"Vizavi de preţurile la gaze, e chestiune de cerere şi ofertă. Cu siguranţă, preţurile sunt extrem de ridicate şi este puţin probabil ca acest lucru să fie sustenabil pe termen lung. Cred că vom realiza că, în curând, preţurile vor scădea, dar proiectul nostru din Marea Neagră pentru zona de offshore este setat să avem un ciclu pe 20 de ani, iar ciclicitatea va avea preţuri ridicate şi preţuri scăzute. Acţionariatul nostru este extrem de frustrat, pentru că suntem atât de aproape de a extrage acest gaz, dar din varii motive (...) Trebuie să existe o schimbare totală în pachetele guvernamentale şi taxele trebuie scoase din Legea offshore'', a precizat directorul general al Black Sea Oil & Gas, potrivit Agerpres.
''Totdeauna există blocaje în ceea ce încercăm noi să facem. Este un element descurajant în ceea ce priveşte investiţia pentru dezvoltarea de extracţie de gaz natural la Marea Neagră, lucru care nu prea se întâmplă în alte ţări. Aş dori să exemplific cu Turcia. Acolo s-a făcut o descoperire de gaz anul trecut şi s-a luat o decizie finală de investiţie unde gazul ar putea să înceapă să fie deja produs în 2023. Deci, atitudinea este extrem de proactivă şi spre beneficiul tuturor celor implicaţi în acest sens. În cazul României este vorba despre o alegere: vrem să avem o industrie de gaz la Marea Neagră pentru a deveni un net exportator sau vrem să rămânem importator? Sunt de acord că există un vârf de preţ temporar la nivel de gaz natural, dar se putea evita total acest lucru dacă aveam o dezvoltare rezonabilă şi responsabilă la Marea Neagră pe zona de offshore pentru a încerca să găsim soluţii la aceste situaţii dificile", a declarat Beacom.
Conform acestuia, la ora actuală există o cantitate de aproape 140 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe zona de Marea Neagră însă interfeţele politice şi blocajele subminează un parcurs normal.
"E posibil să mai treacă câţiva ani până când putem să producem. Aceste interferenţe politice şi blocaje pe partea de reglementare sunt elemente care subminează absolut complet un parcurs normal. Avem tot felul de iniţiative pe piaţa de gaze care sunt absolut împotriva producţiei. Şi partea aceasta de import de gaze s-a dovedit a fi un dezastru. Dacă eram în Olanda sau în Marea Britanie, proiectul nostru ar fi început şi ar fi avut deja un ciclu de viaţă de minimum zece ani. Deci, furnizarea pe care România o poate face este la un potenţial foarte mare. România ar fi putut să fie cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană şi este extrem de important de spus că această ţară ar trebui să fie "inundată" de gaz. O situaţie similară cu Arabia Saudită sau cu Norvegia, când vine vorba de exporturile de gaze. Guvernul ar avea luxul întregii bunăstări care poate surveni din acele taxe legate de petrol şi gaze. În momentul de faţă, însă, se importă şi importul merge evident pe preţul pieţei mondiale", a menţionat directorul general al Black Sea Oil & Gas.
Acesta a adăugat că proiectul derulat la Marea Neagră este finalizat în proporţie de 80%, iar din punct de vedere tehnic lucrările ar urma să demareze în luna noiembrie a acestui an.
"În ultimul an am reuşit să avansăm destul de mult în ciuda restricţiilor extrem de severe din cauza COVID-19, de aproape doi ani. Acum suntem la 80% finalizaţi în acest proiect, iar lucrul în offshore este substanţial mai mare. Nouă ne trebuie un plan foarte clar pentru această parte de extracţie şi vă pot spune că, tehnic vorbind, noi începem în noiembrie şi probabil că primul trimestru de producţie va fi la anul. Aceste pachete suplimentare care au fost impuse (în Legea offshore. n.r.) vor fi scoase. Această taxă a fost atât de ostilă şi a subminat absolut total dezvoltarea proiectului din Marea Neagră. Ideea de bază e că noi avem un număr de investiţii în baza unei stabilităţi care ni s-a promis. Taxele trebuie scoase dacă sunt în plus", a subliniat Mark Beacom.
Luna trecută, şeful Black Sea Oil & Gas declara că planurile sale de a fi prima companie care va extrage gaze naturale din depozitele offshore ale României, în pofida unei taxe contestate (-Legea offshore-nr.) care a blocat alte proiecte, vor continua, însă dacă taxa va rămâne în vigoare ar putea să afecteze operaţiunile viitoare în ţara noastră.
Potrivit Reuters, această companie intenţionează să extragă o cantitate de gaze estimată la 10 miliarde metri cubi în ceea ce va fi un test pentru capacitatea României de a atrage investitori şi a accesa rezervele sale de gaze naturale din Marea Neagră, estimate la 200 miliarde metri cubi.
"Debutul producţiei nu este condiţionat de abrogarea Legii offshore, dar va avea un impact asupra modului în care BSOG se va angaja în viitor în România. Am primit numeroase asigurări că legea va fi amendată dar încă nu am văzut o propunere de amendament propusă spre dezbatere publică. Dacă va continua să rămână în vigoare, grupul ar putea analiza şi alte măsuri pentru a încerca soluţionarea acestui dosar", a punctat Beacom.
Guvernul de la Bucureşti a anunţat că Legea offshore va fi amendată în Parlament, în acest an, însă aceste planuri ar putea să sufere o nouă amânare din cauza escaladării tensiunilor în coaliţia guvernamentală, care riscă acum să se rupă, scrie Reuters.
Pe de altă parte, Grupul austriac OMV, prin subsidiara OMV Petrom, şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42 - 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Zăcământul a fost descoperit în 2012, însă dezvoltarea sa a fost amânată de mai multe ori, după ce România a implementat modificări legislative considerate nefavorabile de către dezvoltatori. O decizie finală de investiţii cu privire la proiectul de gaze Neptun din Marea Neagră ar urma să fie adoptată în primul trimestru din 2022, declara în februarie directorul de upstream de la grupul OMV, Johann Pleininger.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Zborul face parte dintr-o serie regulată de misiuni ale Forțelor Operative de Bombardiere, despre care NATO a subliniat că au ca scop aprofundarea integrării și demonstrarea „unei puteri aeriene credibile și pregătite de luptă.
Preşedintele Nicuşor Dan participă marţi la videoconferinţa membrilor Consiliului European, transmite Administraţia Prezidenţială.
Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că țara sa trebuie să își extindă rapid armamentul nuclear și a catalogat exercițiile militare dintre SUA și Coreea de Sud ca fiind o „expresie evidentă a voinței lor de a provoca război”, a relatat marți presa de stat KCNA, citată de Reuters.
Dronele ucrainene au efectuat un atac la scară largă asupra orașului Volgograd, în sudul Rusiei europene, lovind o rafinărie și un spital, a declarat marți, pe rețeaua de socializare Telegram, guvernatorul regiunii Volgograd.
Reuniunea multilaterală de luni s-a încheiat cu perspective mai bune decât era de așteptat, așa cum recunoștea și cancelarul Merz. Se pare că europenii au pregătit pentru întâlnire o propunere care i-a captat atenția lui Trump: un acord de securitate pentru Ucraina care include achiziții de arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Întâlnirea multilaterală dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și liderii europeni de la Casa Albă.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se întâlnește cu președintele american Donald Trump.
După 3 ani și jumătate, timp în care Rusia bombardează continuu Ucarina, șeful diplomației ungare se declară scandalizat de acțiunile Ucrainei.
Cu prilejul Zilei Independenței Ucrainei și al Zilei Drapelului Național, Ambasada Ucrainei în România organizează, pe 21 august, o acțiune solemnă de solidaritate cu Ucraina.
Președintele american Donald Trump s-a întâlnit cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă. Discuțiile de vineri de la baza aeriană Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska, sunt urmărite îndeaproape din cauza războiului în curs din Ucraina, care se poartă pentru a preveni o invazie rusă la scară largă.
Primele minute vor fi decisive, avertiza Trump, zilele trecute, cu privire la ”întâlnirea secolului” dintre el și dictatorul rus Vladimir Putin. Dar, până atunci, părțile vor să dea semnale potrivit cărora sunt ”in control”. Discuțiile sunt programate să înceapă la ora 22.30, ora României.
Guvernul bulgar a anunţat vineri construirea unei baze militare cu o capacitate de minim 5.000 de soldaţi.
Ultimul soldat sovietic a părăsit Ungaria în iunie 1991, dar după 34 de ani, Rusia vrea să se amestece din nou în politica ungară și să influențeze deciziile alegătorilor ungari la următoarele alegeri parlamentare. Acestea sunt cuvintele liderului opoziției, Péter Magyar, ca răspuns la un comunicat de presă publicat săptămâna aceasta de Serviciul de Informații Externe (SVR) al Federației Ruse.
Surse militare rusești au informat, pe 14.08.2025, că Forțele Armate ale Federației Ruse intenționează să testeze în Ucraina o versiune mini a rachetei Oreshnik, respectiv sistemul de rachete Svirel. Potrivit acestora, mai multe instalații de lansare au fost transferate deja la frontiera cu Ucraina.
Rusia și Statele Unite ar putea ajunge la un acord asupra unor noi tratate de dezarmare dacă conflictul din Ucraina va fi pus capăt, a declarat președintele rus Vladimir Putin înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele american Donald Trump, relatează agenția de știri TASS.
Membrii Gărzii Naționale cu vehicule blindate au început să apară pe străzile capitalei americane, Washington, după ce președintele republican Donald Trump i-a chemat. De asemenea, el a transferat forțele de poliție locale sub control federal, argumentând că infracțiunile violente din oraș sunt scăpate de sub control. Trump a anunțat recent, de asemenea, că dorește să extindă și să extindă întreaga operațiune. Primarul democrat Muriel Bowser vorbește despre „presiune autoritară”.
Rusia pare să se pregătească să testeze noua sa rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, potrivit a doi cercetători americani și o sursă occidentală din domeniul securității, chiar în timp ce președintele rus Vladimir Putin se pregătește pentru discuții despre Ucraina cu președintele american Donald Trump, vineri.
Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un și-a exprimat „sprijinul deplin” pentru Rusia în timpul unei conversații telefonice cu dictatorul rus Vladimir Putin.
Guvernul lituanian dorește să instruiască peste 22.000 de cetățeni în construcția și operarea dronelor. Acest grup va include și studenți, dintre care cel mai mic va avea 8 ani.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la Berlin. El și cancelarul german Friedrich Merz a participat la o videoconferință cu președintele SUA, Donald Trump.
Președintele american Donald Trump a declarat luni că se așteaptă la o întâlnire constructivă cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul summitului programat vineri, în Alaska, în care cei doi lideri vor discuta despre o rezolvare a războiului din Ucraina, informează Agerpres și AFP.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat, în primul său mesaj oficial, că susține extinderea Formatului București 9 (B9) prin includerea Finlandei și Suediei, considerând că acest pas ar întări reziliența flancului estic și nordic al NATO. „Visez ca București 9 să devină, pe termen lung, București 11, alături de statele scandinave”, a declarat acesta, subliniind că Polonia trebuie să fie lider în consolidarea securității regionale.
Vicepreşedintele american JD Vance a declarat, într-un interviu publicat duminică de postul Fox News, că preşedintele Donald Trump intenţionează să retragă sprijinul financiar al SUA pentru susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, dar aliaţii europeni sunt bineveniţi să cumpere din SUA arme pentru Ucraina, consemnează agenţia DPA.
Iranul a ameninţat sâmbătă că ar putea bloca un coridor pe care Statele Unite doresc să-l dezvolte în Caucaz între Armenia şi Azerbaidjan, coridor inclus în acordul de pace dintre aceste două ţări semnat vineri la Casa Albă în prezenţa preşedintelui american Donald Trump, relatează Agerpres și Reuters.
Înainte de februarie 2022, aviația civilă rusă era într-un proces de modernizare accelerată. Aproximativ 70% dintre avioanele folosite de marii transportatori ruși (Aeroflot, S7, Rossiya, Ural Airlines) erau fabricate de Airbus sau Boeing. Pentru public, zborurile cu A320neo sau cu Boeing 737NG reprezentau normalitatea cotidiană, iar autoritățile promovau imaginea unui transport aerian comparabil cu standardele occidentale.
Generalul de brigadă Loï Girard ne oferă o perspectivă directă asupra angajamentului trupelor franceze în România, într-un context geopolitic sensibil și o cooperare militară complexă. Detașat în România din vara anului 2023, generalul deține o poziție dublă: „prima mea funcție este să fiu adjunct al Diviziei Multinaționale de Sud-Est, unitatea tactică care comandă trupele noastre în cadrul operațiunii NATO de pe flancul estic, iar a doua este cea de reprezentant național superior, adică responsabil pentru toți soldații francezi dislocați aici, dar și punct de contact cu autoritățile militare române.”
Președintele american Donald Trump s-a urcat marți dimineață pe acoperișul uneia dintre clădirile Casei Albe și a glumit despre instalarea acolo a unor 'rachete nucleare', glumă ce vine însă odată cu creșterea tensiunilor cu Rusia, căreia el i-a dat un ultimatum să încheie până vineri războiul în Ucraina, și după schimbul său de replici cu fostul președinte rus Dmitri Medvedev pe tema armelor nucleare, relatează Agerpres și AFP.
Fostul președinte Ion Iliescu a murit azi, 05.08.2025 la Spitalul Clinic de Urgență ”Agrippa Ionescu”.
După incidentul grav de la Uzina Mecanică Cugir, în urma căruia o persoană a fost rănită și s-a declanșat o anchetă penală, ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat adoptarea unor măsuri urgente pentru întărirea securității în industria de apărare.
Printr-o mișcare surprinzătoare, dar bine calculată, Ministerul francez al Forțelor Armate a anunțat o investiție masivă în sistemul de radar Nostradamus, o tehnologie concepută în anii '90, care a zăcut mult timp într-un con de umbră. Decizia, publicată la 5 septembrie, nu este doar un simplu program de modernizare, ci un semnal clar transmis Europei: Franța își asumă rolul de lider în dezvoltarea unei capacități de detectare timpurie proprie, capabilă să contracareze amenințările balistice și hipersonice care redefinesc peisajul geostrategic.
Discuțiile diplomatice de culise capătă tot mai mult contur, pe măsură ce aliații Ucrainei caută o formulă de securitate viabilă, care să poată fi acceptată atât de Kiev, cât și de Moscova. Un plan complex, detaliat de oficiali americani și ucraineni, sugerează crearea unei zone-tampon demilitarizate în interiorul granițelor Ucrainei, o soluție ce pare a ocoli una dintre cele mai mari obiecții ale Kremlinului: implicarea directă a NATO.
O întrebare, un avertisment și o doză de realism, asta pare a fi esența demersului prin care Armata SUA încearcă acum să găsească producătorul pentru viitorul tanc, modelul Abrams M1E3. Nu vorbim de un simplu upgrade ceurt de militarii americani, un model care să aibă câteva şuruburi în plus sau o vopsea nouă. Produsul se vrea a fi o mutare strategică a industriei militare, un răspuns la realitățile dure ale unui câmp de luptă modern și, în același timp, o verificare a capacității proprii de a face față unei potențiale conflagrații de mare amploare.
Un anunț șoptit, dar cu un ecou asurzitor, a căzut peste capitalele europene. La o întâlnire discretă la Washington, oficialii Pentagonului le-au comunicat ambasadorilor europeni că asistența militară americană pentru țările de pe flancul estic al NATO, la granița cu Rusia, va fi redusă treptat. O lovitură de teatru, dar una care se joacă de multă vreme, după cum spun mai multe surse oficiale de la Washington. O decizie surprinzătoare doar pentru cei care au refuzat să vadă semnalele transmise pe canale oficiale de mai mult timp.
Industria de apărare ucraineană intenționează să extindă producția de obuziere, unul dintre cele mai răspândite sisteme de artilerie aflate în producție în masă de la începutul invaziei rusești la scară largă.
Două avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Venezuelene au survolat distrugătorul american USS Jason Dunham, într-o mișcare descrisă de Pentagon drept un act „extrem de provocator” și un „spectacol de forță” menit să perturbe operațiunile anti-narcotice ale Statelor Unite în regiune. Incidentul, care a avut loc în apele internaționale din Marea Caraibilor, adâncește o criză deja tensionată între Washington și Caracas, pe fondul acuzațiilor reciproce de agresiune și amenințări.
Forțele armate ucrainene ar fi putut primi avioane de vânătoare MiG-29 din Azerbaidjan. Numărul de aeronave transferate este necunoscut.
O reuniune a „Coaliției de Voință” a avut loc la Paris pe 4 septembrie, unde liderii au convenit să consolideze capacitățile de apărare ale Ucrainei. Peste 20 de țări au promis măsuri concrete.
Armata SUA a semnat cu Lockheed Martin cel mai mare contract din istoria diviziei Missiles and Fire Control a gigantului american. E vorba de un acord multianual de nu mai puțin de 9.8 miliarde de dolari pentru producția a aproape 2.000 de rachete interceptoare Patriot PAC-3 MSE și a echipamentelor auxiliare acestora.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 septembrie 2025, de la ora 11.00, o ediție a podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”.
Armata israeliană a anunţat joi că a preluat controlul a 40% din oraşul Gaza, iar Apărarea Civilă locală a raportat 64 de morţi în raidurile israeliene pe teritoriul palestinian devastat de război, informează Agerpres.
În noaptea de 5 septembrie, rușii au atacat o întreprindere pe râul Dnipro în timpul unui atac masiv asupra regiunii Dnipropetrovsk.
SUA vor elimina treptat programele de asistenţă pentru securitate destinate armatelor europene de-a lungul frontierei cu Rusia, în contextul în care Statele Unite fac presiuni asupra continentului european să plătească mai mult pentru propria sa apărare, a relatat joi publicaţia Financial Times, citată de agenţia de presă ucraineană UNN.
Președintele american Donald Trump intenționează să semneze vineri un ordin executiv prin care redenumește Departamentul Apărării în „Departamentul de Război”, a declarat joi un oficial de la Casa Albă.
Europa a început, în sfârșit, să se miște. Și nu oricum, ci cu un avânt care taie respirația, direct pe frontul ucrainean. Nu, nu e vorba de politicieni care se plimbă cu trenul prin Kiev, ci de ceva mult mai concret și mai letal pentru armata lui Putin. Este vorba de vehicule terestre fără pilot (UGV), o armă care, odată trimisă în număr mare, ar putea schimba fundamental dinamica războiului.
,,Coaliția celor Dispuși'' un grup de națiuni angajate în sprijinirea Ucrainei, s-a reunit la Paris pentru a consolida garanțiile de securitate pe termen lung. Subiectul central al discuțiilor a fost un nou format de protecție aeriană, prezentat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar și un angajament fără precedent din partea a 26 de țări de a trimite trupe pe teritoriul ucrainean după încheierea ostilităților.
Noi imagini din satelit au dezvăluit un atac devastator asupra unei baze a Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Crimeea, orașul nordic Armiansk, iar arma folosită pare a fi racheta de croazieră strategică ucraineană „Flamingo”. Aceste fotografii, publicate pe 3 septembrie de canalul de Telegram Exilenova+, arată două puncte de impact confirmate.
O coaliție de națiuni, autointitulată ,,Coaliția celor Dispuși'', s-a reunit azil la Paris cu un scop clar, dar o viziune divizată. Liderii europeni, sub umbrela unei inițiative conduse de Franța și Marea Britanie, se confruntă cu o întrebare spinoasă: ce anume înseamnă „garanții de securitate” pentru Ucraina? Chiar dacă președintele francez Emmanuel Macron a declarat că ,,munca tehnică'' a fost finalizată și că planurile sunt „gata pentru aprobare politică”, realitatea din culise, dezvăluită de Financial Times, este mult mai nuanțată.
Șeful Comandamentului operațional al Forțelor Armate poloneze, Maciej Klisz, a declarat, pe 04.09.2025, că două drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez în noaptea de 03 septembrie. Acestea nu au fost doborâte, deoarece nu reprezentau un pericol pentru partea poloneză.
La doar doi ani de la lansarea programului Collaborative Combat Aircraft (CCA), compania americană General Atomics a reușit să ajungă la un model pregătit pentru testele de zbor.
Marea Britanie face un pas important, dar calculat, în sprijinirea Ucrainei, proiectând o nouă rachetă balistică tactică, cu capacitate impresionantă și un cost aparent „de criză”. Anunțul, făcut de secretarul Apărării, John Healey, a indicat o nouă direcţie a evoluției conflictului, sugerând o schimbare de paradigmă: nu doar asistență punctuală, ci o investiție strategică pe termen lung, care implică tehnologie de ultimă generație.
Un compromis în această chestiune va fi probabil făcut săptămâna viitoare.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că aliații Ucrainei au finalizat pregătirea garanțiilor de securitate militară pentru a sprijini Kievul în contracararea agresiunii rusești.
Un raport oficial al autorităților americane dezvăluie filmul prăbușirii unui avion de generația a 5-a de tip F-35 Lightning II, incident care a avut loc la începutul acestui an în Alaska. Raportul nu doar că menționează cauzele prăbușirii, dar arată și faptul că timp de 50 de minute, pilotul și tehnicienii de la sol au încercat cu disperare remedierea problemei tehnice care a dus la pierderea avionului F-35.
Rusia crește presiunea asupra orașului Kupiansk, din regiunea Harkiv. Miercuri, au publicat mai multe imagini care trebuiau să le dovedească prezența, o tactică folosită des în ultimele luni.
China cunoaște o creștere rapidă și susținută a dimensiunii și capacităților forțelor sale nucleare, au declarat experți militari și în armament din SUA, în timp ce și-a revizuit doctrina nucleară, pentru a include opțiunea de a le utiliza în cazul în care nu reușește să invadeze Taiwanul.
Trump l-a invitat pe șeful statului polonez la Washington la câteva zile după inaugurarea sa de la începutul lunii august. Subiectul principal al întâlnirii lor de miercuri a fost preocuparea de securitate a Poloniei. Trump i-a spus clar lui Nawrocki că este gata să mărească numărul trupelor americane din Polonia dacă Varșovia dorește acest lucru.
Rusia nu are nicio intenție de a discuta despre o posibilă desfășurare a unităților militare străine în Ucraina, deoarece consideră acest lucru inacceptabil.
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat astăzi (03.09.2025) că este gata pentru o întâlnire cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cu condiția ca acesta să fie bine pregătit. În același timp, el i-a cerut liderului ucrainean să vină la Moscova pentru a discuții bilaterale, a scris Reuters. Zelenski, a cărui țară rezistă agresiunii ruse de patru ani, l-a încurajat de mult timp pe Putin să organizeze o întâlnire, pe care președintele american, Donald Trump, a cerut-o până acum fără succes. Ministrul ucrainean de externe, Andriy Sybiha, a numit inacceptabilă propunerea de astăzi pentru o întâlnire la Moscova.
Deși se pretinde neutră în conflictul din Ucraina, China se dovedește a fi un pilon vital al mașinăriei de război a Rusiei, asigurând un flux constant de componente pentru producția de drone. O investigație detaliată a publicației The Telegraph scoate la lumină o rețea complexă de companii chineze care, în ciuda sancțiunilor internaționale, au furnizat Rusiei materiale esențiale în valoare de peste 63 de milioane de dolari în perioada 2023-2024. Acestea au ajuns direct la producătorii de drone, în special la cei implicați în fabricarea temutelor UAV-uri de tip Shahed.
În timp ce lumea liberă se pregătește să ajute la reconstrucția forțelor aeriene ucrainene, o întrebare majoră planează asupra viitorului aviației de luptă a Kievului: ce avioane vor umple golul lăsat de război? Pe lângă deja mult-discutatele F-16 americane, o altă opțiune prinde contur, una de origine suedeză: avioanele de vânătoare JAS 39 Gripen. O posibilă soluție strategică sau doar o distragere de la planul principal?
Ucraina, o țară asaltată de război, face un pas strategic de anvergură, transformându-se dintr-un simplu beneficiar de ajutor militar într-un furnizor esențial de soluții de apărare pentru Europa. Compania ucraineană Fire Point, cunoscută pentru racheta de croazieră „Flamingo” care a lovit ținte rusești, se pregătește să inaugureze o fabrică de combustibil solid pentru rachete în Danemarca. O mutare care subliniază schimbarea paradigmatică în relația dintre Kiev și Occident.
