Vladimir Putin l-a primit joi seara pe Stephen Whitkoff la Kremlin, unde întâlnirea a avut loc cu ușile închise. Trimisul lui Trump i-a oferit președintelui rus informații suplimentare despre negocieri, după care a primit răspunsul Moscovei la acestea și a plecat să-l înmâneze liderului american. Detaliile întâlnirii nu au fost dezvăluite.
“Ieri seara, Whitkoff a fost primit de președintele Putin și au fost furnizate informații suplimentare părții ruse. De asemenea, prin intermediul acestuia, Putin a transmis informații și semnale suplimentare pentru președintele Trump”, a spus Peskov.
El a subliniat că, până în prezent, nu a fost convenit momentul în care se va realize o întâlnire între Trump și Putin. Acest lucru se va întâmpla doar după ce Whitkoff va informa despre călătoria sa la Moscova. În același timp, ambele părți înțeleg că a sosit timpul pentru o conversație între cei doi lideri. Potrivit lui Peskov, Putin susține în general poziția lui Trump cu privire la o soluționare pașnică a conflictului din Ucraina, dar există multe întrebări la care trebuie să primească răspuns. Deci, declarația lui Trump despre “un optimism prudent” corespunde realității.
“Ați auzit ieri o declarație foarte importantă a președintelui Putin. Răspunzând la întrebările jurnaliștilor, el a spus că susține poziția președintelui Trump cu privire la înțelegere, dar a exprimat câteva întrebări la care trebuie să se răspundă împreună”, a adăugat Peskov.
Putin a declarat joi că Rusia este de acord cu propunerile de a opri luptele din Ucraina, dar “se bazează pe presupunerea că o încetare a focului ar trebui să ducă la o pace durabilă și să elimine cauzele profunde ale crizei”.
Trump a numit ulterior declarația lui Putin promițătoare, dar incompletă.
Rusia a lansat o invazie pe scară largă în Ucraina în februarie 2022. Kievul este de acord cu propunerea SUA de încetare a focului. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a precizat după declarația lui Putin de joi că Rusia cere condiții ca parte a încetării focului care vizează amânarea sau prevenirea stopării luptelor.
Putin și-a dorit de mult timp ca Ucraina să renunțe la obiectivul său de a adera la NATO. Acesta insistă că Federația Rusă va păstra cele patru regiuni ucrainene pe care le-a declarat parte a teritoriului său în 2022, încălcând dreptul internațional. Potrivit șefului Kremlinului, dimensiunea armatei ucrainene ar trebui limitată, iar Putin cere ca alegerile prezidențiale să aibă loc în țara vecină. Cu toate acestea, constituția ucraineană nu permite acest lucru în timp de război. Putin dorește, de asemenea, ca Occidentul să relaxeze sancțiunile pe care le-a impus Rusiei în legătură cu agresiunea împotriva Ucrainei.
Peskov a pus la îndoială rapoartele mass-media americane potrivit cărora oficialii ruși doresc ca trimisul lui Trump pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, să nu participe la discuțiile la nivel înalt privind opțiunile pentru încheierea războiului din Ucraina.
“Ar fi absurd să credem că partea rusă ar putea interveni în afacerile americane. Deci nu, chiar nu pot confirma”, a spus purtătorul de cuvânt al lui Putin.
Putin s-a comportat în mod previzibil în comentariile sale cu privire la propunerea SUA de încetare a focului de 30 de zile în luptele cu Ucraina, potrivit lui Ondřej Ditrych, analist senior la Institutul pentru Studii de Securitate al UE din Paris.
“Nu a refuzat încetarea focului pentru a nu-i supăra pe americani și pentru a continua să-i convingă ipocrit de pacea sa. În același timp, a stabilit condiții care ar reduce capacitatea de apărare a Ucrainei”, a spus el. Pentru Moscova, a spus Ditrych, orice negocieri viitoare par să fie o continuare a războiului prin alte mijloace.
Potrivit lui Jaroslav Bílek de la Facultatea de Științe Sociale a Universității Charles (FSV UK) din Praga, există două explicații posibile pentru declarațiile lui Putin, dintre care una este că Putin încearcă să câștige timp și să “testeze situația”.
“Există cel puțin două explicații posibile pentru comentariul lui Putin. Prima este că încearcă să câștige timp și să testeze situația cu astfel de declarații. Suntem încă la începutul negocierilor în sine și nu este foarte avantajos să facem prea multe concesii la început”, a remarcat politologul.
A doua posibilitate, potrivit lui, este ca părțile participante la conflict să folosească aceleași cuvinte, dar să nu fie de acord cu sensul lor. “Vladimir Putin își poate dori cu adevărat pacea din toată inima. Pur și simplu nu se referă doar la sfârșitul luptelor, ci, de exemplu, la capitularea de facto a Ucrainei și la retragerea NATO din Europa de Est”, a spus el.
“În același timp, întrebarea este câtă atenție ar trebui să acordăm de fapt unor astfel de declarații. Trăim într-o perioadă în care oamenii, și politicienii în special, concurează între ei în declarații adesea bombastice în mass-media și pe rețelele de socializare, dar nu mai vedem ce negocieri se desfășoară în culise”, a spus Bílek. Cu toate acestea, în opinia sa, rezultatul final al invaziei ruse în Ucraina nu va fi decis prin declarații verbale, ci mai degrabă de situația de pe câmpul de luptă și de rezultatele negocierilor din culise.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Operatorii ucraineni de drone din cadrul Regimentului 14 Separat al Forțelor de Sisteme fără Pilot au identificat și coordonat lovituri de artilerie asupra a trei unități nord-coreene de artilerie autopropulsată M1989 Koksan.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat pe 18 martie, operația din regiunea Belgorod ca parte a descurajării rușilor.
Ucraina a fost forțată de război să devină, în timp record, unul dintre liderii în domeniul dronelor. Kievul urmează să producă rachetele de croazieră și chiar balistice.
Negocierile privind încetarea focului în Ucraina 'vor începe duminică la Jeddah', în Arabia Saudită, a afirmat marți seară emisarul american Steve Witkoff, după o discuție telefonică între președintele Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin, scrie Agerpres și AFP.
Cel puțin zece atacuri aeriene americane au lovit marți noaptea mai multe zone din Yemen, inclusiv capitala Sanaa și portul Hodeidah, a raportat de Reuters, citând mass-media controlată de mișcarea rebelă Houthi.
Președintele american Donald Trump nu are de fapt un plan de pace pentru Ucraina, ci doar face presiune pe Kiev să se predea, potrivit fostului comandant american în Europa, generalul (r.) Ben Hodges.
Administrația Trump ia în considerare recunoașterea Peninsulei Crimeea a Ucrainei ca teritoriu rusesc. New York Times (NYT) a relatat că Trump ar putea lua în considerare și Odesa, care nu este controlată de Rusia, iar frontul se află la zeci de kilometri distanță.
Luni, s-a desfășurat la Bruxelles o nouă reuniune a miniștilor de externe ai UE. Prezent la Consiliul Afaceri Externe, șeful diplomației ropmâne, Emil Hurezeanu, a insistat pe continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum și pe avansarea procesului de aderare europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Armata israeliană a lansat luni seară lovituri de amploare în Fâșia Gaza pentru a forța mișcarea teroristă palestiniană Hamas să elibereze cei 59 de ostatici rămași, potrivit site-ului The Times of Israel, care citează declarația biroului prim-ministrului Benjamin Netanyahu.
Militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) au doborât cu succes o dronă turcă de recunoaștere și atac Akinci în apropierea frontierei dintre Iran și Irak. Imaginile cu momentul interceptării UAV-ului au fost publicate pe reţelele de socializare.
Un interviu recent cu militarii ucraineni, publicat la 14 martie 2025, evidențiază performanța excepțională și eficiența ridicată a sistemului de rachete de apărare aeriană IRIS-T de fabricație germană, care s-a dovedit a fi un atu vital în apărarea continuă a Ucrainei împotriva atacurilor cu rachete rusești. Militarii au oferit informații impresionante despre capacitățile de luptă ale sistemului IRIS-T, subliniind rolul său crucial în apărarea spațiului aerian ucrainean cu o precizie impresionantă.
Președintele american Donald Trump a anunțat că va discuta marți cu președintele rus Vladimir Putin despre o posibilă încheiere a războiului de trei ani din Ucraina, în urma unui rezultat pozitiv al discuțiilor dintre oficialii americani și ruși la Moscova.
Preşedintele american Donald Trump a indicat duminică seara că va discuta marţi cu omologul său rus, Vladimir Putin, ca parte a apropierii dintre SUA şi Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina, făcând referire la existenţa unor "schimburi" între Moscova şi Kiev, informează Agerpres, AFP şi EFE.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit duminică pe generalul-maior Andrii Hnatov ca șef al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Un număr de regiuni rusești au suferit un atac masiv al dronelor ucrainene duminică seara. Primul val a venit cu puțin timp înainte de ora 18.30 și a durat o jumătate de oră, următoarea lovitură a venit la 20.25 și a fost semnificativ mai lungă, a durat aproape două ore.
Șeful serviciului de securitate internă (Shin Bet) al Israelului, Ronen Bar, a afirmat că decizia anunțată duminică de Benjamin Netanyahu de a-l demite 'nu are legătură' cu atacul Hamas din 7 octombrie 2023, el evocând 'așteptările prim-ministrului de loialitate personală', transmit Agerpres și AFP.
Houthi din Yemen au revendicat duminică un atac împotriva portavionului american USS Harry Truman în Marea Roşie, ca ripostă la loviturile lansate sâmbătă de Statele Unite şi care, potrivit Washingtonului, au ucis mai mulţi lideri ai rebelilor, transmit Agerpres și AFP.
Un pod important, parțial funcțional, situat la trei kilometri sud de marele pod rutier peste Nipru de la Herson, a fost lovit, recent, cu aviația, ducând la secționarea totală a podului.
Loviturile lansate sâmbătă de forțele americane asupra Yemenului au vizat ''mai mulți lideri houthi și i-au eliminat'', a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, duminică la postul ABC, potrivit Agerpres și AFP.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, preconizează că o ipotetică forţă de menţinere a păcii în Ucraina ar fi formată din "câteva mii de oameni pentru fiecare ţară" şi nu ar avea nevoie de aprobarea Rusiei, transmit Agerpres și EFE.
Cotidianul italian Corriere della sera a informat, în ediția de vineri, 14.03.2025, că cele două baterii de rachete antiaeriene Samp-T, pe care Franța și Italia le-au livrat armatei ucrainene, și-au epuizat practic stocurile de rachete. Prin urmare, în curând, acestea vor deveni inutilizabile.
Uniunea Europeană nu intenționează să suspende livrările de armament către Ucraina dacă se va ajunge la o încetare a focului de 30 de zile, după cum au declarat diplomați din mai multe țări UE vineri, 14 martie, cu trei zile înaintea ședinței Consiliului de Afaceri Externe al UE.
Într-o postare devenită virală, președintele SUA, Donald Trump, anunța vineri că „mii de soldaţi ucraineni sunt complet încercuiţi de armata rusă şi sunt într-o situaţie foarte rea şi vulnerabilă"”, în regiunea rusă Kursk.
Federația Rusă a reușit să desfășoare una dintre cele mai eficiente campanii de dezinformare din ultimii ani, promovând narațiunea că își dorește pacea, deși în realitate continuă să folosească forța militară împotriva Ucrainei.
Kremlinul a confirmat astăzi (14.03.2025) că trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steven Witkoff, a vizitat reședința președintelui rus cu o seară înainte, unde a primit informații de la Putin pentru liderul american. Acest lucru a fost anunțat de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Preşedintele american Donald Trump a susţinut vineri că există "o şansă foarte bună" ca războiul din Rusia şi Ucraina să se încheie, în urma discuţiilor avute cu preşedintele rus Vladimir Putin, căruia i-a cerut să cruţe vieţile a mii de soldaţi ucraineni încercuiţi de armata rusă, relatează agenţiile Agerpres, AFP şi Reuters.
Dictatorul belarus Alexander Lukașenko susține că Minskul produce în prezent lansatoare pentru sistemul rusesc de rachete cu rază intermediară Oreshnik/Oreșnik și așteaptă rachetele din Rusia.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost de acord cu propunerile de oprire a luptei. Potrivit acestuia, însă, trebuie să ducă la pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor crizei. Acest lucru este raportat de agenția de stat rusă TASS.
Ucrainienii ar fi epuizat stocul de rachete ATACMS. E vorba de celebrele rachete cu rază lungă de acțiune de 300 kilometri care au lovit chirurgical puncte militare ruse, inclusiv de pe teritoriul Federației. ATACMS pot fi lansate de sisteme Himars.
Armata ucraineană a folosit drone pentru a lovi o fabrică de drone rusă din satul Obuchovo din regiunea Kaluga, pe care rușii au camuflat-o ca o fabrică de beton celular autoclavizat, cunoscut și sub numele de BCA.
Delegația Congresului Statelor Unite care vizitează România, luni, va fi formată din mai mulți reprezentanți americani importanți, republicani și democrați deopotrivă.
Ministerul chinez al Comerțului a numit decizia președintelui american Donald Trump de a scuti smartphone-urile, computerele, alte produse electronice și semiconductori de la noile tarife mari la importurile din China un „pas mic”.
CNN Turk, citând surse aparținând Ministerului turc al Apărării, a informat, pe 13.04.2025, că, în viitorul apropiat, la Ankara, vor avea loc negocieri privind Inițiativa Mării Negre.
Potrivit informațiilor publicate de Departamentul american al Apărării la 11 aprilie 2025, Statele Unite și Panama au încheiat un acord istoric în domeniul apărării care intensifică cooperarea militară și acordă navelor de luptă și celor auxiliare americane acces „prioritar și gratuit” prin Canalul Panama. Acordul, semnat în timpul recentei vizite a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, în Panama, este poziționat ca parte a unei strategii mai ample de îmbunătățire a securității regionale, de consolidare a legăturilor bilaterale în domeniul apărării și de contracarare a influenței tot mai mari a Chinei în apropierea unuia dintre cele mai strategice coridoare maritime din lume.
Inspectorul general al Armatei Germane (Bundeswehr), generalul Carsten Breuer, consideră că Federația Rusă ar putea ataca teritoriul NATO în 2029.
Principalul comandant american din Pacific i-a avertizat joi pe senatori din Congres că sprijinul militar pe care China și Coreea de Nord îl acordă Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei creează un risc de securitate în regiunea sa, deoarece Moscova oferă în schimb asistență militară critică ambelor țări.
Forțele ruse câștigă teren în Ucraina prin îmbinarea forței brute de tip sovietic cu tacticile moderne bazate pe utilizarea dronelor și artileriei, creând un „efect de bulgăre de zăpadă” implacabil uneori care presează trupele ucrainene să se retragă, a relatat Wall Street Journal într-o amplă analiza a situaţiei frontului din Ucraina.
Autoritățile ucrainene au raportat, pe 12 aprilie, moartea căpitanului Pavlo Ivanov, în vârstă de 26 de ani care, pilota un avion tactic multirol F-16. Tragedia s-a produs în timpul îndeplinirii unei misiuni de luptă. Președintele Volodimir Zelenski i-a acordat titlul de Erou al Ucrainei. Potrivit surselor BBC, avionul lui Ivanov a fost probabil doborât de o rachetă rusească.
Recenta scădere bruscă a prețului petrolului, determinată de războiul comercial al președintelui Donald Trump, pune la încercare bugetul militar al lui Vladimir Putin, relatează Financial Times pe 12 aprilie. Aproximativ o treime din bugetul Moscovei se bazează pe veniturile din petrol și gaze, iar dacă prețurile rămân la nivelul actual, Rusia ar putea înregistra o scădere de 2,5% a veniturilor în 2025. Acest lucru ar forța probabil Kremlinul să se împrumute mai mult, să reducă cheltuielile sau să apeleze la rezervele sale aflate oricum în scădere.
Se conturează tot mai clar că, în viziunea administrației Trump, încetarea războiului din Ucraina este strâns legată de cedarea controlului unor teritorii. Cu toate acestea, se pare că în rândul principalilor personaje din jurul lui Trump care susțin o astfel de soluție nu există un acord deplin, iar acest lucru va conduce cel mai probabil la o întârziere și mai mare în obținerea păcii mult dorite.
Portalul francez Zone Militaire a informat vineri, 11.04.2025, că, având în vedere că trei sferturi din cablurile submarine ale emisferei trec prin zona sa economică exclusivă (ZEE) și că reprezintă un punct sensibil al NATO (din care nu face parte) din cauza capacităților sale militare slabe, Irlanda raportează în mod regulat prezența navelor și submarinelor de informații rusești în apele de care este responsabilă.
Compania poloneză WB Electronics va produce rachete cu rază lungă de acțiune pentru sistemele de rachete cu lansare multiplă HOMAR-K, potrivit Polskie Radio 24.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 12.04.2025, că un pilot de F-16 și-a pierdut viața în timp ce îndeplinea o misiune de luptă.
Ucraina a primit documentația tehnică pentru a produce sistemul de apărare aeriană FrankenSAM și este acum capabilă să producă sistemele în mod independent. Anunțul a fost făcut în timpul conferinţei „Ukrainian Weapons 2024”, potrivit publicaţiei ucrainene Militarnyi.
După încheierea războiului din Ucraina, trupele franco-britanice ar putea sta în garnizoane aflate în vestul Ucrainei, în timp ce forțele ruse rămân în continuare sub controlul teritoriului pe care îl ocupă în estul și sudul Ucrainei, a declarat trimisul special al SUA, Keith Kellog, într-un interviu acordat The Times pe 11 aprilie.
Un raport apărut în presa germană la 11 aprilie 2025, prezentat de Bojan Pancevski, corespondent politic european șef al Wall Street Journal, a atras atenția experților în domeniul apărării. Echipamentele militare germane furnizate Ucrainei, care alcătuiesc unele dintre cele mai avansate sisteme ale NATO, întâmpină dificultăți din cauza conflictului în curs.
Marea Britanie și Franța intenționează să-i prezinte președintelui SUA, Donald Trump, un plan cuprinzător pentru o „forță de pacificare” postbelică în Ucraina, sperând că îl va convinge pe președintele SUA să se angajeze în garanții de securitate pentru Kiev.
Compania Hyundai Heavy Industries (HD HHI) din Coreea de Sud a găzduit la sediul său din Ulsan, la 18 martie 2025, o ceremonie de predare a navei Jeongjo the Great care este echipată cu sisteme Aegis. În timpul evenimentului, HD HHI a declarat că poate construi până la cinci distrugătoare Aegis pe an pentru Marina SUA dacă cooperarea bilaterală este pregătită să extindă această capacitate industrială de producţie.
Turcii de la Baykar au anunțat pe 11 aprilie că Bayraktar TB2T-AI, versiunea modernizată și echipată cu inteligență artificială a dronei Bayraktar TB2, a reușit să se autostabilize după o rotire completă în jurul axei longitudinale efectuată într-un recent test de zbor.
În cadrul unei consfătuiri privind dezvoltarea Forțelor Navale ale Federației Ruse, care s-a desfășurat pe 11.04.2025 la Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că, în deceniul următor, pentru Marina militară vor fi alocate 8,4 trilioane de ruble.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește activ inclusiv pentru un potențial atac rusesc asupra României, unul dintre pilonii sudici ai Flancului Estic al NATO.
Dronele cu fir reprezintă o inovație pe cât de simplă, pe atât de importantă în războiul din Ucraina.
Trupele ruse au devenit mai active de-a lungul întregii linii a frontului.
”Nu vom lăsa Bruxellesul să ne oblige să acceptăm aderarea Ucrainei la UE. Aceasta este o problemă uriașă, cu implicații pe scară largă pentru securitatea, economia și agricultura noastră”, a declarat astăzi premierul ungar Viktor Orban.
Avioanele suedeze JAS 39 Gripen au reușit recent să spargă gheața după aproape 12 ani în care au pierdut pe bandă rulantă toate competițiile împotriva F-16 sau a altor tipuri de avioane în cadrul unor programe de modernizare desfășurate de diferite state. Acum se pare că JAS 39 Gripen contestă chiar F-35, încercând să profite de noul context politic internațional.
Politicienii români par să se arate cu degetul când vine vorba de subiectul navelor de suprafață care ar trebui să intre în dotarea Armatei României. De la ce a plecat totul? De la achiziția unei corvete ușoare din Turcia.
Într-o mișcare care ar provoca, fără îndoială, o undă de șoc pe întreg globul și ar modifica fundamental peisajul geopolitic al Arcticii, rapoarte credibile, deși neconfirmate, și o serie de declarații subțiri formulate de la Washington au stârnit speculații intense cu privire la posibila anexare a Groenlandei de către Statele Unite. Deși dezmințirile oficiale rămân ferme, o confluență de imperative strategice, cuplate cu precedentele istorice și cu evoluția competiției dintre marile puteri, sugerează că ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite nu este cu totul în afara sferei posibilităților.
Comandantul bazei Forțelor Spațiale americane Pituffik din Groenlanda, colonelul Susan Meyers, a fost revocat joi din funcție, la scurt timp după ce vicepreședintele SUA JD Vance a vizitat facilitatea, pe 28 martie.
Președintele chinez Xi Jinping a avertizat că țara sa „nu va ceda niciodată unui comportament nerezonabil” și i-a spus premierului spaniol Pedro Sánchez că Uniunea Europeană ar trebui să ajute China să reziste „bullying-ului tarifar unilateral” impus de președintele american Donald Trump.
Președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), deputatul Petre-Florin Manole (PSD), a participat, în perioada 5–6 aprilie, la reuniunea Comisiei Permanente, structura de conducere a Adunării.
Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, demisionează din funcția sa în urma unor dezacorduri tot mai mari cu administrația președintelui Donald Trump.
Un avion al Forțelor Aeriene Ucrainene a distrus un centru de comandă al unei companii rusești și o clădire care adăpostea personal militar al armatei ruse în teritoriul temporar ocupat al regiunii Herson. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe canalul de Telegram Soniashnyk, afiliat Forțelor Aeriene Ucrainene. Se menționează că lovitura a fost efectuată de un avion de vânătoare MiG-29, folosind două bombe franceze AASM HAMMER. Imaginile arată cum, în urma unor lovituri precise, clădirile situate aproape una de cealaltă au fost distruse.
