"Celula de criza interinstituţională convocată pe 13 august şi coordonată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, şi-a continuat activitatea de identificare a celor mai bune soluţii pentru evacuarea cetăţenilor afgani esenţiali pentru România - colaboratori ai trupelor române în teatrul de operaţiuni din Afganistan, studenţi cu burse în România, alte categorii vulnerabile precum jurnalişti, activişti pentru drepturile omului, magistraţi şi membri de familie ai acestora. Astfel, până în prezent, în urma demersurilor complexe ale Celulei de criză interinstitutionale, convocată pe 13 august a.c. şi coordonată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, au fost evacuaţi din Afganistan 61 de cetăţeni afgani din categoriile amintite", se arată într-un comunicat transmis sâmbătă de MAE.
Cetăţenii afgani evacuaţi se adaugă celor 49 de cetăţeni români care au dorit să fie repatriaţi, precum şi celor şapte cetăţeni ai unor state aliate.
"Astfel, în dimineaţa zilei de 4 septembrie 2021, în urma eforturilor Celulei de criză interinstituţionale, inclusiv prin Ambasada României la Islamabad, 45 de cetăţeni afgani au părăsit teritoriul Afganistanului şi se află în siguranţă pe teritoriul pakistanez. Cetăţenii afgani au fost preluaţi de un reprezentant al Ambasadei României la Islamabad si transportaţi într-o locaţie unde vor rămâne până la definitivarea procedurilor specifice în vederea continuării deplasării către România", se mai menţionează în comunicat.
MAE precizează că, prin misiunea diplomatică de la Islamabad, a emis vize cetăţenilor afgani care deţineau documente de călătorie valabile, precum şi documente care să le asigure tranzitul teritoriului afgan şi accesul pe teritoriul statului pakistanez. De asemenea, a întreprins demersurile diplomatice pe lângă autorităţile pakistaneze competente pentru a facilita accesul cetăţenilor afgani esenţiali pentru România, inclusiv prin Ambasada României la Islamabad, care a transmis note verbale către ministerele de externe şi cel de interne din Pakistan.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a apreciat operaţiunea ca fiind un succes.
"Este o reuşită foarte importantă a Celulei de criză, colegii mei au stat permanent în contact cu acest grup care a parcurs un drum dificil între Kabul şi graniţa terestră între Afganistan şi Pakistan. Operaţiunea a fost complexă, de durată, a trebuit să ghidăm acest grup pe parcursul aceste operaţiuni, dar totul s-a finalizat în această dimineaţă cu succes", a declarat Aurescu.
Tot ca urmare a demersurilor Celulei de criză interinstituţionale, în cursul zilei de 3 septembrie cinci cetăţeni afgani din categoria persoanelor esenţiale pentru România, au fost evacuaţi din Afganistan şi se află în siguranţă în Pakistan, urmând să îşi continue deplasarea către România după finalizarea procedurilor specifice. Alte şase persoane de cetăţenie afgană au fost sprijinite de Celulă de criză interinstituţională în vederea evacuării, prin emiterea de către Ambasada României la Islamabad a vizei de intrare în România.
"MAE mulţumeşte în mod deosebit partenerilor din cadrul MAE pakistanez, în special Celulei de gestionare a crizelor, dar şi celorlalte instituţii şi autorităţi pakistaneze pentru colaborare şi pentru rolul avut în aceste demersuri. Ministerul Afacerilor Externe informează că Celula de criză interinstituţională îşi continuă activitatea şi întreprinde demersuri, în regim de permanenţă, 24/7, pentru gestionarea situaţiei cetăţenilor afgani din categoriile menţionate mai sus care şi-au manifestat dorinţa de a fi evacuaţi în România - procesarea solicitărilor, contactarea, identificarea şi validarea de securitate a acestora. În acest scop, Celula interinstituţională de criză menţine o legătură permanentă cu partenerii internaţionali din teren", se mai arată în comunicatul MAE.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Departamentul de Stat al SUA a aprobat posibila vânzare către guvernul Ucrainei de vehicule de luptă pentru infanterie Bradley, dar și a unor sisteme de rachete antiaeriene HAWK Faza III.
Departamentul Apărării al SUA negociază cu o serie de țări posibile acorduri bilaterale pentru furnizarea Ucrainei de sisteme de apărare aeriană Patriot, relatează presa ucraineană, citând o sursă din guvernul SUA.
Ucraina a pierdut marți primul dintre avioanele de vânătoare Mirage 2000 livrate de Franța țării invadate de Rusia. Accidentul a fost cauzat de o defecțiune tehnică în timpul unei misiuni, pilotul ejectându-se la timp.
Sâmbătă, 20 iulie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au executat o serie de lovituri de precizie de mare succes, vizând elemente critice ale rețelei de apărare aeriană a Rusiei în regiunea Belgorod. Conform Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, atacurile au dus la distrugerea unui sistem de rachete sol-aer S-300P și la avarierea gravă a unui complex radar modern Nebo-M.
Rusia intenționează să cheltuiască aproximativ 1,1 trilioane de dolari pentru reînarmare până în 2036, ceea ce va reprezenta cel mai mare program militar al țării de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Acest lucru a fost declarat astăzi (22.07.2025) de șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, Kirilo Budanov, care a subliniat că Moscova se pregătește pentru un potențial conflict la scară largă.
Operatorii Batalionului 424 Svarog, din cadrul Forțelor Ucrainene de Sisteme Fără Pilot, au distrus un complex experimental rusesc de război electronic KOP-2 pe una dintre liniile frontului.
Președintele azer Ilham Aliyev i-a îndemnat pe ucrainenii care se opun invaziei Rusiei în weekend să „nu accepte niciodată ocupația” teritoriului lor, un semn în plus al relațiilor tensionate dintre Baku și Moscova.
Statele Unite au anunțat săptămâna trecută că vor consolida cu sisteme Patriot apărarea antiaeriană a Ucrainei, iar echipamentele vor fi finanțate de ”statele NATO”. După ce Germania a confirmat că va ajuta la transferul a încă 5 sisteme Patriot către Ucraina, alte două state europene confirmă că se vor implica în acest proces.
Următoarea rundă de discuții între reprezentanții Ucrainei și Rusiei va avea loc miercuri la Istanbul, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Iranul consideră ţările europene responsabile pentru eşecul acordului nuclear din 2015 şi le acuză că nu şi-au respectat angajamentele, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, înaintea discuţiilor de vineri, la Istanbul, cu Franţa, Regatul Unit şi Germania, relatează Agerpres și AFP.
De ce ne era frică, se pare că nu vom scăpa. Rusia și China par a-și coordona mișcările în direcția destructurării ordinii mondiale din ultimii 80 de ani.
În noaptea de duminică spre luni, 20 spre 21 iulie, în jurul orei 03.00, sistemele de supraveghere radar ale Ministerului Apărării Naționale au semnalat ținte aeriene care au evoluat pe diferite traiecte de zbor în spațiul aerian ucrainean, la nord de frontiera cu România, în apropiere de zona Maramureș - Suceava. Patru avioane ucrainene au intrat neintenționat și în spațiul aerian al țării noastre, fiind ridicate două avioane F-16 ale României și două Eurofighter Typhoon ale Italiei, stat partener care efectuează aici misiuni de Poliție Aeriană.
În cursul nopții de 21.07.2025, trupele ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, întrebuințând rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, aeriană și maritimă, precum și drone de diferite tipuri.
Oficialii americani au informat guvernul elvețian că sistemele de apărare antiaeriană Patriot aflate în curs de producție pentru Elveția vor fi redirecționate pentru a ajuta la apărarea Ucrainei, potrivit unui anunț al autorităților elvețiene. Desigur, acest transfer către Ucraina se face cu acordul Elveției.
Arma asimetrică a săracului, drona explozivă „Shahed”, folosită în atacuri masive, întinde tot mai mult apărarea ucraineană.
În plus, prognoza despre cum va evolua numărul dronelor rusești, utilizate într-un singur atac (acum având ziua și atacul), produce și mai multă îngrijorare.
Administraţia preşedintelui Donald Trump revizuieşte calendarul transferului sistemelor de apărare antiaeriană Patriot, astfel încât Germania să poată transfera rapid două sisteme către Ucraina, relatează sâmbătă agenţiile de presă Agerpres și UNN, citând The Wall Street Journal (WSJ)
Un nou lot de tancuri de producție americană de tip M1A1 Abrams a fost livrat Ucrainei, acestea urmând să ajungă în scurt timp pe frontul ucrainean, unde forțele de apărare ucrainene rezistă de mai bine de trei ani și jumătate războiului rus de agresiune declanșat după invazia pe scară largă din februarie 2022. Tancurile nu vor fi însă livrate de SUA, care nu mai sunt principalul furnizor de astfel de tancuri pentru ucraineni. Nu vor fi nici un „game changer” în război, dar orice tehnică transferată contribuie la rezistența Ucrainei.
În cursul nopții de 19.07.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac masiv asupra țintelor de pe teritoriul Ucrainei, întrebuințând drone și rachete de mai multe tipuri, cu bazare terestră și aeriană.
Zilele trecute, ministrul apărării Ionuț Moșteanu, într-o discuție cu jurnaliștii, la care a participat și DefenseRomania, s-a referit și la subiectul ajutorului militar pe care România îl acordă Ucrainei. Informațiile rămân clasificate, dar situația ar putea să se schimbe, lucru confirmat și de șeful MApN.
Nu este primul eveniment militar pe care Rusia îl anulează. În iulie 2024, parada de Ziua Marinei planificată în St. Petersburg a fost anulată din motive de securitate și pare că nu se va desfășura nici anul acesta.
Prețul oficial european al petrolului rusesc a scăzut cu peste 10 dolari pe baril.
SUA depun eforturi pentru a furniza foarte rapid arme Ucrainei în cadrul planului prezentat luni de preşedintele Donald Trump, având în vedere să vândă sisteme de apărare antiaeriană Patriot provenind din propriile lor stocuri, a declarat joi trimisul Washingtonului la NATO, citat de Agerpres și AFP.
Turcia este pregătită să consolideze capacităţile defensive ale Siriei, a anunţat joi Ministerul Apărării de la Ankara, în urma atacurilor aeriene israeliene asupra unor instalaţii ale armatei siriene din capitala Damasc, informează Agerpres și EFE.
Livrările de muniţie de artilerie către Ucraina coordonate de Cehia sunt în creştere în acest an, dovadă a încrederii partenerilor într-un program guvernamental care asociază donaţiile de la partenerii NATO cu ofertele de vânzare de muniţie, a declarat joi Ministerul ceh al Apărării, citat de Agerpres și Reuters.
Armata israeliană a atacat intrarea Ministerului Apărării sirian din centrul Damascului, intensificând atacurile asupra autorităților islamiste în încercarea de a proteja druzii - o sectă arabă de aproximativ un milion de persoane.
O fabrică aparținând grupului polonez Barlinek a fost avariată într-un atac rusesc asupra orașului ucrainean Vinița. Atacul, despre care Polonia a spus că a fost deliberat, s-a soldat cu mai mulți răniți. Printre țintele rusești s-au numărat și orașele Harkov, Krivii Roșii și Odessa, miercuri seară.
Republica Cehă nu se va alătura acum achiziționării de arme americane pentru Ucraina, care se apără împotriva invaziei rusești. Prim-ministrul Petr Fiala a declarat acest lucru marți (15.07.2025) pentru serverul cehesc Publico. Potrivit precizărilor sale, partea cehă se concentrează pe alte modalități de a ajuta Ucraina.
Armele pe care țările NATO urmează să le achiziționeze de la Statele Unite pentru nevoile Ucrainei sunt aproape complet gata pentru livrare imediată.
Din cauza „amenințării rusești” tot mai mari, este „foarte probabil” ca în Europa să aibă loc un război de amploare până în 2030, se precizează în documentul de bază intitulat Analiza Strategiei Naționale a Franței – 2025, pe care Secretariatul General pentru Apărare și Securitate Națională l-a făcut public chiar de Ziua Națională a Franței, pe 14 iulie.
Preşedintele SUA, Donald Trump, pune presiuni pentru încetarea războiului din Ucraina, prin ameninţarea partenerilor comerciali ai Rusiei cu suprataxe vamale, principalele ţări care ar putea fi vizate de aceste măsuri fiind China, India şi UE, transmit Agerpres și AFP.
Când un ministru al apărării dintr-o țară NATO îți spune cu onestitate că democrația poate fi cumpărată cu dezinformare, ar trebui să asculți cu atenție. Când îți oferă și dovezi, experimentul pe viu la care a fost martor, atunci avertismentul devine o urgență de securitate națională. Numele său este Martin Sklenar, fost ministru al Apărării în Slovacia, iar mărturia sa este o radiografie a modului în care Rusia capturează o țară europeană din interior, fără să tragă un foc de armă pe teritoriul ei.
O cursă contra cronometru, purtată cu vieți omenești și metri de pământ ars, se desfășoară în aceste ore în inima regiunii Donețk. Forțele ruse au reușit o străpungere periculoasă, avansând aproximativ 15 kilometri, ce amenință să taie artera logistică vitală Dobropillia-Kramatorsk. Ofensiva, care a căpătat un avânt puternic în ultimele zile, riscă să producă un efect de domino, compromițând întreaga arhitectură defensivă a Ucrainei în Donbas, cu doar câteva zile înainte de un summit crucial între Donald Trump și Vladimir Putin.
Pe 15 august 2025 în Alaska vom asista la un summit istoric sau, mai degrabă, la un spectacol sumbru, în care doi actori principali, președinții Donald Trump și Vladimir Putin, se pregătesc să deseneze noi linii pe harta unei Europe deja sângerate?
Președintele american Donald Trump a declarat luni că se așteaptă la o întâlnire constructivă cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul summitului programat vineri, în Alaska, în care cei doi lideri vor discuta despre o rezolvare a războiului din Ucraina, informează Agerpres și AFP.
Cancelarul german Friedrich Merz plănuieşte să se consulte miercuri cu preşedintele american Donald Trump, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu lideri europeni cu privire la războiul din Ucraina, a declarat luni guvernul de la Berlin, informează Agerpres și DPA.
Pe 4 august 2025, unul dintre avioanele F-16A Netz ale companiei private Top Aces, provenit din fosta flotă a Forțelor Aeriene Israeliene, a fost surprins pentru prima dată zburând cu o nouă schemă de camuflaj spectaculoasă, inspirată direct de la avionul de vânătoare rusesc Su-57 „Felon”.
Una caldă și una rece. Compania germană Rheinmetall anunță deja planuri de dublare a producției la fabrica sa din Ucraina. Dar, fabrica se află în construcție de ceva timp și programul pare că înregistrează anumite întârzieri.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat, în primul său mesaj oficial, că susține extinderea Formatului București 9 (B9) prin includerea Finlandei și Suediei, considerând că acest pas ar întări reziliența flancului estic și nordic al NATO. „Visez ca București 9 să devină, pe termen lung, București 11, alături de statele scandinave”, a declarat acesta, subliniind că Polonia trebuie să fie lider în consolidarea securității regionale.
Într-o demonstrație uluitoare de incompetență tactică, o operațiune chineză de intimidare, implicând o navă de război a Marinei Armatei Populare de Eliberare (PLAN), Paza de Coastă Chineză (CCG) și poliţiei maritime, s-a încheiat cu o umilință auto-provocată luni. În încercarea de a intercepta o singură navă a Pazei de Coastă Filipineze (PCG) în apropierea insulelor Scarborough, o navă CCG a intrat în coliziune nu cu ținta sa, ci cu propria sa navă de război a PLAN.
Statele Unite lucrează pentru a ''programa'' o întâlnire între președintele Donald Trump și omologii săi rus și ucrainean, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, a declarat duminică vicepreședintele american JD Vance, în timp ce aliații europeni ai Ucrainei fac presiuni pentru prezența lui Zelenski la summitul americano-rus din Alaska, prevăzut pentru 15 august, transmite Agerpres și AFP.
Tot mai multe zvonuri arată că Federația Rusă ar putea să renunțe definitiv la portavionul Amiral Kuznețov, dar acum rușii se plâng că aceeași soartă ar putea-o avea și o altă navă. E vorba de nava de luptă antisubmarin Amiral Ceabanenko, a cărei reparație și modernizare sunt efectuate tot de către Șantierul Naval de Reparații nr. 35, unde se află și singurul portavion rus.
Vitali Kliciko, primarul Kievului și un barometru al sentimentului public, a rostit cu voce tare ceea ce mulți șopteau de luni de zile: „Toată lumea în ţara noastră este obosită de acest război”. Nu este o capitulare, ci o constatare rece a unei națiuni ajunse la capătul puterilor. Iar această constatare, venită cu doar câteva zile înainte de întâlnirea fatidică dintre Donald Trump și Vladimir Putin în Alaska, pică precum o sentință.
Aripa dură anti-Putin din Partidul Republican face unele recomandări înaintea summitului Trump-Putin din Alaska pe tema războiului din Ucraina. Senatorul american Lindsey Graham a declarat într-un interviu la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că Rusia și Ucraina ar trebui să facă schimb de teritorii pentru a pune capăt războiului, reiterând comentariile președintelui Donald Trump despre schimburile de teritorii.
Forțele ruse au început să utilizeze o nouă rachetă de croazieră de mici dimensiuni în Ucraina, un semnal clar al eforturilor Moscovei de a-și diversifica arsenalul de atac la distanță cu muniții mai compacte și mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Resturile noii arme, apărute în fotografii la începutul lunii august, indică un design care seamănă vizual cu o copie la scară redusă a rachetei britanico-franceze Storm Shadow/SCALP, dar care, din punct de vedere conceptual, este un răspuns direct la racheta-dronă ucraineană „Peklo”.
Imaginile apărute la începutul lunii august, care arată tancurile M1A1 Abrams de fabricație americană operate de Ucraina și dotate cu blocuri de blindaj reactiv exploziv (ERA) de origine sovietică, reprezintă mai mult decât o simplă modificare de pe câmpul de luptă. Această adaptare, impusă de realitatea cruntă a frontului, subliniază o vulnerabilitate critică a platformelor occidentale și trimite un semnal puternic către planificatorii de la Pentagon și din cadrul NATO: epoca blindajului proiectat exclusiv pentru confruntări frontale a apus.
Într-un joc diplomatic cu mize uriașe, administrația Trump pregătește o întâlnire bilaterală între președintele american și Vladimir Putin, vineri, în Alaska, pentru a negocia o pace în Ucraina. Semnalul transmis de la Washington este însă unul care provoacă fiori la Kiev și îngrijorare în capitalele europene: soarta Ucrainei ar putea fi decisă fără Ucraina la masă, iar prețul păcii ar putea fi chiar integritatea sa teritorială.
În negocierile privind o soluție pașnică la războiul ruso-ucrainean, va fi dificil să se evite problema viitorului teritoriilor ucrainene controlate în prezent de Rusia. Într-un interviu acordat postului american ABC, acest lucru a fost declarat de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte.
După ani de prototipuri și teste operaționale, Armata SUA face pasul decisiv către integrarea armelor laser în arsenalul său. Anul viitor, va fi lansată o competiție pentru primul contract de producție în serie a sistemelor laser de mare putere, montate pe vehicule, un moment important in cei peste zece ani ai Pentagonului de a transforma această tehnologie futuristă într-o capacitate de luptă reală.
S-au scris tone de cărți, excepțional de valoroase, despre națiuni, imperii și mari puteri mondiale, în care sunt explicate deosebit de clar și logic lecții importante ale istoriei. Sunt adevărate biblii care nu ar trebui ratate într-o educație solidă ale unei națiuni.
În ultimele zile s-a vorbit mult despre proiectul F-55, după ce Lockheed Martin a pierdut competiția în fața F-47 al Boeing, pentru avionul de generația a șasea. Dar pe lângă F-47, chiar Donald Trump a fost cel care recent a anunțat și un alt proiect, anume F-55, un fel de F-35 cu două motoare, căci spunea președintele american: „Nu îmi plac motoarele simple”. Dar oare nu „există” deja F-55?
În contextul componentei de război informațional și psihologic pe care Rusia îl poartă împotriva Occidentului, concomitent cu cel convențional din Ucraina, sunt alimentate artificial tot mai mult scenarii false privind pregătirea Armatei României de a se alătura Ucrainei în război. La acestea se adaugă dezinformări ce au ca obiectiv discreditarea Armatei române care nu ar fi pregătită să-și îndeplinească misiunea fundamentală: De a apăra teritoriul național și propria populație. Deja a devenit un clișeu al propagandei celebra frază „Rusia ar cuceri România în trei ore”. Ca să nu mai menționăm de prezența robustă a trupelor aliate în țara noastră, unde Franța e națiune-cadru și conduce un grup de luptă la Cincu iar la Mihail Kogălniceanu sunt dislocate unități ale Armatei SUA.
Este așadar totul, de la cap la coadă, fals și parte a războiului informațional purtat prin vectori ai propagandei ruse, dar și idioți utili. Ultimii mulți din păcate.
Vicepreşedintele american JD Vance a declarat, într-un interviu publicat duminică de postul Fox News, că preşedintele Donald Trump intenţionează să retragă sprijinul financiar al SUA pentru susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, dar aliaţii europeni sunt bineveniţi să cumpere din SUA arme pentru Ucraina, consemnează agenţia DPA.
Polonia trece printr-un proces amplu de modernizare, la finalul căruia bătrânele tancuri T-72, dar și PT-91 - versiunea poloneză a T-72 - vor fi înlocuite treptat de tancuri de ultimă generație K2 și Abrams. Dar ce se va întâmpla cu acestea odată retrase din serviciu? Și, desigur, în tot acest context trebuie să reamintim și de soarta tancurilor T-72 pe care România le-a retras din serviciu acum mult timp.
Iranul a ameninţat sâmbătă că ar putea bloca un coridor pe care Statele Unite doresc să-l dezvolte în Caucaz între Armenia şi Azerbaidjan, coridor inclus în acordul de pace dintre aceste două ţări semnat vineri la Casa Albă în prezenţa preşedintelui american Donald Trump, relatează Agerpres și Reuters.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că Kievul "apreciază şi susţine pe deplin" o declaraţie comună a liderilor europeni privind obţinerea păcii în Ucraina, protejând în acelaşi timp interesele ucrainene şi europene, relatează Agerpres și Reuters.
Pe 8 august 2025, CBS News a relatat un episod mai puțin mediatizat petrecut la întâlnirea oficială dintre Vladimir Putin și emisarul special al SUA Steve Witkoff, în care președinte rus i-a înmânat Ordinul Lenin reprezentantului american pentru ca acesta să-l transmită la rândul său Julianei Gallina, director adjunct la CIA pentru inovație digitală.
Importanţi lideri europeni au declarat sâmbătă că "drumul către pace" în Ucraina nu poate fi decis fără Kiev şi că negocierile pot avea loc doar în contextul unui armistiţiu sau al reducerii ostilităţilor, Agerpres și Reuters.
Atacul rusesc de noapte cu drone explozive Shahed a vizat, pentru prima dată, exclusiv linia întâi ucraineană a frontului.
Într-o postare pe rețelele de socializare, editorialistul ziarului german Bild, Julian Röpke, a informat că Forțele Armate ale Federației Ruse pregătesc capturarea sau blocarea simultană a patru grupuri de orașe din zona de război din Ucraina.
Inovație interesantă la care a apelat industria de apărare din Ucraina. Avionul civil agricol turbo-propulsor Z-137, de producție cehoslovacă, a fost reconvertit pentru îndeplinirea misiunilor de apărare antiaeriană. Astfel, pe partea din spate a fuzelajului a fost aplicat un marcaj de identificare specific aviației militare, format din două benzi transversale albe. Iar sub aripile avionului au fost montate două sisteme AKU-73, ceea ce a permis integrarea rachetelor aeriene cu rază scurtă de acțiune R-73.
Înainte de februarie 2022, aviația civilă rusă era într-un proces de modernizare accelerată. Aproximativ 70% dintre avioanele folosite de marii transportatori ruși (Aeroflot, S7, Rossiya, Ural Airlines) erau fabricate de Airbus sau Boeing. Pentru public, zborurile cu A320neo sau cu Boeing 737NG reprezentau normalitatea cotidiană, iar autoritățile promovau imaginea unui transport aerian comparabil cu standardele occidentale.
Pesa rusă anunță că pe 01.08.2025 generalul colonel Evgheni Nikiforov a preluat conducerea Grupării de trupe Nord, care operează în regiunile Sumî și Harkov din Ucraina.
