În ultimele luni, forțele ruse au avansat extrem de lent, reușind să mute linia de luptă cu câțiva kilometri, iar asta cu eforturi financiare și umane foarte ridicate: probabil zeci de mii de militari eliminați, tone de muniție trase zilnic și mii echipamente militare pierdute în lupte. Forțele ucrainene s-au retras la fel de încet, disciplinate și organizate și au încercat să vândă scump fiecare centimetru de teritoriu pierdut.
Când a început contraofensiva ucraineană, imaginea s-a schimbat complet. Nu am mai vorbit de acțiuni care se poticneau după câțiva kilometri și teritorii câștigate după bombardamente care pulverizau obiective întregi. Nu, în doar câteva zile, rușii au pierdut o parte importantă din teritoriile ocupate în lunile anterioare.
Forțele ruse au experimentat o prăbușire completă a organizării și structurii lor de comandă în zona regiunii Kharkiv și au fugit în panică pentru a nu fi încercuite de forțele ucrainene care înaintau rapid, lăsând depozitele intacte pline cu muniție de artilerie, tancuri în stare de funcționare și multe alte echipamente.
Moscova a fost nevoită să admită înfrângerea pentru prima dată de la începutul războiului, deși la început s-a susținut că unitățile din nord-est doar „se repoziționau pentru a întări apărarea Donbasului”. Totuși, de regulă, unitățile care sunt redistribuite nu își lasă vehiculele și muniția ca un cadou către inamic.
Kremlinul a recunoscut pierderea unor teritorii cheie din Ucraina, sub presiunea numeroșilor bloggeri ultra-naționaliști militari care susțin operațiunea militară a președintelui Vladimir Putin, dar critică în mod deschis modul în care este condusă.
Deși sunt de acord cu regimul lui Putin pe o serie de probleme ideologice, analiștii din Federația Rusă sunt mai realiști în ceea ce privește situația de pe teren. Problemele sunt numeroase, de la eșecuri de informații și de decizie, până la problemele logistice.
Totuși, nu ar trebui exclusă și posibilitatea ca regimul de la Kremlin să încerce să pozeze în forța moderată, prin opoziție cu analiștii și moderatorii care cer în spațiul public măsuri mai radicale pentru a ”elibera” Ucraina definitiv de naziști.
Unii analiști militari ruși care nu sunt în favoarea Kremlinului au explicat portalului de opoziție Meduza ce a mers prost în apărarea rusă a regiunii Harkiv.
Expertul militar Pavel Luzin subliniază că prima mare problemă a fost lipsa de informații - armata rusă nu era conștientă de pericolul iminent. „Spionajul electronic este limitat, recunoașterea aeriană se face cu drone, dar sunt doborâte rapid”, a spus Luzin.
”Cei doi sateliți ai noștri spion sunt autorizați doar pentru cartografierea misiunilor de lansare de rachete. În plus, acești sateliți trec peste aceeași zonă doar la fiecare 16 zile, așa că nu este posibil să primim date rapid”, a spus Luzin.
În ceea ce privește informațiile „open source”, care sunt utilizate masiv de Ucraina și serviciile occidentale, precum și de mass-media occidentală independentă, „pentru asta ai nevoie de oameni cu creier și de un sistem care să permită acestor informații să circule liber prin ierarhia militară”, el a explicat.Luzin.
În cele din urmă, să presupunem că au văzut ofensiva pregătindu-se. Ce trebuia făcut? De unde puteau lua oameni, tehnica? Au trecut șase luni și nu a mai rămas aproape nimic din armată.
Analistul și veteranul militar american Henry Schlottman a spus că pe Telegram circulau informații privind locul pe unde anume vor ataca ucrainenii, dar generalii ruși fie au crezut că vor putea face față atacului, fie nu au crezut informațiile de pe canalul Telegram.
„Știu că comandanții nu iau întotdeauna aceste informații în serios”, a spus Schlottman.
În ciuda eșecului serviciilor de informații, el crede că succesul contraofensivei se datorează în mare măsură problemelor de logistică.
"Dacă tancurile care au fost abandonate lângă Izium ar fi fost trimise la timp în zona de atac a Ucrainei, rezultatul ar fi putut fi diferit. Kupiansk ar fi putut rămâne în mâinile Rusiei", a spus Schlottman.
"Sunt pe front de jumătate de an și este posibil să demonteze unele tancuri pentru piese, astfel încât celelalte să poată continua să se miște".
Pavel Luzin a subliniat că armata rusă pur și simplu nu mai are rezerve de forță de muncă pe care să le poată folosi pentru operațiuni ofensive serioase. "Până în iulie, ei și-au pierdut capacitatea de a ataca", a afirmat Luzin.
„Acum (Forțele Armate ale Federației Ruse n.r.) înarmează marinarii: îi îmbracă în uniforme de camuflaj, le dau mitraliere, iar marinarii devin infanterie motorizată și tancuri”.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
Implicate în programul GCAP, care vizează dezvoltarea unui avion de vânătoare de generația a 6-a, Marea Britanie, Italia și Japonia au anunțat, în decembrie anul trecut, crearea unui jont venture deținut în părți egale de BAE Systems, Leonardo și Japan Aircraft Industrial Enhancement (JAIEC, care reunește Mitsubishi Heavy Industries și Society of Japanese Aerospace Companies). Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui avion de generația a 6-a prin fuzionarea programelor Tempest (al Marii Britanii) și F-X al Japoniei. Până aici totul bine, doar că se pare că au început rapid problemele în paradis.
Vineri, 18 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „moratoriul de o lună privind grevele asupra instalațiilor energetice ” a trecut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat China că furnizează arme Rusiei. Cel mai înalt oficial ucrainean a făcut această declarație joi, citând informații de la informațiile armatei.
Donald Trump a declarat joi că nu-l consideră pe Volodimir Zelenski "responsabil" pentru războiul din Ucraina, continuând totodată să-l critice pe preşedintele ucrainean, informează Agerpres și AFP.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, candidatul Coaliţiei Civice (KO) a premierului Donald Tusk, conduce în intenţiile de vot înaintea primului tur ale alegerilor prezidenţiale din Polonia, programat pe 18 mai, indică un sondaj Opinia24 publicat joi de televiziunea privată TVN24, transmit Agerpres și Reuters.
Un avion Boeing care luna trecută a ajuns la un centru de finalizare din China, s-a reîntors în SUA, arată datele de zbor de vineri, o dovadă că cel puţin o companie aeriană chineză a încetat să mai intre în posesia avioanelor comandate anterior producătorului american din cauza tarifelor impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters.
Rusia va considera orice lovitură cu rachete germane Taurus împotriva unor ținte ruse drept o ''participare directă'' a Germaniei în conflictul din Ucraina, a indicat purtătoarea de cuvânt a diplomației de la Moscova, în contextul în care Berlinul semnalează că ar putea furniza această armă Kievului, transmit Agerpres și AFP.
Ce știm sigur e că România va produce muniție de 155 mm în două filiale din subordinea companiei de stat Romarm. Obuzele vor deservi obuzierelor autopropulsate K9 Tunetul pe care România le-a achiziționat recent de la gigantul sud-coreean Hanwha. Concomitent, Hanwha va ridica o fabrică în România pentru producerea obuzierelor. Dar ce facem cu muniția? Va putea industria să respecte termenii, mai ales că implicat este statul?
Vasile Bănescu, invitat special în podcastul „Obiectiv EuroAtlantic” – o ediție despre credință, propagandă și sensul Învierii în vremuri de război.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, au fost primiți joi la Paris de președintele francez Emmanuel Macron pentru discuții asupra conflictului din Ucraina, în timp ce europenii încearcă să-și facă auzită vocea în tratativele despre o încetare a focului care nu înregistrează progrese, transmit Agerpres și AFP.
Germania este țara lui ”se poate”, iar oficialii se adaptează din mers: inima industriei germane, sectorul auto, este reprogramată din mers pentru a ajuta la accelerarea industriei de apărare. De asemenea, giganții din domeniul militar vor să extindă RAPID facilitățile existente.
Danemarca, țară membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), dorește să-și trimită soldații în Ucraina pentru antrenament începând din această vară.
Dronele ucrainene au lovit miercuri baza Brigăzii ruse 112 de rachete din orașul Shuya, relatează presa ucraineană și rusă.
Avioanele F-35 olandeze, utilizând un gateway (interfață sau poartă electronică) de comunicații dezvoltat de Lockheed Martin, au partajat date clasificate cu un sistem olandez de comandă și control pentru a realiza lovirea unei ținte terestre în timpul exercițiului NATO Ramstein Flag de la începutul acestei luni, a anunțat Lockheed Martin, pe 15 aprilie.
O delegație ucraineană a sosit la Paris pentru discuții cu reprezentanții SUA și ai Europei. Acesta include miniștrii de externe și miniștrii apărării, scriu agențiile de presă.
O explozie, survenită pe 16 aprilie, a distrus o clădire de la fabrica Northrop Grumman Innovation Systems din Promontory, Utah, unde compania produce motoare cu combustibil solid pentru rachete.
România are planuri ambițioase pentru înzestrarea armatei, dar rămâne de văzut câte dintre acestea se vor concretiza. Până acum, barierele birocratice, politice și legislative au făcut ca o serie de proiecte majore pentru Armata României să se amâne cu anii.
Toate acordurile România - SUA, inclusiv cele care reglementează prezenţa militară americană în ţara noastră, sunt în vigoare, sunt respectate şi adaptate permanent la evoluţiile de securitate din mediul regional, au precizat miercuri surse din domeniul Apărării.
Ucrainenii au dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acțiune, Bars, care este un hibrid între o rachetă de croazieră și o dronă.
Kremlinul a afirmat miercuri că 'nu este pregătit' să spună când va expira moratoriul fragil privind atacurile asupra infrastructurii energetice, convenit cu Kievul sub presiunea Washingtonului, relatează Agerpres și AFP.
Forțele paramilitare de Sprijin Rapid (RSF) din Sudan au anunțat formarea unui guvern alternativ, la doi ani de când țara se confruntă cu un război brutal care a făcut zeci de mii de morți și a declanșat ceea ce Națiunile Unite numește “cea mai mare criză umanitară”.
Aviația militară de azi a SUA operează 142 de bombardiere și puțin peste 2.000 de avioane de vânătoare. Mult sub perioada de glorie, de apogeu, dar din punct de vedere tehnologic SUA sunt vârf de lance. În timpul Războiului Rece, când SUA erau pregătite pentru un conflict cu Uniunea Sovietică, Forțele Aeriene Americane dețineau 422 de bombardiere și peste 4.000 de avioane de vânătoare. Problemele însă nu sunt cu numărul de avioane.
Marea Britanie dorește să încheie un acord de apărare cu UE pe fondul politicilor tensionate ale președintelui american Donald Trump. Regatul Unit caută acces la noul fond de apărare al UE.
Doi soldați chinezi, a căror capturare a fost anunțată de Ucraina săptămâna trecută, și-au avertizat luni compatrioții să nu se alăture războiului din Ucraina de partea Rusiei.
În timpul negocierilor, Statele Unite au redus semnificativ estimarea cuantumului ajutorului acordat Ucrainei, evaluat inițial la peste 300 de miliarde de dolari.
