Vasil Maliuk a fost numit şef al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), decizia în acest sens fiind adoptată, marţi, de Rada Supremă de la Kiev. Maliuk conducea interimar instituția din 18 iulie, după demiterea lui Ivan Bakanov.
Potrivit RBC, Vasyl Malyuk (Vasil Maliuk) a fost propus la conducerea SBU de către preşedintele Volodimir Zelenski.
S-ar părea că Zelenski a învățat din lecția de anul trecut, când Ivan Bakanov, un apropiat al președintelui ucrainean, a fost complet depășit de situație.
Foto: Ivan Bakanov, fostul director al SBU, demis în iulie 2022
Pus în fruntea SBU pentru a curăța serviciul, Bakanov nu a reușit să răspundă invaziei Rusiei din 24 februarie. În special, șefii departamentelor Harkiv și SBU Crimeea, Roman Dudin și Oleg Kulinich, au fost reținuți pentru astfel de acuzații. De asemenea, au ridicat semne de întrebare și acțiunile (mai bine spus inacțiunile) șefilor SBU din regiunea Herson.
Bakanov a eșuat în încercarea de a restructura un colos, SBU având aproximativ 30.000 de angajați. Prin comparație, MI5 din Marea Britanie are doar 4.400 de angajați, potrivit Atlantic Council.
De data aceasta, Zelenski a ales un om care a lucrat în interiorul serviciilor de forță și care a parcurs un traseu similar cu șeful Direcției de Informații a Armatei, Kirillo Budanov.
În vârstă de 39 de ani, general de brigadă Vasil Maliuk are mulţi de ani de experienţă în structurile de securitate ale Ucrainei, fiind, de-a lungul timpului, adjunct al ministrului de interne, participant la Operaţiunea Antiteroristă din Donbas.
De altfel, cei doi șefi ai serviciilor de informații nu au făcut niciun secret din faptul că încearcă să colaboreze pentru o comunicare coordonată între SBU și GUR. Astfel, la începutul acestui an. Pe 23 ianuarie, Budanov și Maliuk s-au întâlnit pentru a aplana neînțelegerile dintre cele 2 structuri de informații.
Kirillo Budanov și Vasil Maliuk / Foto: SBU
”Principalul este că avem o înțelegere comună a pașilor destul de specifici care apropie victoria Ucrainei. Inamicul va simți foarte repede rezultatele cooperării dintre SBU și GUR al Ministerului Apărării - noi surprize îi așteaptă pe ocupanți”, se arăta într-un comunicat al SBU.
Noul şef al SBU este originar din regiunea Jîtomîr, absolvent al Academiei Naţionale a Serviciului de Securitate al Ucrainei şi are un doctorat în Drept.
A intrat în SBU încă de la 18 ani și a ocupat funcţii precum ofiţer detectiv şi şef al departamentului pentru combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate în direcţii regionale ale SBU.
În 2020, s-a mutat la Direcţia Centrală a SBU.
Pe 13 martie 2020, Vasil Maliuk a devenit prim-adjunct al şefului SBU - şef al Direcţiei Principale pentru Combaterea Corupţiei şi Crimei Organizate.
Invazia din 24 februarie 2022 l-a prins în poziția de adjunct al fostului ministru de interne Denis Monastirski. Cu toate acestea, deja la începutul lunii martie 2022, a revenit la SBU ca prim-adjunct al lui Bakanov, care părea depășit de situație. După demiterea lui Bakanov, președintele Ucrainei l-a numit pe Vasil Malyuk ca șef temporar al Serviciului de Securitate și i-a dat și gradul de general-maior.
Se pare că alegerea lui Maliuk s-a dovedit una inspirată. Media ucraineană îl creditează cu merite în operațiuni precum reținerea deja amintitului Oleg Kulinici (șeful SBU Crimeea), precum și cazul politicianului ucrainean Viktor Medvedciuk. Maliuk este responsabil pentru reținerea fostului șef al întreprinderii de motoare cu reacție Motor Sich, Viacheslav Boguslaev.
De asemenea, s-ar părea că SBU, sub conducerea lui Maliuk, a fost implicat în operațiunea de aruncare în aer a podului din Crimeea și atacul dronelor navale în golful Sevastopol. Sevastopol.
Acțiunile SBU în legătură cu unii preoți și activități ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Patriarhia Moscovei) au deranjat foarte mult.
De la sfârșitul toamnei anului trecut, angajații SBU ”vizitează” cu percheziții aproape în fiecare săptămână bisericile și instituțiile Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Maliuk spune că se întreprind acțiuni doar împotriva persoanelor despre care sunt informații că ar lucra pentru Rusia. Angajații care nu încalcă legea nu au de ce să se teamă.
„Sarcina noastră este să curățăm ofițerii FSB în sutană”, spunea Maliuk.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Zilele trecute, Kremlinul lansa un avertisment la adresa Statelor Unite, declarând, prin vocea purtătoarei de cuvânt a MAE rus, că o intervenție militară a Washingtonului ”ar fi un pas extrem de periculos, cu consecințe negative cu adevărat imprevizibile”.
Forțele Armate ale Ucrainei controlează încă 90 de kilometri pătrați de pe teritoriul regiunii ruse Kursk, anunță șeful Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, care subliniază că operațiunea Kursk a fost decisivă în slăbirea înaintării ruse și capturarea unor zone-cheie, precum Torețk su Pokrovsk.
Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a avertizat cu privire la „consecințe îndelungate” după ce președintele american Donald Trump a anunțat că armata americană a efectuat un „atac de succes” asupra site-urilor nucleare Fordo, Natanz și Isfahan din Iran.
Televiziunea de stat iraniană a anunțat duminică, în jurul orei 08:15 (04:45), lansarea de noi atacuri cu rachete asupra Israelului, aliat al SUA, în urma unui atac american asupra mai multor situri nucleare din Iran, transmit agențiile Agerpre, France Presse și DPA.
Bombardierele strategice americane B-2, aeronave capabile să distrugă instalația nucleară subterană Fordo a Iranului, au fost folosite în lovituri.
Unele companii, inclusiv cele cehe și germane, încă furnizează Rusiei mașini pentru producerea de armament, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, reporterilor, cerând sancțiuni împotriva acestora. AFP a precizat că Zelenski a dat această informație jurnaliștilor vineri, cu un embargo până sâmbătă.
Rusia își mărește producția de drone de tip Shahed (denumite de ruși ”Gheran”), iar Ucraina nu a reușit încă să rezolve uriașa problemă a atacurilor cu drone rusești.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) l-au ucis pe șeful Corpului de Operațiuni Speciale Palestiniene din cadrul Forței Quds a Gărzilor Revoluționare Iraniene, Saeed Izadi, acuzat de finanțarea și înarmarea mișcării teroriste Hamas, a relatat ziarul israelian The Times of Israel.
Israelul a fost ținta unui alt atac cu rachete din partea Iranului sâmbătă noaptea, a declarat armata israeliană, adăugând că a lansat un nou val de atacuri asupra depozitelor și instalațiilor de lansare a rachetelor din Iran.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu cunoaște locul actual în care se află cele 409 kilograme de uraniu puternic îmbogățit cu 60% pe care Iranul le deținea înainte de atacurile israeliene.
Atacurile cu drone ucrainene au paralizat parțial Forțele aeriene ruse.
Coreea de Nord este interesată de dronele rusești și va trimite personal specializat la fabricile din Rusia, în perspectiva transferului de tehnologie.
Preşedintele american Donald Trump a aprobat planurile ce i-au fost propuse pentru o operaţiune militară în care SUA să se alăture Israelului în campania de bombardamente împotriva Iranului, dar nu a luat încă o decizie finală, potrivit agențiilor Agerpres și EFE care citează mai multe mass-media americane, printre care CBS News şi The Wall Street Journal.
Rușii au reluat atacurile mecanizate pe scară largă în direcția Torețk, ceea ce ar putea indica faptul că au ales această zonă ca prioritate pentru ofensiva lor, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Forţele armate americane au mutat mai multe avioane şi nave din Orientul Mijlociu care puteau fi vulnerabile la un atac iranian, au declarat miercuri agenţiei Reuters doi oficiali din SUA.
După ce la Tel Aviv şi Ierusalim s-au auzit joi dimineaţa explozii violente, poliţia israeliană a confirmat că au avut loc "mai multe impacturi" ale unor rachete iraniene, transmite AFP.
Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în etapele finale ale negocierilor.
Posibila participare a administraţiei preşedintelui Donald Trump în atacurile israeliene împotriva Iranului a provocat diviziuni în cadrul mişcării trumpiste, unde unele dintre cele mai radicale voci se opun ferm oricărei intervenţii militare, relatează o analiză preluată de agențiile Agerpres și EFE.
Vorbind la summitul G7, Zelenski a subliniat că Rusia ignoră toate propunerile diplomatice venite din partea comunității internaționale.
Israelul a declanșat joia trecută, cea mai importantă operațiune militară împotriva Iranului. Scopul principal este dezmembrarea completă a programului nuclear și de rachete balistice al Iranului.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a transmis în zorii zilei un avertisment dur pe rețelele sociale, adresându-se Israelului cu mesajul: „Bătălia începe.” Cu doar câteva ore înainte, președintele american Donald Trump l-a numit pe liderul iranian o „țintă ușoară” și a avertizat că „răbdarea Americii se apropie de sfârșit”. Trump a cerut „capitularea necondiționată” a Iranului și, potrivit unor oficiali citați de CNN, este tot mai favorabil unei intervenții militare americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, renunțând treptat la ideea unei soluții diplomatice.
Reprezentantul special al președintelui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, ar putea vizita Belarusul pentru a se întâlni cu dictatorul Alexander Lukașenko, scrie Reuters, citând propriile surse.
Israelul și Iranul și-au continuat atacurile aeriene miercuri seară. Armata israeliană a declarat că a lovit o zonă a capitalei Teheran la începutul celei de-a șasea zile a conflictului, despre care presa a relatat că a vizat o fabrică de rachete și o universitate legată de Gărzile Revoluționare.
Președintele american Donald Trump a scris marți pe rețeaua sa de socializare Truth că lichidarea liderului spiritual suprem al Iranului, Ali Khamenei, nu este planificată, cel puțin deocamdată.
Armata israeliană susține că l-a ucis pe șeful Statului Major al Iranului pe timp de război.
Președintele SUA ignoră apelul UE și al Regatului Unit la mai multe acțiuni privind războiul din Ucraina, spunând Europei: „Să-i vedem cum o fac mai întâi”.
Forțele ruse au lansat, în noaptea de 16/17 iunie un atac masiv, dar țintit asupra capitalei Ucrainei. ”Direcția principală a atacului a fost orașul Kiev!”, a anunțat Statul Major General (SMG) ucrainean, marți, în jurul orei 10.30. Este cel mai mare atac de până acum cu drone explozive asupra unei singure ținte.
Armata israeliană a declarat marți că a întreprins în timpul nopții 'mai multe lovituri de mare anvergură' asupra unor ținte militare din vestul Iranului, în condițiile în care cele două țări se confruntă pentru a cincea zi consecutiv, informează Agerpres și AFP.
În cursul nopții de 17.06.2025, trupele ruse au lansat o serie de lovituri combinate asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. O parte semnificativă a dronelor și rachetelor au fost îndreptate spre obiective militare și de infrastructură din Kiev și regiunea Kiev.
Regimul de la Teheran pregătește un proiect de lege pentru ieșirea din Tratatul de neproliferare nucleară. Informația nu face decât să confirme acuzele venite dinspre Israel, potrivit cărora Iranul urmărește să obțină arma nucleară.
Șeful diplomației letone nu se mulțumește doar să condamne cel mai mare atac rusesc cu drone din război. Oficialul propune inclusiv inițiative prin care să se reducă capacitatea Rusiei de a lansa astfel de lovituri masive care terorizează și ucid oamenii. Într-un interviu acordat Radio Libertatea, ministrul leton de externe, Baiba Braže, printre altele, a comentat atacul rusesc asupra Ucrainei din noaptea de 4 iulie.
Cu doar două zile înainte de Ziua Americii, oficiali de la Casa Albă au anunțat că administrația SUA suspendă ajutorul militar acordat Ucrainei. Dacă acest gest al președinției SUA are și o valoare de simbol, atunci mesajul care trebuie subînțeles este unul de rău augur pentru aproape toată lumea, inclusiv pentru soldații ruși de pe front.
După pierderea contractului pentru următoarea generație de avioane de luptă americane, Lockheed Martin nu se retrage din acest joc. Dimpotrivă, gigantul din industria apărării a lansat o contraofensivă: un plan ambițios de a transforma F-35 Lightning II într-un avion „generația a cincea-plus”, promițând o transformare radicală în următorii trei ani pentru aceasta aeronava.
Pe coridoarele puterii de la Bruxelles până la Berlin se pune tot mai des întrebarea, deloc încurajatoare: Ce se întâmplă dacă Statele Unite aleg să-şi retragă o parte din militari desfăşuraţi în Europa? Statele europene din NATO au început o muncă greoaie, înafara întrunirilor oficiale, de a planifica ,,un viitor cu mai puține trupe americane'' pe continent, pregătindu-se pentru o schimbare de direcție a președintelui american Donald Trump pe care Washingtonul încă nu a recunoscut-o oficial.
Operațiunea „Midnight Hammer”, în care nouă bombardiere B-2 Spirit, aproape jumătate din întreaga flotă activă a U.S. Air Force, au fost mobilizate pentru a lovi o singură țintă complexă în Iran, a fost atât o demonstrație de forță, cât și un semnal de alarmă pentru SUA. Misiunea a reușit, dar a subliniat, conform analistei Mackenzie Eaglen de la American Enterprise Institute (AEI), că America are o forță suficientă pentru „un raid, nu pentru o bătălie și cu siguranță nu pentru un război”.
Fostul comandant al trupelor SUA în Europa, Ben Hodges, avertizează că Moscova caută fisuri în unitatea NATO și susține că singura cale de a opri Kremlinul este înfrângerea totală a Rusiei în Ucraina. Rusia nu doar că poartă un război brutal în Ucraina, ci este deja angajată într-un conflict hibrid cu Occidentul, urmărind constant oportunități pentru a testa hotărârea NATO și a-și restabili controlul asupra Republicii Moldova și a țărilor baltice. Acesta este avertismentul tranșant al generalului american în rezervă Ben Hodges, fostul comandant al forțelor armate ale Statelor Unite în Europa.
Germania se pregătește să semneze un cec de până la 25 de miliarde de euro pentru mii de tancuri și vehicule blindate, cea mai mare achiziție militară a țării din ultimele decenii și cel mai concret semnal de până acum că motorul economic al Europei își asumă cu forță rolul de pilon militar al continentului.
În noaptea de 3 spre 4 iulie, forțele ruse au atacat regiunea Kiev cu drone și rachete de diferite tipuri. Alerta aeriană a durat mai mult de 15 ore.
Președintele american Donald Trump a discutat vineri la telefon cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, despre securizarea spațiului aerian ucrainean de rachetele și dronele rusești, la scurt timp după ce SUA au anunțat că suspendă unele livrări de arme către Kiev, care includ, probabil, și rachete de apărare aeriană Patriot.
Industria națională de apărare continuă să sufere din cauza lipsei de viziune strategică și a negocierii eficiente în raport cu marile contracte de achiziții militare, atrage atenția analistul militar colonel (r.) Ion Petrescu. El a dat exemplul achiziției de avioane de luptă F-16 și a comparat achiziția noastră cu cea a Poloniei, unde decidenții politici de la Varșovia au reușit să implice industria națională poloneză de apărare în programe de cooperare industrială, așa-zisul offset, în contextul în care americanii nu sunt recunoscuți ca fiind foarte implicați în offset.
Ministrul de Externe declară că sutudiasă posibilitatea redeschiderii în siguranţă a Consulatului României din Odesa.
Două agenții de informații olandeze au declarat vineri că Rusia își intensifică utilizarea armelor chimice interzise în Ucraina, inclusiv a gazului toxic cloropicrină, din perioada Primului Război Mondial.
Comentariile lui Wang vin într-un moment în care sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina slăbește. Marți, Departamentul Apărării al SUA a suspendat livrările către Ucraina de sisteme de armament cheie, posibil, chiar și rachete de apărare aeriană Patriot.
Propunerile radicale pentru o ,,forță militara de rezervă'' de un milion de oameni și atacuri în adâncimea teritoriului rus semnalează o schimbare fundamentală în gândirea strategică a Poloniei, pe fondul războiului din Ucraina. Un influent general polonez în retragere a lansat un apel pentru o transformare completă a posturii de apărare a Poloniei, argumentând că țara trebuie să adopte o doctrină de "apărare activă" care include, în mod explicit, capacitatea de a lansa lovituri preventive de mare anvergură pe teritoriul Rusiei în cazul unei agresiuni.
Vicepreședintele companiei de stat ruse Transneft, Andrei Badalov, a murit după ce a căzut de la fereastra apartamentului său din Moscova.
În plină cursă pentru reînarmare, Lituania și Estonia avertizează: Europa nu își poate permite să renunțe la armele din SUA, subminând viziunea Bruxelles-ului de „autonomie strategică”. Într-o perioadă în care liderii europeni, în special cei de la Paris și Berlin, promovează intens o politică de „autonomie strategică” și de consolidare a industriei de apărare continentale, un avertisment tranșant vine de pe flancul estic al NATO.
Serviciul de securitate ucrainean SBU a arestat un colonel al forțelor aeriene care ar fi fost în contact direct cu un ofițer al serviciului secret rus FSB. Acesta ar fi fost recrutat de soția sa pentru a coopera cu Rusia.
Pentagonul face un pariu de 90 de milioane de dolari că cel mai de bun avion de vânătoare al său, F-22 Raptor, poate ține piept amenințărilor din ce în ce mai sofisticate venite din partea Chinei și Rusiei, în timp ce succesorul său de generație a 6-a, F-47, se luptă să iasă de pe planșa de proiectare.
În timp ce liderii NATO au părăsit săptămâna trecută summitul de la Haga după o ofensivă de șarm menită să-l calmeze pe președintele american Donald Trump, la granița estică a Europei, realitatea este mult mai puțin protocolară. Aici, pe podul „Prieteniei” din Narva, Estonia, „dinții de dragon” din beton anti-tanc au înlocuit fluxul de turiști și comercianți ruși. Nu este o metaforă, ci o declarație rece de oțel și ciment: Europa se pregătește de război.
Potrivit corespondenților militari ai canalului Informant de pe rețeaua de socializare Telegram, în cursul nopții de 04.07.2025, mai multe rachete rusești au lovit ținte din Kiev, după ce anterior capitala Ucrainei a fost supusă unui atac masiv cu drone.
Portalul britanic Royal Navy a informat că, pe 02.07.2025, elicoptere aparținând Marinei Regale și o navă de război au monitorizat un submarin rusesc în timp ce naviga la suprafața apei prin Marea Nordului și Canalul Mânecii.
Așa cum bine remarca și postarea MApN, pregătirea de azi este siguranța de mâine.
Împreună cu partenerii săi americani Northrop Grumman și Lockheed Martin, Rheinmetall a atins o altă etapă importantă într-un proiect cheie pentru Bundeswehr, dar și pentru celelalte state NATO care sunt în programul F-35 - fabrica din Germania pentru producerea secțiunilor centrale ale fuzelajului va începe producția.
Președintele rus Vladimir Putin va discuta telefonic joi cu omologul său american Donald Trump, a anunțat liderul de la Kremlin pe neașteptate în timpul vizitei sale la forumul de afaceri al Agenției pentru Inițiative Strategice.
Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, şi directorul general al companiei Swift Beat LLC, Eric Schmidt, au semnat un memorandum privind un parteneriat strategic pe termen lung, în prezenţa preşedintelui ucrainean.
Generalul rus Mihail Gudkov, care comanda o brigadă de marină în Flota Pacificului și a fost recent promovat la funcția de comandant adjunct al Marinei, a fost ucis în regiunea Kursk din vestul Rusiei.
Ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat că Europa se confruntă cu mai multe provocări, dar niciuna dintre ele nu este cauzată de China.
Tratatul, care urmează să fie semnat pe 17 iulie, include o clauză de asistență mutuală și semnalează o nouă eră a autonomiei strategice europene. Marea Britanie și Germania sunt pe punctul de a semna un tratat bilateral de anvergură ce include o clauză de apărare reciprocă, o mișcare menită să consolideze securitatea europeană într-un context de incertitudine transatlantică, au declarat pentru POLITICO cinci persoane familiare cu acest proces.
Într-o demonstrație de forță ce combină oțelul estonian cu precizia franceză, Europa a făcut un pas decisiv în cursa pentru autonomie militară. La 1 iulie 2025, un vehicul de luptă robotizat, fără pilot, a lansat cu succes o rachetă ghidată cu rază lungă de acțiune, validând un concept pe care planificatorii militari de la Bruxelles îl urmăresc de ani de zile: o capacitate de atac letală, interoperabilă și, cel mai important, pur europeană.
După o întâlnire la summitul NATO de la Haga cu Donald Trump, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a relansat ofensiva diplomatică a Turciei pentru a reintra în programul avioanelor de luptă F-35. Acest demers îndrăzneț redeschide una dintre cele mai spinoase dispute din cadrul alianței și pune Washingtonul în fața unei alegeri complexe, cu mize practice și morale uriașe.
Lansarea unei nave la apă este, de obicei, un eveniment industrial marcat de ceremonie și optimism. Însă, când nava este o platformă de spionaj de ultimă generație, iar ceremonia are loc în contextul celui mai tensionat climat de securitate din Europa de la Războiul Rece, evenimentul capătă o cu totul altă greutate. Lansarea navei ORP Jerzy Rozycki la Gdańsk nu este doar un succes pentru industria de apărare poloneză, ci un semnal strategic calculat, trimis direct către Kremlin.
Grupul E-INFRA anunță statutul de membru fondator și partener strategic al Atlantic Council România, o inițiativă ce reflectă angajamentul său profund pentru dezvoltarea infrastructurii de importanță națională, inovație tehnologică și consolidarea parteneriatului transatlantic.
