Primul parlament post-Assad este format fără vot general, în timp ce regiunile și grupurile cheie rămân excluse. Se așteaptă ca formarea acestui parlament să consolideze puterea lui Ahmed al-Sharaa, care l-a înlăturat pe Bashar al-Assad din fruntea coaliției islamiste în decembrie 2024, punând capăt a peste treisprezece ani de război civil.
Siria va numi duminică primul său parlament din era post-Assad, într-un proces criticat pentru lipsa sa de democrație, o treime din membri fiind numiți de președintele interimar Ahmed al-Sharaa.
Cele două provincii din nord-estul Siriei controlate de kurzi, precum și Sweid în sud, locul unor violențe recente, unde druzii reprezintă populația majoritară, au fost excluse din proces, ceea ce înseamnă locuri parlamentare vacante la sfârșitul acestor alegeri, în care femeile sunt subreprezentate.
Viitorul parlament, al cărui mandat este reînnoibil pentru doi ani și jumătate, va avea 140 de membri numiți de comitete locale formate de o comisie electorală și numiți de ministrul de externe Farouk al-Shareh, și 70 numiți de președintele interimar.
Autoritățile spun că au recurs la acest sistem în locul votului universal din cauza lipsei de date demografice fiabile și după strămutarea a milioane de sirieni din cauza războiului.
„Susțin guvernul și sunt gata să-l apăr, dar acestea nu sunt alegeri adevărate”, spune Louay al-Arfi , un funcționar public pensionar.
„Este o necesitate a fazei de tranziție, dar vrem alegeri directe”, adaugă bărbatul în vârstă de 77 de ani, așezat cu prietenii în cafeneaua al-Rawda din centrul Damascului.
Noul guvern a dizolvat Adunarea Națională, care timp de decenii fusese doar un simplu registru al puterii sub clanul Assad. Noul parlament va exercita funcții legislative până la adoptarea unei constituții permanente și organizarea de noi alegeri, conform unei Declarații Constituționale promulgate în martie.
Ahmed al-Sharaa a declarat în septembrie că este imposibil să se organizeze alegeri directe în acest moment. El a subliniat în special că prezența unui număr mare de sirieni în străinătate fără documente corespunzătoare a complicat situația.
Sute de mii de sirieni au fugit din țară, uneori în secret, în timpul războiului civil care a început în 2011 odată cu reprimarea protestelor pro-democrație și a lăsat peste o jumătate de milion de morți.
Votul de duminică a fost criticat de organizațiile societății civile, care denunță concentrarea excesivă a puterii în mâinile președintelui și lipsa de reprezentare a comunităților etnice și religioase ale țării.
Critici la adresa organizațiilor neguvernamentale
Într-o declarație de la mijlocul lunii septembrie, 14 ONG-uri au susținut că acest lucru i-a permis președintelui să „constituie o majoritate parlamentară bazată pe persoane pe care le selectează el însuși sau a căror loialitate o garantează”, ceea ce ar putea „submina principiul pluralismului pe care se bazează orice proces cu adevărat democratic”.
Conform regulilor electorale, candidații nu trebuie să fie „susținători ai vechiului regim și nici să promoveze secesiunea sau divizarea” țării.
„Alegerile ar fi putut reprezenta o nouă turnură politică după căderea vechiului regim, dar marginalizarea multor regiuni arată că regulile participării politice nu sunt respectate”, se plânge Nichan Ismail , un profesor în vârstă de 40 de ani din nord-estul kurd.
Negocierile dintre kurzi, care cer un sistem descentralizat de guvernare, și guvern, care respinge „orice formă” de descentralizare, nu s-au încheiat încă.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
