Vasil Maliuk a fost numit şef al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), decizia în acest sens fiind adoptată, marţi, de Rada Supremă de la Kiev. Maliuk conducea interimar instituția din 18 iulie, după demiterea lui Ivan Bakanov.
Potrivit RBC, Vasyl Malyuk (Vasil Maliuk) a fost propus la conducerea SBU de către preşedintele Volodimir Zelenski.
S-ar părea că Zelenski a învățat din lecția de anul trecut, când Ivan Bakanov, un apropiat al președintelui ucrainean, a fost complet depășit de situație.
Foto: Ivan Bakanov, fostul director al SBU, demis în iulie 2022
Pus în fruntea SBU pentru a curăța serviciul, Bakanov nu a reușit să răspundă invaziei Rusiei din 24 februarie. În special, șefii departamentelor Harkiv și SBU Crimeea, Roman Dudin și Oleg Kulinich, au fost reținuți pentru astfel de acuzații. De asemenea, au ridicat semne de întrebare și acțiunile (mai bine spus inacțiunile) șefilor SBU din regiunea Herson.
Bakanov a eșuat în încercarea de a restructura un colos, SBU având aproximativ 30.000 de angajați. Prin comparație, MI5 din Marea Britanie are doar 4.400 de angajați, potrivit Atlantic Council.
De data aceasta, Zelenski a ales un om care a lucrat în interiorul serviciilor de forță și care a parcurs un traseu similar cu șeful Direcției de Informații a Armatei, Kirillo Budanov.
În vârstă de 39 de ani, general de brigadă Vasil Maliuk are mulţi de ani de experienţă în structurile de securitate ale Ucrainei, fiind, de-a lungul timpului, adjunct al ministrului de interne, participant la Operaţiunea Antiteroristă din Donbas.
De altfel, cei doi șefi ai serviciilor de informații nu au făcut niciun secret din faptul că încearcă să colaboreze pentru o comunicare coordonată între SBU și GUR. Astfel, la începutul acestui an. Pe 23 ianuarie, Budanov și Maliuk s-au întâlnit pentru a aplana neînțelegerile dintre cele 2 structuri de informații.
Kirillo Budanov și Vasil Maliuk / Foto: SBU
”Principalul este că avem o înțelegere comună a pașilor destul de specifici care apropie victoria Ucrainei. Inamicul va simți foarte repede rezultatele cooperării dintre SBU și GUR al Ministerului Apărării - noi surprize îi așteaptă pe ocupanți”, se arăta într-un comunicat al SBU.
Noul şef al SBU este originar din regiunea Jîtomîr, absolvent al Academiei Naţionale a Serviciului de Securitate al Ucrainei şi are un doctorat în Drept.
A intrat în SBU încă de la 18 ani și a ocupat funcţii precum ofiţer detectiv şi şef al departamentului pentru combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate în direcţii regionale ale SBU.
În 2020, s-a mutat la Direcţia Centrală a SBU.
Pe 13 martie 2020, Vasil Maliuk a devenit prim-adjunct al şefului SBU - şef al Direcţiei Principale pentru Combaterea Corupţiei şi Crimei Organizate.
Invazia din 24 februarie 2022 l-a prins în poziția de adjunct al fostului ministru de interne Denis Monastirski. Cu toate acestea, deja la începutul lunii martie 2022, a revenit la SBU ca prim-adjunct al lui Bakanov, care părea depășit de situație. După demiterea lui Bakanov, președintele Ucrainei l-a numit pe Vasil Malyuk ca șef temporar al Serviciului de Securitate și i-a dat și gradul de general-maior.
Se pare că alegerea lui Maliuk s-a dovedit una inspirată. Media ucraineană îl creditează cu merite în operațiuni precum reținerea deja amintitului Oleg Kulinici (șeful SBU Crimeea), precum și cazul politicianului ucrainean Viktor Medvedciuk. Maliuk este responsabil pentru reținerea fostului șef al întreprinderii de motoare cu reacție Motor Sich, Viacheslav Boguslaev.
De asemenea, s-ar părea că SBU, sub conducerea lui Maliuk, a fost implicat în operațiunea de aruncare în aer a podului din Crimeea și atacul dronelor navale în golful Sevastopol. Sevastopol.
Acțiunile SBU în legătură cu unii preoți și activități ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Patriarhia Moscovei) au deranjat foarte mult.
De la sfârșitul toamnei anului trecut, angajații SBU ”vizitează” cu percheziții aproape în fiecare săptămână bisericile și instituțiile Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Maliuk spune că se întreprind acțiuni doar împotriva persoanelor despre care sunt informații că ar lucra pentru Rusia. Angajații care nu încalcă legea nu au de ce să se teamă.
„Sarcina noastră este să curățăm ofițerii FSB în sutană”, spunea Maliuk.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Conform raportului din dimineața de 12 iunie, al Statului Major General (SMG) ucrainean, pierderile forțelor ruse au depășit un milion de oameni, de la începutul războiului.
Serviciile de informații ungare au încercat să adune informații despre amplasarea sistemelor de apărare aeriană și a unităților militare ucrainene pe teritoriul ucrainean.
Departamentul de Stat al SUA a comentat propunerea Ucrainei de a achiziționa sisteme de apărare antiaeriană (AA) din SUA.
Două persoane au fost ucise și peste 50 rănite în noi atacuri rusești asupra orașului Harkov din nord-estul Ucrainei, în noaptea de marți spre miercuri, au declarat oficiali ucraineni.
Dronele ”low-cost” de tip Shahed și-au dovedit eficiența pe câmpul de luptă.
Toate aeroporturile din Moscova au fost închise temporar din cauza unui atac cu drone ucrainene, marți noaptea, au declarat autoritățile ruse. Ucraina s-a confruntat, de asemenea, cu atacuri aeriene nocturne din partea Rusiei, Kievul și Odessa fiind, de asemenea, vizate, ucigând o persoană.
Radu Hossu, cunoscut corespondent de război și activist umanitar implicat în sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse, a anunțat luni seară că a depus o plângere penală la Poliția Brașov, acuzând un individ de hărțuire și șantaj. Potrivit declarației publice postate pe rețelele sociale, Hossu susține că persoana respectivă i-a transmis detalii despre rutina partenerei sale și mama copilului său, și i-a sugerat explicit că „pentru binele familiei ar fi mai bine să se sinucidă”. O amenințare în cel mai pur stil mafiot rusesc.
Kremlinul încearcă să compenseze pierderile masive de pe linia frontului așa că nu se dă înapoi în a atrage migranți din Africa și din alte țări în curs de dezvoltare cu locuri de muncă fictive în fabrici, forțându-i adesea să semneze contracte militare pe cel puțin un an.
Negociatorul rus Vladimir Medinsky a declarat că, dacă războiul din Ucraina se oprește fără o pace reală, Ucraina și NATO vor încerca să recupereze teritoriile ocupate de Rusia, ceea ce, spune el, va duce la un război nuclear și la sfârșitul lumii.
Ecourile Operațiunii ”Pânza de păianjen” a Ucrainei abia încep să se simtă, atacul de pe 1 iunie fiind, probabil, un moment de referință pentru războiul modern. Dronele și inteligența artificială nu sunt ”filme SF” - pot fi produse relativ ușor și în cantități mari, iar pagubele pe care le pot provoca inamicului depășesc de zeci de ori investițiile în dezvoltarea acestor echipamente.
Rusia vrea să cucerească toată Ucraina de pe malul stâng, de la Nipru și întreaga coastă a Mării Negre. Dacă planurile rușilor se vor realiza, România va avea Armata rusă la gurile Dunării, un scenariu cum nu se poate mai prost pentru securitatea țării noastre.
Franța și Ucraina au imaginat un parteneriat pentru producția de drone, un ”parteneriat fără precedent” în care va fi implicată și compania Renault.
Fiona Hill, cea care a fost consilier principal pe probleme legate de Rusia la Casa Albă în primul mandat al lui Donald Trump și a contribuit acum la strategia de securitate a Guvernului britanic, a atras atenția într-un interviu acordat The Guardian că Rusia a declanșat deja războiul împotriva Europei, momentan într-o formă hibridă, și a subliniat că de data asta bătrânul continent și Marea Britanie nu se vor mai putea baza pe SUA.
Forţele de drone ale armatei ucrainene au lovit duminică noapte aerodromul militar Savasleika, situat în regiunea Nijni Novgorod a Federaţiei Ruse, de unde decolează cu regularitate aeronavele MiG-31K care integrează rachete hipersonice Kinjal, transmit Agerpres și EFE.
În cursul nopții de 09.06.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat obiective militare ale armatei ucrainene, dar și elemente ale infrastructurii critice civile.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 08.06.2025, că, în urma acțiunilor ofensive, trupele ruse au trecut granița de est a regiunii ucrainene Dnipropetrovsk. Ucraina nu a comentat încă pe această temă.
Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a avertizat-o duminică pe activista suedeză Greta Thunberg şi pe restul echipajului Madleen, nava Flotilei Libertăţii, care se află în drum spre Gaza pentru a încerca să livreze ajutor umanitar, să se întoarcă din drum, deoarece nu vor putea ajunge în enclava palestiniană, informează Agerpres și EFE.
Testele, efectuate la mijlocul lunii mai, sunt evaluate ca fiind extrem de reușite. „Racheta balistică a acoperit aproape 300 km și a distrus un post de comandă rusesc.”
Preşedintele parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a avertizat sâmbătă cu privire la o escaladare a tensiunilor dintre ţara sa şi Germania într-un mesaj adresat parlamentarilor de la Berlin, informează Agerpres și DPA.
Într-un mesaj postat pe contul de pe rețeaua de socializare Telegram, Forțele Aeriene ale Ucrainei au informat, pe 07.06.2025, că armata ucraineană a doborât un avion de vânătoare rusesc de tip Su-35 în regiunea Kursk.
Megan Mobbs, fiica reprezentantului special al lui Trump, Keith Kellogg, a comentat bombardamentul masiv din 6 iunie 2025 efectuat de trupele rusești asupra Ucrainei.
Fostul ministru de Externe și actual consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, Cristian Diaconescu, a lansat un avertisment ferm cu privire la implicațiile regionale ale războiului din Ucraina, subliniind că prăbușirea Kievului ar putea deschide calea unor amenințări directe la adresa Republicii Moldova și chiar a României.
Unii legiuitori americani nu înţeleg amploarea campaniei de reînarmare a Rusiei, a declarat vineri cancelarul german Friedrich Merz, la o zi după ce a purtat discuţii cu preşedintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, relatează Agerpres și Reuters.
Atacul cu drone asupra aerodromurilor militare rusești din weekend a demonstrat capacitatea Ucrainei de a lovi adânc în adâncimea Rusiei, potrivit unui oficial anonim al NATO. “El a arătat că Rusia este vulnerabilă, chiar dacă președintele Putin crede că va câștiga războiul”, a declarat sursa reporterilor la Bruxelles. Aceasta a numit operațiunea un punct de cotitură în război și a subliniat faptul că dronele în valoare de 400 de dolari fiecare au provocat pagube totale de șapte miliarde de dolari. Oficialii NATO se așteaptă ca Rusia să se răzbune și să intensifice atacurile, în special asupra infrastructurii critice a Ucrainei.
În cursul nopții de 06.06.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Loviturile au vizat, în special, obiective aparținând armatei și serviciilor speciale ucrainene, dar și facilități energetice. Au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, între care drone, rachete de croazieră și rachete balistice.
”Dacă vrei, poți”, suna o reclamă emblematică, una dintre primele astfel de reclame occidentale difuzate în România post Revoluție. Sloganul se aplică și Ucrainei, care se încăpățânează să lovească devastator pe teritoriul Rusiei (exclusiv în zona militară și logistică), chiar și în lipsa unor rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.
Administrația președintelui american Donald Trump a retras de la Ucraina detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS I). Acestea au fost redirecționate către Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a atacat joi o unitate rusă a Brigăzii 26 Rachete în orașul Klinți din regiunea Bryansk, care se pregătea să atace unul dintre orașele ucrainene, probabil chiar Kievul. Anunțul a fost făcut de Statul Major General ucrainean, care a publicat o înregistrare video a atacului.
Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a ajuns la concluzia că, în ciuda utilizării lor constante, Rusia are suficiente rachete pentru a executa mai multe lovituri masive asupra Ucrainei.
Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a vorbit telefonic cu președintele rus Vladimir Putin timp de peste o oră. El a descris apelul ca fiind bun, dar a spus că nu va duce la o pace imediată. Șeful Kremlinului a declarat în timpul apelului că Moscova trebuie să răspundă recentului atac al dronelor ucrainene asupra bazelor aeriene rusești.
Liderii ţărilor membre ale NATO, reuniţi la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare şi securitate în 2035, indică declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice.
Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de avioane (UAC) a anunțat, pe 25.06.2025, că un nou lot de avioane de luptă multifuncționale de tip Su-35S a intrat în dotarea trupelor ruse. Livrarea a fost efectuată în cadrul comenzilor de stat pentru apărare pe anul 2025.
Ambasada Franței a venit cu precizări privind Programul sistemelor antiaeriene Mistral.
Țările NATO au convenit miercuri, 25 iunie, asupra comunicatului final al summitului de două zile care are loc în orașul olandez Haga. Documentul reafirmă angajamentul față de articolul 5 și precizează că membrii Alianței se angajează să-și crească contribuțiile în domeniul apărării, dar și să sprijine Ucraina prin contribuții directe la apărarea țării.
Comunitatea ucraineană din București organizează un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul va avea loc pe 28 iunie 2025, în fața Teatrului Odeon, pe Calea Victoriei 40–42, București, începând cu ora 17:00. Această acțiune are scopul de a atrage atenția asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
Excelența Sa Roberto Musneci, Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta, a deschis evenimentul dedicat zilei Sfântului Ioan Baptistul cu un discurs plin de semnificație istorică și de recunoștință. El a exprimat bucuria de a celebra această zi importantă, care nu doar că onorează patronul Ordinului, ci și istoria de aproape 1000 de ani a acestuia, începută în Ierusalim. "Noi nu doar că am construit, la acea vreme, o unitate medicală, dar am intrat într-un acord corect între entități suverane," a subliniat el, evidențiind astfel legătura strânsă dintre Ordin și comunitățile în care activează.
Răzvan Munteanu, analist de politicã externã, preşedintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs, într-un editorial semnat pentru DefenseRomania, analizează actuala arhitectură de securitate într-un climat tensionat marcat de agresiunea rusă asupra Ucrainei.
În luna aprilie anunțam că Olanda va transfera definitiv României avioanele din Centrul de Pregătire F-16. Potrivit informațiilor analistului Radu Tudor, noul ministru român al apărării, Ionuț Moșteanu, va semna documentul care oficializează acest transfer.
În cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), care a fost organizată în această lună de DefenseRomania, Sorin Encuțescu, coordonatorul strategiei industriei de apărare din România, a subliniat nevoia urgentă de adaptare a industriei de apărare la noile realități ale războiului modern, evidențiind transformările rapide și profunde în desfășurarea acțiunilor de luptă. Cu alte cuvinte, „toți ochii pe drone”. Expertul a dat exemplul strategiei britanice, așa-numita doctrină „20.40.40”.
Cristian Diaconescu a fost numit în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională. Decretul a fost semnat de președintele Nicușor Dan.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică, la un eveniment organizat în marja Summitului NATO de la Haga.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a angajat să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și securitate la 5% din producția economică până în 2035, pentru a îndeplini un obiectiv stabilit de NATO.
Sapsan este o rachetă promițătoare, eficientă, ieftină și cu potențial de a înlocui sau completa livrările occidentale scumpe, chiar dacă rămân încă unele necunoscute legate de precizie.
În marja Summitului NATO de la Haga, miniștrii de externe ai statelor membre au participat marți, 24 iunie 2025, la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina (NUC).
Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.
Atacul SUA asupra Iranului dezvăluie slăbiciuni majore ale sistemelor rusești S-300, în condițiile în care Moscova reușește cu greu să-și asigure securitatea propriului spațiu aerian împotriva dronelor ucrainene.
Președintele american Donald Trump a criticat aspru atât Iranul, cât și Israelul pentru încălcarea armistițiului la scurt timp după începerea acestuia. „Cred că ambele l-au încălcat”, a declarat Trump reporterilor înainte de a zbura la summitul NATO de la Haga, Olanda.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Iranul ar vrea mai mult sprijin din partea Rusiei în confruntarea cu Israelul și Statele Unite.
Aliaţii din cadrul NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, într-un context în care conflictul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, de cealaltă parte, s-a acutizat în ultimele ore.
Una dintre prioritățile Franței este de a recăpăta, cât mai curând posibil, capacitatea de a neutraliza apărarea aeriană inamică. Această capacitate a fost, în mare parte, pierdută odată cu retragerea rachetei antiradar AS-37 MARTEL, care era utilizată de avioanele Jaguar. Dar acest lucru se va schimba pe viitor, căci noua versiune a Rafale, Rafale F5 va ține cont de saturarea apărării antiaeriene a inamicului, în ceea ce putem numi războiul viitorului.
Su-57, avionul rus de generația a 5-a - sau cel puțin considerat de ruși ca fiind parte a acestei generații - s-a „născut” greu, întâmpinând numeroase probleme tehnice, mai ales pe parte de motorizare. Cu programul întârziat mult, de altfel primul Su-57 din producția de serie s-a și prăbușit, cu livrări relativ puține inclusiv pentru Armata rusă, Moscova se confruntă și cu faptul că Su-57 nu a rupt deloc gura târgului pe piața externă. Salvarea versiunii de export, Su-57E, ar putea veni chiar din India iar rușii sunt dispuși la un compromis fără precedent.
Israelul şi Iranul au agreat un armistiţiu "complet şi total", a anunţat în cursul nopţii de luni spre marţi preşedintele american Donald Trump după seria de atacuri iraniene asupra unor baze militare ale SUA din Orientul Mijlociu, şi, deşi mass-media iraniene au confirmat o încetarea focului, Iranul a lansat un nou atac cu rachete asupra Israelului, au comunicat marţi dimineaţă Forţele de Apărare israeliene (IDF), potrivit agențiilor Agerpres și DPA.
Preşedintele american Donald Trump a declarat că Iranul a anunţat Statele Unite înainte de a lansa o salvă de rachete asupra bazei militare americane Al Udeid din Qatar, ceea ce, potrivit republicanului, a făcut posibil ca nicio viaţă să nu fie pierdută, informează agențiile Agerpres și Reuters.
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research realizat în perioada 26-30 mai 2025, 7 din 10 români au încredere în NATO.
Serviciul rus de informații externe (SVR) a acuzat din nou Serbia că vinde muniție Ucrainei. Acest lucru se face prin companii din Republica Cehă și Bulgaria, unde se realizează asamblarea finală a pieselor fabricate în Serbia. Informația a fost furnizată pe 23.06.2025 de agenția de stat rusă TASS. Președintele sârb, Aleksandar Vučić, a anunțat în aceeași zi că Serbia oprește exportul tuturor munițiilor și că proviziile vor merge de acum înainte doar către armata sârbă.
"Sfârşitul regimului este aproape" în Iran, a declarat luni pentru AFP fiul fostului şah şi una dintre figurile importante ale opoziţiei în exil, Reza Pahlavi, cerând Occidentului să nu intre în noi negocieri cu sistemul religios la putere la Teheran, relatează Agerpres și AFP.
Recent, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că toate țările NATO trebuie să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, mai puțin SUA. În acest punct al discuției, cei interesați de subiectul bugetelor de apărare încep să-și pună întrebarea de ce ar trebui SUA să aloce mai puțin ca procente din PIB față de ceilalți aliați, pentru că evident la acest lucru se referea președintele Trump.
Mai multe explozii au fost auzite luni seară deasupra capitalei Qatarului, Doha, după ce Teheranul a ameninţat că va riposta la loviturile aeriene americane recente asupra obiectivelor nucleare iraniene, transmit Reuters şi AFP.
Articolul 5 din tratatul de apărare colectivă al Alianței nu înseamnă un răspuns militar automat în cazul unui atac rusesc. NATO nu poate răspunde la o invazie rusească, de exemplu, a unui sat estonian, declară Rob Bauer, fostul șef al Comitetului Militar al NATO.
Pe 20 iunie 2025, într-un hotel din Bucureşti a avut loc un eveniment ce exemplifică manualul Kremlinului de „măsuri active”. A fost inaugurată filială locală a Mișcării Rusofile Internaționale (MRI), o organizație-umbrelă orchestrată de Moscova pentru a proiecta influență. Ceremonia, susținută vizibil de Ambasada Rusiei, nu a fost doar un eveniment cultural, ci o mișcare strategică într-un război hibrid purtat de Kremlin în inima Europei.
