Decizia Summitului NATO de la Bucureşti din aprilie 2008 potrivit căreia "Georgia şi Ucraina vor deveni membre NATO" într-o zi constituie o "mină pusă chiar sub temelia arhitecturii securităţii europene", a afirmat Lavrov, evocând în acest context intervenţia militară a Rusiei în Georgia în august 2008.
La fel ca şi atunci, şeful diplomaţiei ruse a dat vina pe preşedintele georgian Mihail Saakaşvili pentru războiul de cinci zile declanşat la început pe teritoriul regiunii separatiste georgiene Osetia de Sud - unde Rusia dispunea de un contingent de forţe de menţinere a păcii - şi care s-a extins apoi în adâncul teritoriului Georgiei, tancurile ruseşti ajungând atunci aproape de Tbilisi.
"În august 2008, această mină a detonat deja când preşedintele Mihail Saakaşvili, îmbătat de euforia perspectivei aderării la NATO s-a lansat într-o aventură care a avut consecinţe grave pentru Georgia însăşi şi a adus situaţia de securitate din Europa la un nivel periculos", a declarat joi Lavrov.
Deşi raportul oficial al OSCE concluzionează că ostilităţile au izbucnit în urma acţiunilor militare lansate de către forţele georgiene contra regimului separatist din Osetia de Sud, acesta nu insistă totuşi - potrivit unor comentatori independenţi ruşi, precum Iulia Latânina - asupra "numeroaselor provocări" ruseşti înaintea izbucnirii conflictului, care au instigat practic ostilităţile.
''Cei care obişnuiesc să repete punctele de discuţie de la Bucureşti şi insistă că 'ţările terţe' nu au dreptul de a-şi exprima poziţia cu privire la problema extinderii NATO se joacă cu focul. Sunt convins că nu au cum să nu-şi dea seama de acest lucru'', a spus ministrul rus de externe de la tribuna OSCE.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, insistase miercuri într-o conferinţă de presă la Riga că Rusia "nu are niciun drept de veto" în cazul în care Alianţa se va decide să primească Ucraina în NATO, conform EFE şi Ukrainska Pravda.
"Vreau să fiu foarte clar: transformarea ţărilor noastre vecine nouă într-o trambulină pentru confruntarea cu Rusia şi desfăşurarea de forţe NATO în imediata vecinătate a zonelor de importanţă strategică pentru securitatea noastră sunt categoric inacceptabile", a insistat Serghei Lavrov, conform transcriptului de pe mid.ru.
Aceste noi ameninţări intervin deja într-un context tensionat, Kievul şi Occidentul acuzând Rusia de concentrarea de forţe şi echipamente în apropierea frontierelor cu Ucraina, exprimând temeri privind un nou atac rusesc în ţara vecină, potrivit RBC.ua.
În urma războiului din aprilie 2008, Rusia a recunoscut independenţa regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, unde şi-a instalat baze militare.
Totuşi, cea mai mare parte a analiştilor ruşi, între care expertul militar Aleksandr Golţ, este de părere că actuala comasare de trupe ruseşti la frontiera cu Ucraina are ca obiectiv "şantajarea" Occidentului şi, în special, SUA - cu care preşedintele rus Vladimir Putin ar dori o "reîmpărţire a sferelor de influenţă" - şi nu de a "rupe Donbas-ul" de la Ucraina.
Kremlinul este conştient, potrivit acestora, că zonele controlate de separatiştii proruşi în Doneţk şi Lugansk sunt adăvărate găuri negre, care necesită investiţii uriaşe pentru reconstrucţie şi decriminalizare. De aceea, Moscova şi insistă ca autorităţile de la Kiev să aplice acordurile de la Minsk care ar "băga această tumoare canceroasă (ORDLO-zonele controlate de separatişti în Donbas) înapoi în trupul Ucrainei în condiţiile dictate de Kremlin", consideră Iulia Latânina într-un editorial publicat recent în Novaia Gazeta. Editorialista rusă mai spune că Moscova nu are nevoie de Donbas în condiţiile actuale, ci să destabilizeze în continuare Ucraina.
Însă, după cum recunoaşte opozantul rus Ilia Iaşin, preşedintele Putin şi anturajul său compus din "siloviki" (structurile de forţă din Rusia) este imprevizibil.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la 1 decembrie că vrea să obţină garanţii în scris de la NATO că Alianţa nu se va extinde spre Est, conform agenţiilor ruse de presă.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit potențiale ținte pe teritoriul rusesc pentru atacurile cu rachetele cu rază medie de acțiune Tomahawk. Precizările au fost făcute într-un interviu acordat Fox News și publicat pe 12 octombrie.
În cursul nopții de 13 octombrie, Ucraina și-a demonstrat din nou capacitatea de a lovi cu precizie infrastructura vitală a invadatorilor, declanșând un incendiu masiv la cel mai mare depozit de carburanți din Crimeea.
Acest atac, desfășurat de forțele ucrainene tot prin utilizarea dronelor, reprezintă un răspuns curajos și strategic la agresiunea rusă, erodând continuu capacitatea economică și militară a Moscovei.
După o scurtă prezență în Israel, Donald Trump ajunge la Sharm el-Sheikh, în Egipt, pentru a coprezida împreună cu omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sissi un 'summit pentru pace' în Fâșia Gaza, în prezența liderilor din peste 20 de țări și a secretarului general al ONU, Antonio Guterres.
La fel cum Hitler anunța, pe bandă rulantă, în ultimul an de război, arme minune cu care să câștige confruntarea armată, acum liderul Rusiei încearcă aceeași stratagemă pentru a susține moralul armatei sale și pe cel popular, să sperie Occidentul și să-și impresioneze aliații.
Președintele american Donald Trump a declarat că este pregătit să trimită rachete de croazieră Tomahawk în Ucraina dacă războiul cu Rusia nu se încheie.
Hamas nu va participa la guvernarea Fâşiei Gaza după război, a declarat duminică o sursă din cadrul mişcării islamiste palestiniene, în ajunul unui summit consacrat enclavei palestiniene şi care va reuni luni, în Egipt, circa 20 de lideri, alături de preşedintele american Donald Trump.
Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a ordonat duminică armatei să "distrugă toate tunelurile teroriste ale Hamas din Gaza" după eliberarea ostaticilor încă ţinuţi captivi în enclava palestiniană, informează Agerpres și EFE.
Preşedintele egiptean, Abdel Fattah al-Sisi, şi omologul său american, Donald Trump, vor prezida luni la Sharm el-Sheikh un "Summit al păcii", la care vor participa "lideri din peste 20 de ţări", a anunţat sâmbătă preşedinţia egipteană într-un comunicat.
Noul şef al Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), Brad Cooper, a anunţat că s-a deplasat în Fâşia Gaza pentru a discuta despre "stabilizarea" situaţiei, asigurând că niciun fel de trupe americane nu vor fi desfăşurate în teritoriul palestinian.
Eficiența sistemelor de apărare antiaeriană Patriot livrate Ucrainei a scăzut dramatic, de la 42% la doar 6%, după ce Rusia a efectuat modificări tehnice importante asupra rachetelor sale balistice, susține general-locotenent Igor Romanenko, fost adjunct al șefului Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Două aeronave de supraveghere ale Forţelor Aeriene Regale Britanice (RAF) au patrulat graniţa rusă săptămâna aceasta, în cadrul unei misiuni comune alături de SUA şi state membre NATO, a anunţat Ministerul Apărării din Regatul Unit, într-un comunicat citat de agențiile Agerpres, Reuters şi EFE. E vorba mai exact de un avion RC-135 River Joint și un P-8A Poseidon.
Organismul ONU responsabil pentru cooperarea internațională în domeniille educației, artelor, științelor și culturii, consideră că situația din Crimeea ocupată de forțele ruse trebuie monitorizată în continuare.
SUA vor trimite aproximativ 200 de soldaţi în zilele următoare în Israel, a confirmat vineri pentru postul de televiziune israelian i24News un responsabil american. Toţi ar trebui să sosească până duminică, potrivit aceleiaşi surse. Misiunea lor: înfiinţarea unui centru de coordonare pentru supervizarea eforturile internaţionale în Gaza în perioada de tranziţie înaintea de instituirea unui guvern permanent în teritoriul palestinian.
Surse ruse și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 10.10.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra teritoriului Ucrainei, care a vizat, în special, obiective ale infrastructurii energetice.
Ucraina, chiar dacă a creat o rețea secretă de sisteme de stocare în baterii, va avea mari probleme cu încălzirea locuințelor, deoarece atacul masiv rusesc asupra instalațiilor din regiunile Harkov și Poltava, de pe 3 octombrie, a privat Ucraina de aproximativ 60% din propria capacitate de producție de gaze.
Mai multe state arabe au salutat acordul la care au ajuns Israelul și Hamas asupra primei faze a planului președintelui american Donald Trump de încetare a războiului în Gaza, afirmând că el ar trebui să fie un pas spre un acord de pace cuprinzător, transmit agențiile Agerpres și DPA.
Rusia a avut capacitatea de a ataca orice parte a teritoriului ucrainean de la începutul invaziei din 2022, dar cursul războiului din Ucraina s-ar putea schimba, odată cu noile drone ucrainene cu rază lungă de acțiune. Armata ucraineană are deja capacitatea de a lovi facilitățile energetice ale Rusiei. Pentru asta nu e nevoie de prea mult explozibil; câteva kilograme sunt suficiente pentru a provoca pagube majore unei rafinării.
Totuși, în cazul facilităților militare din adâncimea teritoriului Rusiei e nevoie de o putere de lovire crescută, iar racheta de croazieră Flamingo - cu o rază de acțiune de 3.000 de kilometri și un focos care cântărește o tonă - pare candidatul perfect pentru rolul de gropar al bazelor aeriene, fabricilor militare și al depozitelor de armament rusești.
Coreea de nord se transformă în depozitul de armament al Moscovei, confirmă și serviciile ucrainene de informații externe. În vară, Direcția de informații a Armatei ucrainene estima că 40% din muniția rușilor vine din Coreea de Nord.
Armata israeliană a anunţat joi că a început pregătirile şi stabileşte un protocol de luptă pentru a se retrage "în curând" din Fâşia Gaza pe linia convenită, se arată într-un comunicat, citat de Agerpres și EFE.
După trei zile de negocieri indirecte tensionate, mediate de Qatar, Egipt, Turcia și SUA, președintele american Donald Trump a făcut miercuri noapte (ora Americii) un anunț care cutremură Orientul Mijlociu: Israelul și Hamas au "semnat ambele" prima fază a unui plan de pace pentru Fâșia Gaza.
Rusia se pregătește de ani de zile pentru un posibil război cu Alianța Nord-Atlantică și se află acum în „faza zero” - campania de subminare a moralului european înaintea unei posibile confruntări cu NATO.
Faza zero este menită să influențeze populația din Occident (practic, să amplifice sentimentul de panică și cel de nemulțumire), pregătind terenul pentru etapele următoare.
Rusia a avertizat că va intercepta rachetele de croazieră Tomahawk şi va lovi locaţiile de lansare ale acestora în cazul în care Statele Unite vor decide să le furnizeze Ucrainei, a declarat Andrei Kartapolov, preşedintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat. Acesta spune că Rusia știe cum să doboare rachetele americane, precizând că în Siria a mai făcut acest lucru.
Ucraina a prezentat membrilor NATO o nouă versiune a rachetei de croazieră „Neptune” în timpul unei demonstrații a capacităților industriei de apărare ucrainene.
Gruparea islamistă palestiniană Hamas a acceptat marţi să predea armele unui comitet egipteano-palestinian, dar a respins categoric predarea conducerii Fâşiei Gaza unui comitet internaţional de tranziţie, a declarat agenţiei EFE o sursă palestiniană care are cunoştinţă de evoluţia negocierilor, scrie agenția națională Agerpres, citând EFE.
Peste 40% din armele folosite pe front sunt arme ucrainene sau fabricate cu participarea ucraineană, iar până la sfârșitul anului ar trebui să ajungă la 50%, a declarat Volodimir Zelenski în cadrul Forumului Internațional al Industriilor de Apărare.
Ucraina a început să folosească propriile drone-rachete FP-5 Flamingo pentru a lansa atacuri în interiorul Rusiei. Rata de producție a acestora este deja una semnificativă, ucrainenii fabricând în prezent două până la trei astfel de rachete pe zi, dar doresc să crească acest număr la șapte până la sfârșitul lunii octombrie.
Lumea întreagă s-a uitat cu mare speranță la discuțiile americano-ruse desfășurate în Alaska pe 15 august. Erau în primul rând despre războiul ruso-ucrainean pe care, președintele SUA, Donald Trump, își propusese să ajute decisiv la încheierea lui până la finalul anului. Însă, ceea ce a urmat după acele discuții a pus serios la îndoială acest termen. Moscova a intensificat bombardamentele, făcând mai multe victime printre civilii ucraineni decât înainte.
Dacă Statele Unite decid să furnizeze Ucrainei rachete Tomahawk, acest lucru va distruge relațiile cu Rusia, a declarat liderul rus Vladimir Putin, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS, care l-a citat spunându-i propagandistului Pavel Zarubin.
Cuba sprijină Rusia într-un război pe care Havana l-a respins anterior. Până la 5.000 de cubanezi luptă de partea Rusiei în Ucraina.
Apărarea antiaeriană a Ucrainei pare să fie pusă în încurcătură de o mișcare strategică a Moscovei, care, după toate aparențele, și-a modificat sistemele de rachete balistice pentru a penetra mai eficient apărarea antiaeriană ucraineană, în special scutul oferit de sistemele americane Patriot.
Prezent în cadrul platoul emisiunii „Special” de la B1 TV, Tudor Curtifan, redactorul-șef al DefenseRomania, a abordat și oportunitățile pe care le avem în zona navală, după multe rateuri, în momentul în care a fost întrebat despre discuția președintelui Nicușor Dan cu președintele Volodimir Zelenski în ceea ce privește dezvoltarea parteneriatului strategic. Și, desigur, mecanismul european SAFE.
Generalul Sîrskîi a dat asigurări că Pokrovsk este o zonă fortificată solidă și a îndemnat să nu se intre în panică.
La începutul lui noiembrie 2025, Bucureștiul a devenit centrul dezbaterii globale despre viitorul apărării. NATO-Industry Forum, desfășurat în capitala României, a adunat lideri politici, militari și industriali din toate colțurile lumii. Tema întâlnirii, „Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain”, a fost mai mult decât un slogan. A fost o declarație de responsabilitate: Alianța nu mai poate funcționa pe reflexe de pace într-o lume aflată deja într-un război prelungit de uzură.
Ucraina reia discuțiile despre utilitatea aeronavelor turbopropulsate de atac EMB 314 Super Tucano ca soluție pragmatică în lupta împotriva dronelor kamikaze Shahed, o nevoie resimțită tot mai acut pe măsură ce aceste drone devin tot mai numeroase.
O primă aeronavă P-8A ”Poseidon” care va putea detecta submarine rusești a fost livrată Germaniei. Până în 2028, Bundeswehr-ul ar trebui să primească opt astfel de platforme.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
Respingerea de către NATO a cererii lui Zelenski de a închide spațiul aerian ucrainean a fost cea mai dureroasă decizie, precizează fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Comandamentul Forțelor Aeriene ale SUA din Europa și Africa (USAFE-AFAFRICA) a anunțat că, pe 08.11.2025, bombardiere strategice de tip B-52H Stratofortress aparținând Bazei Aeriene Barksdale din Louisiana au sosit la Baza Aeriană Morón din Spania. Aeronavele vor desfășura operațiuni de antrenament multilateral alături de Finlanda, Lituania și Suedia, precum și de alți aliați și parteneri, ca parte a misiunii “Bomber Task Force Europe 26-1”.
Ucraina a confirmat primirea și desfășurarea, în cadrul forțelor sale de asalt a distrugătoarelor de tancuri pe roți Centauro B1 furnizate de Italia. Această livrare face parte din pachetul de ajutor militar italian, a cărui natură este adesea menținută sub tăcere, Roma fiind recunoscută pentru discreția cu care își gestionează transferurile de echipament către Kiev.
Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei (SSO/FOS) au confirmat o operațiune chirurgicală executată încă de pe 6 octombrie în Crimeea ocupată, soldată cu distrugerea unui sistem S-400 „Triumf” și a unui depozit strategic de muniții. Anunțul tardiv, făcut public abia pe 8 noiembrie din motive de „securitate operațională”, este confirmarea unei campanii metodice, asimetrice, care vizează erodarea completă a capacității militare a Rusiei în peninsulă.
Într-un discurs care sună mai mult a declarație de război decât a alocuțiune birocratică, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pus vineri pe masă o reformă radicală a modului în care Pentagonul cumpără armament. În fața directorilor executivi ai giganților din industria de apărare, de la ,,clasici'' la noii veniți din Big Tech precum Google sau startup-uri ca Anduril, mesajul a fost clar: „Schimbați-vă sau veți dispărea.”
Armata Statelor Unite ale Americii a realizat că este periculos de mult în urmă şi că trebuie să facă o schimbare serioasă în ceea ce priveşte doctrina militară. Astfel, Pentagonul plănuiește să achiziționeze cel puțin un milion de drone în următorii doi până la trei ani, adică până în 2028. Nu este o simplă modernizare a arsenalului militar american, ci o cursă contra-cronometru pentru a recupera un decalaj strategic masiv față de adversari și pentru a rezolva o vulnerabilitate critică: dependența industrială de China.
Comandamentul Sistemelor Spațiale (SSC) al Forței Spațiale a SUA a anunțat oficial că a semnat un memorandum de înțelegere cu Departamentul Apărării, în cadrul căruia s-a stabilit că un număr de aliați cheie pot avea acces la tehnologia de navigație de cea mai înaltă precizie și rezistență la bruiaj, așa cum este cunoscut “Echipamentul utilizatorului GPS militar” (MGUE) utilizat de americani..
Un avertisment de o claritate tăioasă vine de la vârful Armatei SUA din Pacific, semnalând o schimbare de abordare impusă de noua realitate geopolitică. Generalul Ronald Clark, comandantul Comandamentului Armatei SUA din Pacific (USARPAC), trage un semnal de alarmă public privind nevoia urgentă de reformă, subliniind că „prețul eșecului este mult prea mare”.
Într-un colț al Flancului Estic, Polonia lansează cel mai mare program de pregătire a apărării din istoria sa modernă. În celălalt colț, România se luptă să peticească o rezervă operațională îmbătrânită, pe care șeful Statului Major al Apărării a numit-o recent, pe bună dreptate, „o problemă de siguranță națională”.
Războiul din Ucraina este, înainte de toate, o cursă necruțătoare a adaptării. Iar în această cursă, realitatea de pe teren spulberă adesea miturile și marketingul. În timp ce Rusia își perfecționează tacticile, combinând drone-kamikaze cu „nave-mamă” aeriene și folosind cabluri de fibră optică pentru a lovi orașe aflate la 30 km de front, o mare parte din tehnologia occidentală sofisticată, dar „sterilă”, eșuează lamentabil.
Premierul ungar Viktor Orbán s-a întors de la Washington cu ceea ce pare a fi o victorie politică totală. Întâlnirea sa cu președintele Donald Trump i-a adus nu doar laude publice („un lider măreț”) și o susținere deschisă pentru realegerea sa în 2026, ci și premiul cel mare: o „excepție generală, pe termen nedeterminat” de la sancțiunile americane asupra energiei rusești.
Imaginea unei Rusii „mari și puternice”, capabilă să producă mii de tancuri și rachete, este motorul propagandei de stat a Kremlinului. Această imagine este, parțial, o realitate trăită tragic de ucraineni, care înfruntă zilnic bombe ghidate, rachete balistice și drone de atac.
În ciuda declarațiilor optimiste și a acordurilor de cooperare semnate recent, mult-așteptata producție locală a vehiculelor de luptă germane KF41 Lynx în Ucraina este, în realitate, departe de a fi finalizată. O prăpastie uriașă se deschide între intențiile strategice afișate public și realitatea birocratică și financiară: nu există niciun contract semnat și, mai important, nicio finanțare alocată.
În cursul nopții de 08.11.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor obiective din Ucraina, lovind inclusiv teritorii din adâncimea liniei frontului. În acest scop, au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, inclusiv rachete aerobalistice Kinjal, rachete balistice și de croazieră Iskander, rachete de croazieră Kalibr, dar și bombe de aviație și drone de diferite tipuri.
Supremația tehnologică a sistemului american Patriot este pusă sub semnul întrebării direct pe câmpul de luptă din Ucraina. Sistemul Patriot, considerat mult timp etalonul apărării antiaeriene occidentale, întâmpină dificultăți majore în fața noilor tactici rusești, în timp ce rivalul său european, sistemul franco-italian SAMP/T (Mamba), pare să fi preluat conducerea în materie de eficiență.
Ucraina a executat o mișcare de șah pe tabla geopolitică europeană. Într-un acord de care va rămâne în istorie, Kievul și Stockholm-ul au bătut palma pentru producția locală a avioanelor de luptă suedeze Saab JAS 39 Gripen. Astfel, din 2033, Ucraina nu va mai fi doar un importator, ci un producător de componente și ansambluri de mari dimensiuni pentru una dintre cele mai avansate platforme aeriene din Europa.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu Viktor Orban, vineri seară, Donald Trump, a fost întrebat despre retragerea unei părți a trupelor americane din România.
Nu e niciun secret că nici Avioane Craiova, precum nici ROMAERO - două companii de stat -, nu traversează de decenii cea mai bună perioadă. Avioane Craiova spre exemplu e responsabilă de modernizarea ultimelor avioane de antrenament IAR-99 la standardul Șoim, un program care înregistrează întârzieri record. În tot acest context, întrebarea logică e dacă nu cumva aceste companii ar trebui privatizate? Poate statul retehnologiza cu adevărat industria aeronautică românească?
Kremlinul a încorporat oficial părțile ocupate din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson în Regiunea Militară Sud din Rusia, a informat Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina pe 06 noiembrie.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a fost audiat zilele trecute la Direcția Națională Anticorupție, în calitate de martor în dosarul ce vizează contracte ale C.N. ROMTEHNICA S.A. Aici trebuie subliniat că ROMTEHNICA e compania prin care se desfășoară programele de înzestrare ale Armatei României.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă.
Guvernul elen analizează extinderea flotei sale de avioane de luptă franceze Rafale, într-un moment în care Turcia își consolidează capacitățile aeriene printr-un acord istoric cu Marea Britanie pentru achiziția a 20 de aparate Eurofighter Typhoon, dotate cu rachete de ultimă generație cu rază lungă Meteor. Concomitent turcii vor achiziționa și 24 de avioane Eurofighter Typhon în uz din Golf.
Comisia Europeană a înăsprit oficial vineri regulile privind vizele pentru cetățenii ruși. În special, le-a eliminat dreptul la vize cu mai multe niveluri, ceea ce înseamnă că rușii vor trebui să solicite altele noi de fiecare dată când călătoresc în UE.
Ca parte a unei operațiuni militare care demonstrează o creștere exponențială a capacităților sale de culegere de informații și de atac în adâncimea teritoriului inamic, Ucraina a distrus pe 5 noiembrie un depozit logistic cheie al armatei ruse, amenajat pe teritoriul fostului aeroport internațional din Donețk.
Gunvor, un gigant petrolier rus fondat de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, s-a retras dintr-o ofertă de vânzare a gigantului petrolier rus Lukoil, despre care a spus că este vândut după ce SUA au impus sancțiuni. Grupul a anulat tranzacția în valoare de peste 22 de miliarde de dolari după ce Departamentul Trezoreriei SUA l-a etichetat drept „marionetă a Kremlinului”.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Shoigu, consideră că Siberia trebuie să devină centrul unei noi industrializări, iar statul trebuie să creeze condiții care să încurajeze oamenii să se mute în estul țării.
