ar fi putut termina tragic petrecut în data de 17 iunie, în apropierea liniei frontului din regiunea Zaporizhia, mai exact în zona Orikhiv. Doi dintre membrii ai eroicei unități românești care ține piept în Ucraina ocupantului rus, au fost la un pas de moarte în timpul unei misiuni de extragere a unei echipe de infanterie aliată, după ce un dispozitiv exploziv improvizat activat de la distanță (remotely activated IED), mai exact o dronă FPV (first-person view) folosită pe post de mină, a fost detonată direct sub motorul vehiculului în care se aflau aceștia.
Parlamentul European a acordat pe 10 iulie votul de încredere președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și celor 26 de comisari europeni aflați sub coordonarea sa. Din cei 720 de europarlamentari, 553 au fost prezenți în sală, 360 au votat în favoarea menținerii încrederii în von der Leyen, 175 au fost împotrivă, iar 18 s-au abținut.
Un grup format din 16 generali americani în retragere, printre care șase foști șefi ai Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, au apelat la un gest rar pentru un avertisment public fără precedent, printr-o scrisoare către Congresul american, solicitând oprirea planurilor Pentagonului de a reduce drastic achizițiile de avioane F-35A și de a opri programul E-7 Wedgetail AWACS. Scrisoarea, semnată în numele Asociației Forțelor Aeriene și Spațiale (AFA), avertizează că aceste măsuri ar compromite grav capacitatea de descurajare și superioritatea aeriană a SUA într-o perioadă marcată de tensiuni globale și competiție strategică. Mai mult, pune în pericol capacitatea SUA de a învinge într-un ipotetic viitor conflict militar.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, într-un interviu recent, a declarat că au fost puse în transparență de către Ministerul Apărării Naționale (MApN) două mari licitații: E vorba de înzestrarea cu armament individual de ultimă generație și mașinile de luptă ale infanteriei (MLI). În ambele proceduri va fi o competiție teribilă căci marile companii deja și-au manifestat interesul.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat miercuri că există un risc tot mai mare ca Rusia şi China să convină să se coordoneze astfel încât Beijingul să atace Taiwanul, în timp ce Moscova ar lansa o ofensivă împotriva teritoriului Alianţei Atlantice, informează agențiile Agerpres și EFE.
Potrivit portalului Itamilradar.com, în după-amiaza zilei de 09.07.2025, remorcherul Jakob Grebelsky (MB-119) aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a tranzitat Strâmtoarea Sicilia, îndreptându-se spre est, cu o viteză de aproximativ 11 noduri. Nava a intrat în Marea Mediterană la începutul lunii iulie, împreună cu submarinul Novorossiysk din clasa Kilo.
Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au anunţat joi că unul dintre agenţii lor a fost ucis la Kiev, un incident relativ rar în Ucraina.
Președintele american Donald Trump a trimis miercuri o nouă serie de scrisori către șase țări, printre care Republica Moldova, pentru a anunța tarifele vamale suplimentare ce ar urma să se aplice asupra produselor lor care intră în SUA, informează Agerpres și AFP.
În repetate rânduri, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că războiul ruso-ucrainean nu este al lui, aruncând vina pe fostul președinte, Joe Biden, și chiar pe Barack Obama, acesta din urmă pentru că nu a trimis arme ucrainenilor și pentru că nu a fost trașant la vremea când Rusia anexa Crimeea și o parte din Donbass.
O nouă investigație detaliată relevă o dependență critică a celor mai moderne avioane de luptă rusești de tehnologia occidentală și aliată, expunând lacune semnificative în regimurile de sancțiuni menite să sugrume mașinăria de război a Kremlinului. Conform unui raport publicat de International Partnership for Human Rights (IPHR) și Independent Anti-Corruption Commission (NAKO), aproape toate componentele electronice din avioanele Su-34 și Su-35S provin din țări care au impus sancțiuni Rusiei.
În timp ce unele state membre NATO cu armate mult mai mari dezbat luni de zile livrările de armament, un aliat din Balcani al Ucrainei, Macedoniei de Nord, şi-a donat către Armata ucraineană întreaga sa flotă de tancuri. Dar ceea ce pare un gest de sacrificiu este, în realitate, obiectivul unei transformări complete a forțelor armate ale Macedoniei de Nord, un pariu strategic care ar putea deveni un model pentru națiunile mici din Alianță.
Ucraina a reținut doi cetățeni chinezi pentru presupusa tentativă de a fura secretele celebrului său sistem de rachete Neptun, o acțiune care aruncă o nouă lumină dură asupra rolului ambiguu al Beijingului în război și complică relația diplomatică delicată a Kievului cu puterea globală.
Într-o demonstrație remarcabilă a capacității industriale și a reorientării strategice, linia de producție a tancului principal de luptă K2 Black Panther de la Hyundai Rotem funcționează la capacitate maximă, asamblând peste 10 unități pe lună, exclusiv pentru a onora comenzile Poloniei. Această realocare completă a producției, confirmată de imagini dintr-un trailer documentar publicat de Agenția Media a Apărării din Coreea de Sud (KFN) pe 5 iulie, subliniază importanța critică a contractelor de export pentru baza industrială de apărare a Seulului.
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, nu mai are voie să intre în România. Acestuia i-a fost interzis accesul pe teritoriul României, dar și în tot spațiul Schengen, pe o perioadă de 5 ani.
