Un comandant militar rus i-a spus preşedintelui rus Vladimir Putin că "rămăşiţele împrăştiate" ale armatei ucrainene din regiunea rusă Kursk vor fi în curând distruse, relatează duminică agenţia de ştiri rusă RIA, preluată de Agerpres și Reuters.
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus luni omologului său tadjic Emomali Rahmon că Moscova va ajuta dacă va fi necesar fosta republică sovietică afectată de consecinţele retragerii forţelor NATO din ţara vecină Afganistan.
Rahmon a ordonat mobilizarea a 20.000 de militari rezervişti pentru întărirea frontierei pe care Tadjikistanul o are cu Afganistanul, după ce peste 1.000 de membri ai forţelor de securitate afgane au fugit peste graniţă în Tadjikistan în urma ofensivei militanţilor talibani.
În timpul vizitei sale în Laos, Serghei Lavrov a declarat miercuri că Rusia este gata să folosească baza sa militară din Tadjikistan, una dintre cele mai mari de peste hotare, pentru a asigura securitatea aliaţilor săi în regiune, parte a fostei Uniuni Sovietice şi zonă în care Moscova încearcă să-şi reimpună influenţa.
"Urmărim îndeaproape ce se întâmplă în Afganistan, unde situaţia are tendinţa să se deterioreze rapid, inclusiv în contextul retragerii grabnice a trupelor americane şi ale NATO", a spus Lavrov. "Acestea nu au reuşit să obţină rezultate vizibile în ceea ce priveşte stabilizarea situaţiei (din Afganistan) în timpul deceniilor în care s-au aflat acolo", a adăugat ministrul de externe rus.
Lavrov a adăugat că obligaţiile militare pe care Rusia şi le-a asumat în cadrul Organizaţiei Tratatului pentru Securitate Colectivă (OTSC), organizaţie post-sovietică pe care Moscova o conduce şi printre ai cărei membri se numără Kazahstan, Tadjikistan şi Kârgâzstan, sunt în vigoare.
Reprezentanţi ai OTSC au întreprins o vizită la frontiera tadjico-afgană, din care cea mai mare parte se află, potrivit oficialilor ruşi, sub controlul talibanilor de partea afgană, pentru a evalua situaţia şi a lua contramăsuri, a spus Lavrov.
"Vom face tot ce putem, inclusiv utilizând capabilităţile bazei militare ruse de la frontiera Tadjikistanului şi Afganistanul, pentru a preveni orice impulsuri agresive la adresa aliaţilor noştri", a mai declarat Serghei Lavrov.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un comandant militar rus i-a spus preşedintelui rus Vladimir Putin că "rămăşiţele împrăştiate" ale armatei ucrainene din regiunea rusă Kursk vor fi în curând distruse, relatează duminică agenţia de ştiri rusă RIA, preluată de Agerpres și Reuters.
Rusia plănuiește să își schimbe tactica pentru o nouă ofensivă în vara și toamna anului 2025. Potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Federația Rusă se pregătește să treacă la utilizarea sistematică a motocicletelor în operațiuni ofensive, pentru a contracara dronele ucrainene.
Președintele SUA, Donald Trump, a pus un mare semn de întrebare asupra intențiilor pe care liderul rus Vladimir Putin le are cu adevărat în ceea ce privește semnarea unui acord de pace. Trump a avut o poziție critică împotriva Rusiei pe care a amenințat-o cu un val de sancțiuni dure, la scurt timp după întâlnirea celebră tet-a-tet cu Volodimir Zelenski, în inima Vaticanului, chiar în Bazilica Sfântu Petru, cu câteva minute înainte de începerea funeraliilor Papei Francisc. Aceasta e prima ieșire mai „îndrăzneață” a lui Trump împotriva Rusiei, de la preluarea celui de-al doilea mandat.
Șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse, general de armată Valeri Gherasimov, a anunțat, pe 26.04.2025, că întreaga regiune Kursk a fost eliberată de Forțele Armate ale Ucrainei.
Donald Trump a spus că Rusia și Ucraina sunt „foarte aproape de a ajunge la un acord”, menționând că „majoritatea punctelor importante au fost deja convenite”. El a cerut ambelor părți să organizeze urgent o întâlnire la cel mai înalt nivel pentru a pune capăt războiului.
Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze temporar unele teritorii Rusiei, susține primarul Kievului, Vitali Klitschko.
Textul integral al propunerilor de a pune capăt invaziei Rusiei asupra Ucrainei, prezentat liderilor europeni la Paris pe 17 aprilie de către reprezentantul SUA Steve Witkoff, a fost acum publicat de Reuters.
La o întâlnire de miercuri la Londra, delegația ucraineană a prezentat SUA un set de cerințe pe care dorește să le includă în planul de pace american.
Prezența trupelor de menținere a păcii în Ucraina este „absolut inacceptabilă”, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. La fel vede situația și șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, spunând că acest pas ar declanșa al treilea război mondial.
În Rusia, a luat foc și a ars un avion de luptă multirol Su-30SM care costă aproximativ 50 de milioane de dolari. Incidentul a avut loc la o bază aeriană de lângă Rostov-pe-Don, anunță serviciul ucrainean de informații militare - HUR.
Președintele american Donald Trump și-a exprimat indignarea față de atacul rus de joi asupra Kievului, care a ucis nouă persoane și a rănit alte aproximativ 90. El i-a cerut liderului rus Vladimir Putin să oprească atacurile și să încheie un acord de pace.
În cursul nopții de 24.04.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu drone și rachete asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. În primul rând, armele rusești au atacat facilitățile industriei militare din Kiev și din regiune. Coloane de fum negru formate după sosirile de drone și rachete au fost observate de locuitorii Kievului în diferite zone. Printre altele, incendiile au provocat daune unei întreprinderi implicate în producția de componente pentru vehiculele blindate ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
Președintele Consiliului Federației (camera superioară a Parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat, pe 23.04.2025, că Federația Rusă nu va participa niciodată la negocieri în care se discută despre introducerea trupelor NATO în Ucraina. O astfel de idee nu poate fi susținută de Moscova sub nicio formă.
Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a profitat miercuri de discursul anual în fața parlamentului pentru a trimite un mesaj dur liderilor ruși, în timp ce războiul continuă în Ucraina vecină, întrebând: 'Nu aveți destul pământ?', relatează Agerpres, citând ABC News și AP.
Vicepremierul ucrainean Iulia Sviridenko a reafirmat miercuri, în ziua în care la Londra au loc întâlniri privind o posibilă încetare a focului între emisari ai guvernului său, parteneri europeni ai Ucrainei şi Statele Unite, că Kievul nu va recunoaşte Peninsula Crimeea ca teritoriu al Rusiei, informează Agerpres și EFE.
O nouă înregistrare video a confirmat că Rusia utilizează în prezent sisteme nord-coreene de lansatoare multiple de rachete (MLRS) M1991 de 240 mm pe câmpul de luptă din Ucrainei. Imaginile, publicate de jurnalistul ucrainean Iurii Butusov, arată trupele ruse instalând ,,cuști antidrone'' improvizate pe aceste lansatoare de rachete nord-coreene în interiorul unui hangar militar.
Institutul japonez iQPS (Q-shu Pioneers of Space) din cadrul Universității Kyushu va furniza Direcției Principale de Informații a Forțelor Armate ale Ucrainei (GUR) imagini satelitare obținute prin tehnica de scanare cu radare cu apertură sintetică (SAR).
Emisarul american Steve Witkoff va efectua o nouă vizită săptămâna aceasta în Rusia pentru consultări privind planul Casei Albe de soluționare pașnică a conflictului în Ucraina, relatează Agerpres și EFE.
Kremlinul a declarat marți că, în prezent, nu există planuri concrete de negocieri cu Kievul privind o încetare a atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurilor civile, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Agerpres, EFE și Reuters.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a calificat „încetarea focului de Paște” decretată de Vladimir Putin drept o operațiune de PR menită să îl liniștească pe președintele american Donald Trump, relatează Radio Europa Liberă/Radio Liberty pe 22 aprilie.
Rusia a lansat un atac masiv cu dronă asupra orașului portuar ucrainean Odesa în noaptea de 21 aprilie, rănind cel puțin trei persoane, au declarat autoritățile locale.
În cei peste trei ani care s-au scurs de la invazia pe scară largă a Ucrainei, rușii s-au adaptat și au apelat la mai multe metode, unele chiar arhaice, mai ales după ce ucrainenii au reușit să lovească cu succes infrastructura militară din Federație. Astfel au reapărut trenuri și vagoane blindate folosite pentru a transporta echipamentul militar pe frontul ucrainean, deseori țintite de dronele ucrainene. Un astfel de eveniment s-a produs recent din nou, doar că ucrainenii nu sunt siguri ce au lovit. Căci vagon sau tren nu era.
Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, implicat într-o breşă de securitate luna trecută, a împărtăşit informaţii despre o lovitură în Yemen cu un alt grup pe mesageria Signal, au relatat duminică mai multe media americane, potrivit Agerpres și France Presse.
Așa-numitul “armistițiu de Paște” a fost declarat sâmbătă de președintele rus, Vladimir Putin, în primul rând, pentru a păstra favoarea omologului său american, Donald Trump. Acest lucru a fost anunțat astăzi (20.04.2025) de ediția rusă a site-ului BBC, care rezumă reacțiile oficialilor ucraineni, experților occidentali și bloggerilor militari ruși.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Țările UE s-au pus de acord cu privire la viitoarea alocare a unor împrumuturi de 150 de miliarde de euro. Fondurile se acordă prin Instrumentul SAFE (Acțiunea de Securitate pentru Europa) pentru achiziții comune de arme. Aprobarea finală este preconizată pentru 21 mai.
Trump, care a declarat că este puțin probabil să se înregistreze progrese în privința armistițiului până la întâlnirea lui și a lui Putin, a declarat că va vorbi cu Putin luni, la ora 16:00. La ora 19.30, discuțiile erau în curs de desfășurare.
Lockheed Martin Skunk Works și Ministerul Apărării din Danemarca (MAD) au finalizat cu succes o demonstrație live de interoperabilitate a aeronavei F-35. Acesta este un nou succes dintr-o serie de demonstrații ale operațiunilor multidomeniu (MDO) care dovedesc capacitatea avionului F-35 de a servi ca un puternic multiplicator de forță, permițând aliaților să desfășoare rapid capabilități gata de utilizare pentru a conecta sisteme pe întregul teatru de operațiuni.
Tancurile M1 Abrams vor fi un element-cheie la parada care va marca cea de-a 250-a aniversare a armatei și care, coincidență, va avea loc în aceeași zi cu cea de-a 79-a aniversare a președintelui Donald Trump.
Rheinmetall din Germania și Lockheed Martin din Statele Unite, doi dintre cei mai importanți jucători din industria globală de apărare, avansează planurile pentru crearea unei capacități de producție de rachete la scară largă în Europa. Mișcarea strategică răspunde nevoii de a consolida apărarea continentului și de a asigura o mai mare autonomie față de livrările lente din Statele Unite. Inițiativa, confirmată printr-un Memorandum de Înțelegere (MoU) semnat pe 30 aprilie 2025, vizează producția unor sisteme cruciale precum rachetele balistice tactice ATACMS și interceptorii de apărare aeriană Patriot PAC-3.
Recent a fost publicat un raport militar privind consolidarea capacităților de apărare ale Europei, în contextul retragerii treptate a SUA din problemele de securitate europeană. Iar acest raport ia în considerare inclusiv pericolul rus și înarmarea masivă a Federației Ruse. Inclusiv în cel mai negru scenariu în care rușii ar putea declanșa un război de mare intensitatea împotriva Europei.
Fostul președinte american Joe Biden (2021-2025) a fost diagnosticat cu cancer de prostată cu metastaze la nivelul oaselor, iar el și familia sa analizează opțiunile de tratament, a anunțat duminică biroul său într-un comunicat - relatează agențiile internaționale de presă.
Două legi esențiale pentru consolidarea apărării naționale a României, vizând controlul spațiului aerian și desfășurarea misiunilor militare pe timp de pace, au fost promulgate astăzi. Decizia a fost semnată prin decret de președintele interimar Ilie Bolojan, eliminând obstacole legislative majore în calea acțiunii Armatei României în fața amenințărilor cu drone.
Partidul de guvernământ Fidesz al premierului Viktor Orbán a depus săptămâna trecută un proiect de lege intitulat „Prin transparența vieții publice”. Pe baza acesteia, noul Oficiu pentru Apărarea Suveranității va crea o listă a organizațiilor care primesc sprijin din străinătate și amenință suveranitatea Ungariei.
O dispută aprinsă a izbucnit între premierul italian Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron.
Principalele intenții ale președintelui rus Vladimir Putin privind modul în care vrea să țină sub control negocierile de pace devin tot mai evidente. Acesta este convins că, până la sfârșitul anului, trupele ruse vor putea să depășească apărarea ucraineană și să controleze complet cele patru regiuni ale Ucrainei - Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.
Finalul campaniei electorale pentru președinția României a fost marcat de o controversă neașteptată între CEO-ul aplicației de mesagerie Telegram, Pavel Durov, și Ministerul Afacerilor Externe al Franței, pe tema unor presupuse solicitări de restricționare a anumitor voci politice. Schimbul de acuzații survine la scurt timp după desfășurarea turului decisiv al alegerilor prezidențiale de duminică, 18 mai, în urma căruia primarul pro-european al Bucureștiului, Nicușor Dan, a obținut victoria împotriva candidatului de dreapta eurosceptic George Simion.
Nicuşor Dan, candidat independent, a obţinut 6.168.642 de voturi (53,60%), la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, arată datele publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, după centralizarea tuturor celor 20.085 de procese verbale.
Mii de soldați din peste zece țări NATO, sute de vehicule militare și scenarii care simulează apărarea împotriva unei invazii la scară largă - exercițiul masiv NATO Hedgehog 2025 (Ariciul 2025) ia amploare în Estonia. Având loc în apropierea frontierei ruse, exercițiile au un obiectiv clar: consolidarea interoperabilității în luptă, consolidarea încrederii în cadrul Alianței și demonstrarea pregătirii de a răspunde rapid și decisiv.
Belgia se pregătește să livreze Ucrainei un tanc Leopard 1A5BE modernizat, echipat cu o turelă avansată, fără echipaj, model Cockerill 3105. Această inițiativă, condusă de firma belgiană de apărare John Cockerill Defense, are ca scop evaluarea performanței tancului în condiții reale de luptă, oferind Ucrainei posibilitatea de a evalua o posibilă modernizare rentabilă a forțelor sale blindate.
După eșecul contraofensivei mult-anticipate din vara anului 2023, care nu a reușit să penetreze decisiv liniile rusești puternic fortificate, Ucraina și aliații săi se confruntă cu o întrebare strategică crucială: este o nouă operațiune ofensivă majoră posibilă sau chiar necesară pentru a obține victoria împotriva forțelor de ocupație ruse? Opiniile experților militari și analiștilor politici sunt, așa cum era de așteptat, profund divizate, reflectând mizele uriașe și riscurile asociate unei astfel de decizii.
AIM-120 AMRAAM, racheta aer-aer care a intrat în serviciul SUA în 1991, însă de atunci dezvoltată și upgradată în versiuni de ultimă generație, a fost copiată recent de un stat rival SUA. Și nu, nu este China, așa cum am tinde să credem, mai ales în contextul în care chinezii au un spionaj industrial uluitor și reușesc să copieze tehnologii americane.
Eficiența sprijinului european pentru Ucraina se confruntă cu critici dure din partea unor oficiali europeni, fostul ministru lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a facut recent o evaluare dură a eforturilor actuale, care vizează în special „Coaliția celor dispusi”. Remarcile sale evidențiază o nerăbdare în rândul unor aliați cu privire la ritmul și conținutul asistenței occidentale.
Serviciul ucrainean de informații militare (GUR) raportează că Rusia pregătește lansarea unei rachete balistice intercontinentale RS-24 Yars în primele ore ale zilei de luni. Lansarea este așteptată să aibă loc din orașul Svobodny din regiunea Sverdlovsk, unde se află Divizia 42 de rachete ,,Tagil'' a Forțelor de Rachete Strategice ale Rusiei, care operează trei regimente echipate cu Yars.
Forțele ruse au trimis 273 de drone în Ucraina în cursul nopții de 18.05.2025, până la ora 07:00 CEST astăzi, ceea ce reprezintă cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei în 2022, potrivit înregistrărilor de până acum, au raportat AP și Reuters. Forțele Aeriene ucrainene au raportat că 88 de drone au fost doborâte. Potrivit informațiilor anterioare, o femeie a fost ucisă și trei persoane au fost rănite în urma unui atac cu dronă, inclusiv un copil.
În contextul în care administrația Trump pare nerăbdătoare să treacă la retragerea trupelor americane din Europa, se ridică tot mai multe semne de întrebare privitoare la implicațiile directe ale unui astfel de proces.
Perspectivele unei soluții pașnice a conflictului din Ucraina rămân sumbre, în condițiile în care ambițiile imperiale ale președintelui rus Vladimir Putin par să fie principalul obstacol. Aceasta este evaluarea tranșantă a fostului Secretar american al Apărării, Robert Gates, exprimată recent într-un interviu acordat CBS. Analiza lui Gates vine pe fondul unor tentative diplomatice eșuate și al presiunilor pentru negocieri directe, inclusiv din partea președintelui american Donald Trump.
Sursele de monitorizare a aviației au semnalat faptul că, pe 17.05.2025, o dronă americană de cercetare de tip RQ-4B Global Hawk a îndeplinit o misiune specifică deasupra apelor neutre ale Mării Negre. Aceasta marchează revenirea dronelor în această zonă, unde nu au mai zburat de aproape 11 luni, respectiv din 24 iunie 2024.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat pierderea contactului cu un avion de luptă F-16 în timpul unei misiuni de luptă pe timp de noapte, desfășurată în zorii zilei de 16 mai. Incidentul a avut loc în contextul respingerii unui atac aerian masiv inamic, subliniind riscurile constante la care sunt expuși piloții ucraineni în apărarea spațiului aerian național.
Din când în când este bine să ne reamintim de eroii noștri, să le privim faptele cu atenție și să le înțelegem semnificațiile și ecoul în timp. Unii dintre ei au activat în „Careul de Aşi”, porecla dată celei mai renumite unități a Marinei Regale Române din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Președintele interimar Ilie Bolojan a efectuat o vizită la militarii români dislocați în Bosnia și Herțegovina, cu ocazia unei escale la Sarajevo, la întoarcerea dintr-o vizită oficială în Tirana. Vizita a fost motivată de respectul față de Armata României și de dorința de a transmite aprecierea față de militarii care contribuie la menținerea păcii în regiune.
Negociatorii ruşi la discuţiile de pace de la Istanbul au cerut Ucrainei să-şi retragă trupele din toate regiunile ucrainene revendicate de Moscova înainte ca Rusia să fie de acord cu o încetare a focului, a declarat sâmbătă pentru Reuters un înalt oficial ucrainean familiarizat cu discuţiile.
O întâlnire între preşedinţii rus Vladimir Putin şi respectiv ucrainean Volodimir Zelenski este "posibilă", cu condiţia ca Moscova şi Kievul să fi ajuns la "acorduri" în prealabil, a declarat Kremlinul sâmbătă, a doua zi după primele discuţii directe de pace dintre cele două părţi din 2022, informează Agerpres și AFP.
Un lot suplimentar de avioane de luptă sovietice MiG-29, pe care Polonia le retrage din serviciul Forțelor Aeriene, ar putea fi transferat în Ucraina, a declarat însărcinatul cu afaceri polonez la Kiev, Piotr Lukasiewicz, într-un interviu acordat publicației European Pravda. Polonia deja a livrat alte avioane MiG-29 către Ucraina, fiind de fapt statul care a spart gheața.
În topul succeselor militare realizate de Ucraina în cei peste trei ani de război declanșat de Federația Rusă se numără cu siguranță cel pe mare. Azi, Flota rusă de la Marea Neagră e ținută, la propriu, în șah și împinsă, departe de linia frontului. Fără nicio navă de suprafață sau fără submarine, ucrainenii au reușit să scufunde zeci de nave mai mari sau mai mici ruse, folosindu-se de drone sau rachete. Inclusiv „mândria” Flotei ruse de la Marea Neagră, crucișătorul Moskva, a fost scufundat. Dar în 2022, în primele etape ale invaziei pe scară largă, lucrurile stăteau diferit. Ucrainenii povestesc cum rușii au ajuns în zona României, dar dezvăluie și câte nave ruse de luptă mai sunt azi în Crimeea ocupată.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat vineri regretul cu privire la ceea ce el a numit o șansă de pace ratată, după ce la Istanbul a avut loc o primă rundă de negocieri între Ucraina și Rusia după mai mult de trei ani, relatează agențiile Agerpres și DPA.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a cerut sâmbătă Statelor Unite să părăsească Orientul Mijlociu, pe fondul discuţiilor indirecte dintre cele două ţări cu privire la programul nuclear al Iranului, şi a calificat statul Israel drept "o tumoră canceroasă periculoasă şi letală în regiune", care trebuie "extirpată", informează Agerpres, AFP şi Reuters.