De asemenea, forțele armate ruse se pregătesc, în prezent, în mod clar, pentru o nouă etapă a acțiunilor ofensive pe teritoriul Ucrainei, a anunțat Direcția de Informații a Armatei ucrainene.
”Vedem bombardamente de-a lungul întregii linii de contact, de-a lungul întregii linii a frontului. Aviația tactică și elicopterele de atac sunt folosite, în mod activ. Există o anumită activare a inamicului de-a lungul liniei frontului", a declarat, sâmbătă - 16 iulie, locțiitorul șefului Direcției de Informații a Ministerul Apărării, Vadim Skibițki, la teletonul național, potrivit LIGA.net.
Potrivit serviciilor de informații ucrainene ucrainene, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a vizitat într-adevăr unități ale trupelor ruse și a ascultat rapoarte cu privire la acțiuni ulterioare.
„După evaluarea noastră, a avut loc o audiere a comandanților cu privire la acțiunile ulterioare și la desfășurarea operațiunii (…) Și, potrivit unor informații, chiar a înmânat premii ofițerilor și generalilor care s-au remarcat în operațiune. Dar acum, sunt în curs de desfășurare pregătirile pentru următoarea etapă a acțiunilor ofensive”, a adăugat Vadim Skibițki.
În ultimele zile forțele ruse au crescut semnificativ numărul atacurilor cu rachete asupra Ucrainei, inclusiv asupra orașelor aflate departe de linia frontului.
Loviturile cu rachete au vizat orașe mari, în care, pe timp de pace, Forțele Armate ucrainene aveau dislocate comandamente de nivel strategic și operativ. Dar, după declanșarea războiului, toate au fost mutate în locații secrete. Oricum, rachetele au lovit obiective civile, iar justificarea forțelor ruse că au țintit obiective militare este demontată de numărul mare de civili uciși și de clădirile civile lovite.
Pe 14 iulie, rușii au lovit cu rachete centrul orașului Vinnița. 23 de persoane au murit pe loc, iar alta a murit mai târziu la spital. În Vinnița, se află Comandamentul Forțelor Aeriene ucrainene.
În seara zilei de 15 iulie, forțele ruse au lansat rachete asupra orașului Dnipro, ucigând trei persoane. În Dnipro sunt dislocate comandamentele operative Est ale Forțelor Terestre și Forțelor Aeriene.
Orașul Odessa a fost atacat în dimineața de 16 iulie cu o rachetă de croazieră Kh-101, lansată din direcția Stavropol (de la o distanță de 800 – 1.000 km) de un bombardier strategic. A fost lovit un depozit al unei companii private, o persoană fiind rănită. În Odessa, sunt, de asemenea, dislocate două comandamente de nivel operativ – comandamentele Sud ale Forțelor Terestre și Forțelor Aeriene.
Orașul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, aflat la 18 km de centrala nucleară ocupată din Energodar, pe malul celălalt al Niprului, a fost bombardat, pe 15 iulie, cu MLRS Grad (53 de proiectile calibru 122 mm au fost lansate), două persoane fiind ucise.
În dimineața de 16 iulie, la ora 03.20, orașul Ciuguev, din regiunea Harkov, aflat la câțiva km de linia frontului, a fost lovit cu patru rachete, trei civili fiind uciși.
Regiunea Nikolaev, fiind chiar pe linia frontului, a fost lovită cu rachetele (lansate de MLRS) și artileria, fiind înregistrate 31 de lovituri. Doar în orașul Nikolaev au fost peste 10 explozii puternice, potrivit presei fiind lovite cele două mari universități din oraș.
Atacurile cu rachete Kh-101 (rachete estimate ca având o mare precizie și fiind dificil de observat de radare) au continuat și în după-amiaza de 16 iulie, fiind lovită o întreprindere agricolă din regiunea Cerkassi. În orașul Cerkassi, aflat la peste 200 de km de linia frontului, se află unul dintre podurile peste Nistru considerate obiective strategice.
” În jurul orei 15:20, pe 16 iulie, bombardierele strategice Tu-95MS ale forțelor de ocupație ruse au lansat un atac cu rachete asupra Ucrainei din regiunea Mării Caspice. Inamicul a tras șase rachete de tip Kh-101 (Kh-555). În jurul orei 16.30, patru rachete au fost distruse de unitățile de apărare antiaaeriană ale Comandamentului Aerian „Est” în regiunea Zaporojie și Dnepropetrovsk. Restul au lovit o întreprindere agricolă din regiunea Cerkasy. Datele despre daune și victime sunt în curs de verificare”, au informat Forțele Aeriene ucrainene.
Noi unități rusești de forțe terestre se deplasează către linia frontul din regiunea Zaporojie.
În Mariupol, a fost observată, pe 15 iulie, o coloană mare de blindate care se deplasa către regiunea Zaporojie, potrivit Consilierul primarului din Mariupol, Petr Andriușcenko. În coloană, sunt aproximativ 100 de echipamente, inclusiv transportoare blindate și vehicule blindate amfibii pentru transportul trupelor aeropurtate.
În plus, potrivit lui Andriușcenko, un număr mare de soldați ruși, care au fost aduși de vehiculele KamAZ, s-au stabilit în satele din raioanele Nikolski și Manguș de la granița cu regiunea Zaporojie.
Acțiunile forțelor rusești de a lovi comandamente importante, elemente critice de infrastructură, de a tensiona situația pe întreaga linie a frontului, precum și de a deplasa noi trupe către posibile raioane de atac, indică într-adevăr o intenție de lovitură, cel puțin pe o direcție importantă.
Având în vedere dispunerea trupelor rusești, sunt de luat în calcul două astfel de direcții. Prima este grupul de localități Sloviansk – Kramatorsk, unde deja rușii au multe grupuri de luptă concentrate. A doua este orașul Zaporojie, aflat la 40 de km de linia frontului, pe care, interesant, rușii nu prea l-au bombardat.
Deși, Harkovul și Nikolaevul se află în raza tactică de lovire, până acum s-au dovedit două nuci extrem de tari pentru forțele ruse.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Azi-diminează, rachetele și dronele rusești au lovit în toată Ucraina, dar în special în zona capitalei Kiev, lovind în special zone rezidențiale. Până la ora 14:40, sunt 18 morți (inclusiv patru copii) și 38 de răniți, a scris șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkachenko.
SUA au aprobat transferul a mii de rachete Extended Range Attack Munitions (ERAM) către Ucraina, oferind acesteia o nouă capacitate de lovire la distanță, relativ ieftină, dar în același timp puternică. Totuși, nu este clar dacă Kievul va putea folosi armele împotriva țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, oficiali americani sub protecția anonimatului afirmând pentru Wall Street Journal că astfel de atacuri sunt interzise, cel puțin în cazul sistemelor donate de tip ATACMS.
Armata ucraineană încearcă să oprească înaintarea trupelor rusești în regiunea Dnipropetrovsk. La începutul acestei luni, forțele rusești au intrat în regiune din regiunea vecină Donețk și încearcă să cucerească și alte orașe.
SUA și-au semnalat disponibilitatea de a sprijini orice „plan de securitate” condus de Europa pentru Ucraina post-conflict, a relatat publicația britanică Financial Times, citând oficiali europeni anonimi.
Președintele american Donald Trump a declarat miercuri seară că, dacă liderul rus Vladimir Putin nu va fi de acord cu un armistițiu în Ucraina, va impune sancțiuni economice Rusiei, declanșând astfel un război economic.
Militarii nord-coreeni se înghesuie pe capete să participe la conflictul din Ucraina de partea Rusiei. Motivația este un salariu “atractiv”, notează presa rusă de propagandă, care citează rapoarte din media sud-coreeană.
Pentru prima dată de la începutul invaziei Ucrainei de către Federația Rusă, un avion Il-76 a fost văzut pe cer deasupra regiunii Vinița din Ucraina. Acest lucru a fost anunțat de surse ucrainene, care au subliniat faptul că este vorba despre o aeronavă militară de transport Il-76. Avionul a evoluat cu transponderele de la bord oprite și nu a fost afișat pe radarele civile.
Cancelarul german Friedrich Merz a acuzat marţi Moscova de o "strategie de întârziere" în ceea ce priveşte obţinerea unui acord de pace cu Ucraina, relatează Agerpres și DPA.
Pentru prima dată de la începutul războiului ruso-ucrainean, cel mai înalt militar al Forțelor Armate Române vizitează Ucraina. Duminică, șeful Statului Major al Apărării României, generalul Gheorghiță Vlad, a efectuat o vizită oficială în Ucraina.
Şeful statul major al armatei israeliene Eyal Zamir a emis un nou avertisment privind cucerirea plănuită a oraşului Gaza, făcând apel la prim-ministrul Benjamin Netanyahu să accepte o propunere de încetare a focului pentru a-i elibera pe ostaticii rămaşi, relatează media israeliene, preluate de DPA, potrivit Agerpres.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina atacă Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune. Folosește arme produse pe plan intern și nu își coordonează țintele cu Statele Unite, potrivit The Kyiv Post.
Prim-ministrul canadian Mark Carney a anunțat la Kiev, pe 24 august, că țara sa va transfera Ucrainei în septembrie un pachet de asistență militară în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut în timpul vizitei sale pentru a marca cea de-a 34-a aniversare a Zilei independenței Ucrainei.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Syrskyi, a declarat, pe 24.08.2025, că armata ucraineană a eliberat trei sate din regiunea Donețk. Potrivit serverului Ukrainska Pravda, este vorba despre localitățile Mykhailivka, Zeleny Gay și Volodymyrivka. Potrivit aceluiași site, serviciul de informații militare ucrainean GUR a anunțat apoi capturarea satului Novomykhailivka din aceeași zonă. Ministerul rus al Apărării, pe de altă parte, a informat deespre capturarea localității Filiya din regiunea Dnipropetrovsk, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS.
Norvegia va contribui cu aproximativ șapte miliarde de coroane norvegiene (aproape 700 de milioane de dolari) Ucrainei pentru sisteme de apărare aeriană, a anunțat duminică guvernul norvegian, care precizase deja cu o lună în urmă că Norvegia va contribui la sistemele de apărare aeriană Patriot, care vor fi furnizate Kievului de Germania. Prim-ministrul canadian Mark Carney a confirmat contribuția de peste un miliard de dolari canadieni în timpul unei vizite în Ucraina, duminică.
Avioanele de vânătoare Su-27 ale Forțelor Aeriene Ucrainene au fost echipate cu rachete de inducere în eroare americane ADM-160 MALD (Miniature Air-Launched Decoy), marcând prima utilizare documentată a acestor aeronave ca platforme de lansare pentru acest sistem.
Chiar înainte de sărbătorirea Zilei Independenței, ucrainenii le-au oferit rușilor o noapte excepțional de agitată.
Purtătorul de cuvânt al Grupării Operativ-Strategice „Dnipro” a forțelor armate ucrainene, Viktor Tregubov a prezentat, pe 24 august, o sinteză a evoluțiilor de pe front în zona de responsabilitate a grupării pe care o reprezintă.
Ucraina nu a câștigat încă războiul împotriva Rusiei, dar cu siguranță nu pierde, a susținut Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a transmis un mesaj de Ziua Independenței țării sale.
Săptămâna trecută, administrația președintelui american Donald Trump a aprobat vânzarea a 3.350 de rachete lansate din aer cu rază extinsă de acțiune (ERAM) către Ucraina.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții oficiali ai Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 23.08.2025, pierderea unuia dintre avioanele sale de vânătoare de tip MiG-29. Pilotul a murit într-un accident în timpul unei manevre de aterizare după un zbor de luptă, a informat DPA, citând armata ucraineană.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
În ultima vreme s-au înmulțit evaluările unor analiști, care se promovează ca fiind neutri, și care încearcă să ne convingă de faptul că Rusia este un tăvălug care nu mai poate fi oprit. Situația de pe teren ne arată exact contrariul: realitatea e că în aproape 3 ani de război, mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, a fost ocupat de trupele ruse.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
Am aflat de la guvernul României ca o dronă aeriană rusească explozivă a stat nestingherită în spațiul aerian al României timp de aproape o oră după care a intrat în spațiul aerian ucrainean.
Decizia Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” la granița estică, cu o implicare directă a Ucrainei, este răspunsul logic la o serie de provocări tot mai acute. Pe 10 septembrie, nouăsprezece drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, iar câteva zile mai târziu, România a confirmat o intruziune similară. Aceste incidente, deși aparent minore, au arătat o vulnerabilitate majoră a NATO: capacitatea Moscovei de a testa apărarea alianței cu echipamente ieftine, care obligă la un răspuns costisitor.
Pornind de la cel mai recent incident, în care Forțele Aeriene ale Ucrainei au pierdut un avion de vânătoare de tip Su-27 în regiunea Zaporojie, presa poloneză a prezentat un bilanț al tehnicii de aviație distruse sau avariate de la începutul invaziei militare ruse în februarie 2022.
Statisticile prezentate de presa poloneză, care par mult mai apropiate de realitate, diferă fundamental de cele prezentate de partea rusă.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este în război cu Rusia și participă efectiv la acesta prin furnizarea de sprijin direct și indirect Ucrainei, a declarat luni (15.09.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenției de stat TASS. Cu puțin timp înainte, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, avertizase că Moscova va considera protecția spațiului aerian ucrainean de către forțele NATO ca o declarație de război, potrivit rapoartelor DPA și ale revistei Newsweek.
Franța, una dintre puterile nucleare ale Europei, a decis să trimită un mesaj clar, concretizând promisiunile președintelui Emmanuel Macron. Avionul Rafale, capabil să transporte arme nucleare, a aterizat pe teritoriul polonez, o decizie simbolică menită să reasigure aliații de pe flancul estic al NATO și să demonstreze că Parisul este gata să joace rolul de garant al securității continentului.
Afirmațiile părții ruse cu privire la „date nesatisfăcătoare” sau „neconfirmate” fac parte dintr-o practică rusească bine-cunoscută de denaturare a faptelor existente, cu scopul de a evita responsabilitatea pentru încălcarea gravă a normelor dreptului internațional, continuarea agresiunii armate, se arată în comunicatul Ambasadei Ucrainei.
Războiul cel de toate zilele pe care Rusia îl oferă, cu un rar cinism, întregii lumi, costă, doar în Ucraina, 172 de milioane de dolari, a anunțat șefa Comisiei parlamentare pentru buget, Roksolana Pidlasa, pe pagina sa de Facebook.
De cealaltă parte, cheltuielile Rusiei pentru războiul cu Ucraina au fost de 150 de miliarde de dolari (aproape 411 milioane de dolari pe zi).
Într-un context regional tot mai tensionat, marcat de acțiunile militare ale Chinei și de arsenalul în creștere de drone al Coreei de Nord, Japonia își reevaluează fundamental strategia de apărare. O națiune pacifistă, constrânsă istoric de Constituție, se pregătește să investească masiv în tehnologii de ultimă oră pentru a-și securiza granițele. Piesa centrală a acestei noi viziuni este un proiect ambițios, un „scut” modern, adaptat la realitățile războiului din secolul XXI: sistemul Synchronized, Hybrid, Integrated and Enhanced Littoral Defense (SHIELD).
Sistemele actuale nu a fost gândite pentru doborârea dronelor, utilizarea rachetelor antiaeriene costisitoare fiind nesustenabilă într-un război de mare intensitate.
Dronele rusești din România și Polonia nu sunt o coincidență. Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și românesc sunt testări din partea Federației Ruse.
Expertul militar german, Julian Röpke, a ajuns la concluzia că Federația Rusă și Republica Belarus simulează un atac asupra țărilor NATO în cadrul exercițiului strategic Vest-2025 (Zapad).
Analistul german consideră că forțele aliate din Rusia și Belarus, care spun că practică apărarea regiunii Kaliningrad în timpul manevrelor, se pregătesc, de fapt, să străpungă coridorul Suwalki, care se întinde de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia. Potrivit lui Röpke, Moscova și Minskul vizează cea mai îngustă zonă dintre enclava rusă și Belarus.
Reîntoarcerea în masă a veteranilor ruși provoacă îngrijorare la cele mai înalte niveluri ale societății ruse. Chiar și președintele Vladimir Putin se teme de acest lucru. Prin urmare, potrivit Reuters, Kremlinul, la cererea conducătorului său, a elaborat un plan pentru a ajuta veteranii să se integreze în societatea civilă. Printre altele, aceștia urmează să participe la structurile politice.
Preşedintele american Donald Trump se va afla miercuri şi joi în cea de-a doua vizită de stat în Regatul Unit, prima, în timpul căreia a fost primit de regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham, datând din 2019.
Londra şi Washingtonul vor semna un acord de colaborare pentru creşterea energiei nucleare în timpul vizitei de stat a preşedintelui american Donald Trump de săptămâna aceasta în Regatul Unit, a anunţat guvernul britanic, precizând că aceasta va contribui la asigurarea investiţiilor pentru finanţarea de noi centrale nucleare, relatează luni Reuters și Agerpres.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, precizează că piloţii au avut autorizarea să doboare drona, însă au evaluat riscurile colaterale şi au decis să nu deschidă focul.
China se înarmează masiv, dar în același timp, este și într-o ofensivă de imagine de o agresivitate fără precedent. Parada militară de pe 2 septembrie a fost cea mai vizibilă mostră de ”PR politico-militar”, însă zilnic suntem bombardați cu informații privind inovațiile și capacitățile Armatei Republicii Populare Chineze.
Într-adevăr, China a recuperat uluitor decalajul de performanță și calitate privind produsele sale, cel mai bun exemplu fiind industria telefoanelor inteligente, a semiconductorilor sau chiar și cea a autovehiculelor electrice, iar viitorul pară să-i aparțină Beijingului.
Cu toate astea, nu trebuie uitat că în domeniile ”civile” autoritățile comuniste de la Beijing au avut un avantaj pe care nu-l pot valorifica la același nivel în industria militară: ”împrumutul” de tehnologie occidentală, companiile chineze beneficiind de pe urma replicării și îmbunătățirii echipamentelor americane și europene care se produceau în fabricile chineze.
Declarațiile care vin dinspre Beijing trebuie procesate ținând cont, atât de nivelul tehnologic incontestabil al Chinei, dar și de capacitatea mașinăriei chineze de propagandă de a provoca frică în rândul occidentalilor.
O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18.05 și a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16, care executau o misiune de patrulare aeriană în nordul Dobrogei.
Belgia a decis să transfere sub titlul de gratuitate patru nave de tip vânătoare de mine din clasa Tripartite către Bulgaria, ca parte a unui demers de consolidare a securității navale la Marea Neagră. Acțiunea nu vizează doar modernizarea Marinei Bulgariei, ci și un ajutor indirect acordat Ucrainei. În paralel, Olanda va lua o decizie similară și va dona și ea trei astfel de nave Bulgariei. O decizie în zona maritimă ce seamănă mult cu transferul de către Olanda sub comanda României a celor 18 avioane F-16 aflate la Centrul de Pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea. Și acordul privind navele donate Bulgariei, precum și F-urile transferate de olandezi României, au ca solicitare continuarea pregătirii militarilor și tehnicienilor ucraineni pentru a opera pe acest tip de tehnică militară.
Rusia ia în considerare cumpărarea sistemelor S-400 din Turcia, care folosește foarte puțin aceste sisteme. Kremlinul intenționează apoi să le revândă altor țări.
Un incendiu a izbucnit azi-noapte la o rafinărie din Kirishi, una dintre cele mai mari din Rusia, situată la aproximativ 120 de km sud-est de Sankt Petersburg. De asemenea, un incendiu a izbucnit sâmbătă după-amiază la compania petrolieră Bashneft, de lângă orașul Ufa.
Ambele părți încearcă să exploateze orice vulnerabilitate a adversarului pentru a obține un avantaj. Uneori reușesc dar, în cele mai multe situații planurile și acțiunile sunt dejucate, deoarece omniprezentele drone nu mai lasă loc de surprize. Pentru a scăpa de ochiul vigilent al UAV-urilor ucrainene, trupele ruse folosesc de mai mult timp mediul subteran pentru a se apropia în ascuns de pozițiile ucrainene.
Flancul estic al NATO a devenit, după invazia Rusiei în Ucraina, principala zonă de consolidare a apărării colective a Alianței. Polonia și România sunt pilonii de bază ai acestui flanc, fiecare având un rol strategic diferit.
Polonia este poarta de intrare terestră spre Europa Centrală și de Vest, o țară cu o lungă graniță comună cu Rusia (exclava Kaliningrad) și Belarus. România controlează flancul sudic al NATO, cu acces direct la Marea Neagră, o zonă de importanță vitală pentru securitatea Alianței.
Ambele țări și-au asumat angajamentul de a atinge și chiar de a depăși ținta NATO de 2% din PIB alocat apărării, însă strategiile și vitezele de modernizare diferă semnificativ.
Ieri seară, o dronă neidentificată a intrat în spaţiul aerian naţional al României. Două aeronave de luptă F-16 au fost ridicate de la Baza 86 Aeriană Feteşti.
Aeronavele F 16 au detectat o dronă în spaţiul aerian naţional.
„România și miliardele SAFE: între birocratie, datorii și șansa de a renaște industria de apărare”, un editorial pe care Vasile Dîncu, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și fost ministru al Apărării în România îl semnează în exclusivitate pentru DefenseRomania. E vorba de programul european prin care România primește 16,6 miliarde de euro pentru înarmare, miliarde care sunt de fapt un împrumut, e adevărat la dobânzi avantajoase, dar care vin cu obligativități privind achiziții comune europene și cu un preț: Adio contractelor pe termen lung cu SUA, industrie parteneră pe care România și-a construit securitatea, precum și cu provocări birocratice. Însă marea provocare va fi renașterea industriei de apărare și cum va reuși România să implice industria de apărare în SAFE, în așa mod încât să devenim producător și nu doar cumpărător. Redăm integral textul opinie semnat de Vasile Dîncu pentru DefenseRomania.
Toți ochii Occidentului fiind ațintiți asupra exercițiului din Belarus “Vest-2025” (Zapad-2025), după ce la precedenta ediție - cea din 2011 - manevrele militare ruso-belaruse au constituit preambul invadării Ucrainei.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este gata să impună sancțiuni dure împotriva țării agresoare, Rusia, dacă toate țările NATO fac același lucru și încetează să cumpere petrol rusesc.
Aproape că a devenit o obișnuință să prezentăm achizițiile de tehnică militară a făcute de Polonia și, ca de fiecare dată, nu putem să nu observăm diferența de ritm între Varșovia și București în ceea ce privește derularea achizițiilor pentru întărirea capacității naționale de apărare.
Belarușii construiesc o bază de rachete, arată imaginile din satelit. Șantierul este situat la 60 de kilometri sud de capitala Belarusului, Minsk, și la 245 de kilometri de granița cu Polonia. Experții spun că baza ar putea fi folosită pentru a găzdui rachete rusești Oreshnik sau chiar arme nucleare.
Armata Germaniei trebuie să ajungă la un total de aproximativ 460.000 de militari pentru a îndeplini noile obiective NATO menite să crească nivelul de pregătire în fața amenințării tot mai mari a agresiunii ruse, spune comandantul său într-un document confidențial văzut de Reuters.
Terminalul din Primorsk a fost suspendat pentru prima dată după atacul care a zguduit piața energetică mondială.
Era doar o chestiune de timp până când versatilitatea micilor și facilelor drone aeriene de tipul FPV va interacționa cu cea a eternului pistol-mitralieră Kalașnikov.
Alianța introduce o misiune flexibilă pentru consolidarea apărării și schimbul de informații în Europa de Est și lansează Operațiunea ” Eastern Sentry” pentru a consolida securitatea pe flancul estic al Alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei conferințe de presă de vineri, 12 septembrie.
