Pe 17 septembrie, armata ucraineană a anunțat că a cucerit un alt sat din regiunea Donețk. Satul, Klishchiivka, situat pe o cotă dominantă, cu vedere la drumurile din interiorul și din afara orașului Bahmut, pe care forțele Moscovei l-au capturat în mai.
Pe 18 septembrie, Forțele Aeriene Ucrainene au informat că au doborât 17 rachete de croazieră lansate de aeronave rusești pe timpul nopții asupra regiunilor din centru și vestul Ucrainei. Potrivit unei actualizări dintr-o postare Telegram din aceeași zi, Moscova a lansat și 24 de drone Shahed fabricate iranian, dintre care Ucraina a susținut că a interceptat cu succes 18.
Imaginile din satelit confirmă că forțele ucrainene au lovit Centrul 744 de comunicații al Comandamentului Flotei Ruse din Marea Neagră, din Crimeea, pe 20 septembrie, ca parte a unui efort ucrainean de a viza instalațiile Flotei Ruse din Marea Neagră. Imaginile arată că loviturile ucrainene au distrus o parte semnificativă a postului de comandă de lângă Verkhnosadove (16 km nord-est de Sevastopol). „Inamicii au lansat o lovitură cu rachete la sediul flotei”, a scris liderul ocupației ruse la Sevastopol, Mihail Razvozhayev, pe Telegram. Canalele de știri ruse relatează că șase persoane au fost rănite după atac.
Pe 21 septembrie, comandamentul militar al Ucrainei a declarat că forțele sale au atacat o bază aeriană rusă din apropierea orașului Saki, pe coasta de vest a Crimeei, dar nu a oferit detalii despre victime sau pagube. Mai devreme, pe 21 septembrie, ministerul rus al Apărării a declarat că a distrus 19 drone ucrainene deasupra Crimeei și a Mării Negre, zădărnicind un atac.
Pe 21 septembrie, forțele ucrainene au declarat că au spart principala linie defensivă rusă din sud-estul țării cu vehicule blindate, o piatră de hotar semnificativă în contraofensiva de trei luni și jumătate menită să creeze o breșă în defensiva Rusiei. Trupele ucrainene au depășit obstacole antitanc, inclusiv șanțuri și blocurile de beton cunoscute sub numele de dinți de dragon din apropierea satului Verbove din regiunea Zaporojie, permițând vehiculelor blindate să treacă, a declarat un ofițer din trupele aeropurtate ale Ucrainei.
La sud de Robotyne, trupele ucrainene au ajuns la marginea următorului sat Novoprokopivka. La sfârșitul lunii august, parașutiștii ucraineni au pătruns în principala linie defensivă rusă de lângă Verbove, un sat aflat la est de Robotyne, și au început să-și lupte prin sistemul defensiv creat de ruși.
Începând cu 21 septembrie, vehiculele blindate ucrainene acționau dincolo de linia finală a sistemului defensiv rus din vestul regiunii Zaporojie. Imaginile geolocate postate pe 21 septembrie indică faptul că vehiculele blindate ucrainene au avansat la sud de șanțurile antitanc rusești și de obstacolele din dinți de dragon care fac parte din sistemul de apărare pe trei aliniamente, și s-au angajat în lupte limitate imediat la vest de Verbove (18 km sud-est de Orikhiv). Cu toate acestea, nu este clar dacă forțele ucrainene își păstrează aceste poziții.
„Sunt dincolo de dinții dragonului”, a declarat despre vehiculele blindate ucrainene Lt. Ashot Arutiunian, comandantul unei subunități de drone de cercetare care operează în zona Verbove.
În timp ce se afla în SUA, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că forțele sale vor „elibera încă două orașe”. Ucraina își va continua contraofensiva până în toamnă și până în iarnă, a spus el, refuzând să numească orașele pe care este aproape să le recupereze. Acesta a mai spus că trupele sale vor prelua controlul Bahmutului.
Ministerul Muncii din Rusia a ordonat producerea a 757.305 de documente justificative pentru participanții la luptă și a 230.000 de acte pentru membrii familiilor uciși în lupte, potrivit publicației ruse Vyorstka.
Unul din cinci militari ruși mobilizați care au murit în războiul din Ucraina au fost uciși la mai puțin de două luni după ce au fost înrolați, arată instituția independentă de investigație IStories și proiectul de monitorizare a războiului Conflict Intelligence Team (CIT).
Războiul din Ucraina nu se va încheia prea curând, potrivit liderilor americani și NATO. Generalul Mark A. Milley, șeful Statului Major Întrunit, a declarat pe 17 septembrie că va dura „mult timp” pentru a da afară din țară toți cei 200.000 de militari ai Rusiei.
Războiul nu va avea un sfârșit rapid, a declarat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Majoritatea războaielor durează mai mult decât se estimează atunci când încep”, a declarat acesta grupului de media Funke, adăugând că „nu există nicio îndoială că Ucraina va fi în cele din urmă în NATO”.
Ucraina i-a revocat pe toți cei șase miniștri adjuncți ai Apărării, pe 18 septembrie, o schimbare majoră în timp de război. Printre cei revocați se numără și Hanna Maliar, care a apărut în ultimele luni drept una dintre cele mai importante comunicatoare guvernamentale a evoluției zilnice a contraofensivei Ucrainei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întors în capitala SUA în încercarea de a susține sprijinul american. Zelenski s-a întâlnit cu liderii Camerei și cu toți cei 100 de senatori în întâlniri private la Capitol Hill pe 21 septembrie, argumentând nevoia de mai mult sprijin.
Înainte de sosirea lui Zelenski, un grup de parlamentari republicani a promis să se opună cererii lui Biden de a adăuga 24 de miliarde de dolari în ajutor de securitate, economic și umanitar pentru Kiev. Parlamentarii au declarat într-o scrisoare devoalată de The Wall Street Journal că au îngrijorări cu privire la finanțarea de peste 100 de miliarde de dolari pe care Congresul a aprobat-o deja.
Unul dintre semnatarii scrisorii, senatorul Rand Paul, a declarat pe 20 septembrie, într-un discurs ținut la Senat, că nu va fi de acord să accelereze niciun proiect de lege de cheltuieli care să ofere mai mult ajutor Ucrainei, invocând deficitul bugetar federal mare. „Parcă nimeni nu a observat că nu avem bani în plus de trimis în Ucraina”, a declarat R.Paul. „Deficitul nostru anul acesta va depăși 1,5 trilioane de dolari. Să împrumuți bani din China pentru a-i trimite în Ucraina nu are sens”.
Pe 21 septembrie, în timpul vizitei lui Zelenski, președintele Biden a anunțat un nou pachet de ajutor de 325 de milioane de dolari pentru Ucraina. Biden i-a promis lui Zelenski că Statele Unite vor „rămâne cu el”. Mai mulți oficiali americani susțin că Biden i-a spus lui Zelenski și că SUA vor furniza totuși Ucrainei un număr redus de sisteme de rachete ATACMS, deși furnizarea de arme cu rază mai lungă de acțiune este considerată de Kremlin o „linie roșie” care ar face din SUA „o parte a conflictului”, potrivit cunoscutelor amenințări ale purtătoarei de cuvânt ruse Maria Zaharova .
Tancurile de luptă Abrams de fabricație americană vor sosi în Ucraina în curând, a declarat secretarul american al Apărării, Lloyd J. Austin, pe 19 septembrie, vorbind în fața a 50 de miniștri ai Apărării și alți oficiali de rang înalt adunați la Ramstein, Germania, cu ocazia celei de-a 15-a întâlniri a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (Ukraine Defense Contract Group),
Austin a reiterat, de asemenea, că Statele Unite vor antrena piloții Ucrainei pe avioane de luptă F-16 și a cerut producerea mai rapidă a muniției de care forțele Kievului au nevoie cu disperare pe câmpul de luptă.
Peste 30 de țări au antrenat 84.000 de militari ucraineni în 40 de poligoane de antrenament din întreaga lume, potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, maiorul Charlie Dietz. Instrucția din SUA a produs aproximativ 15 batalioane care pot opera Stryker, Bradley și alte vehicule de luptă ale infanteriei.
Canada va contribui cu 24,5 milioane USD la un parteneriat condus de britanici care cumpără echipamente de apărare antiaeriană pentru Ucraina, pentru a o ajuta să evite atacurile rusești cu rachete și drone, după cum a declarat ministrul Apărării Bill Blair pe 17 septembrie.
Guvernul polonez a încercat să clarifice remarcile premierului său potrivit cărora țara a oprit sprijinul cu arme către Ucraina. După ce prim-ministrul Mateusz Morawiecki a declarat că Polonia nu mai transferă arme în Ucraina, biroul său s-a grăbit să explice afirmațiile într-o notă împăciuitoare. De asemenea, președintele Andrzej Duda a intervenit explicând că este vorba doar de armamentul modern achiziționat recent de Polonia.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Administrația președintelui american Donald Trump a retras de la Ucraina detonatoarele speciale de proximitate, utilizate de rachetele ghidate cu laser de calibru 70 mm de tip Advanced Precision Kill Weapon System II (APKWS I). Acestea au fost redirecționate către Orientul Mijlociu.
Armata ucraineană a atacat joi o unitate rusă a Brigăzii 26 Rachete în orașul Klinți din regiunea Bryansk, care se pregătea să atace unul dintre orașele ucrainene, probabil chiar Kievul. Anunțul a fost făcut de Statul Major General ucrainean, care a publicat o înregistrare video a atacului.
Direcția principală de informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a ajuns la concluzia că, în ciuda utilizării lor constante, Rusia are suficiente rachete pentru a executa mai multe lovituri masive asupra Ucrainei.
Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că a vorbit telefonic cu președintele rus Vladimir Putin timp de peste o oră. El a descris apelul ca fiind bun, dar a spus că nu va duce la o pace imediată. Șeful Kremlinului a declarat în timpul apelului că Moscova trebuie să răspundă recentului atac al dronelor ucrainene asupra bazelor aeriene rusești.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus miercuri instituirea unui armistiţiu până la desfăşurarea unei întâlniri cu preşedintele rus Vladimir Putin, dar acesta a respins atât armistiţiul, cât posibilitatea unei întâlniri, relatează Agerpres, Reuters, EFE şi Ukrainska Pravda.
De la începutul războiului din Ucraina, până la 1,4 milioane de soldați atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană au fost uciși sau răniți, potrivit think tank-ului de la Washington Center for Strategic and International Studies (CSIS).
Marea Britanie s-a angajat să mărească de zece ori numărul de drone pe care le furnizează Ucrainei, urmând ca țara să livreze 100.000 până la sfârșitul anului fiscal, în aprilie 2026, a relatat Reuters.
Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că a desfășurat o nouă operațiune specială unică și a lovit Podul Crimeea, marți, 3 iunie.
Surse rusești și portale de propagandă rusă au informat, pe 02.06.2025, că Washingtonul și-a avertizat aliații europeni că Rusia pregătește “un răspuns disproporționat” la atacurile asupra bazelor sale strategice. Avertizarea vizează acordarea timpului necesar ca specialiștii militari britanici, francezi și germani să părăsească teritoriul Ucrainei.
A doua rundă de discuţii de pace între Ucraina şi Rusia s-a încheiat la nici o oră după începere luni, la Istanbul, au declarat oficiali turci, aceste discuţii intervenind la o zi după un atac masiv ucrainean cu drone asupra unor aerodromuri ruseşti pe care staţionau bombardiere strategice capabile să poarte încărcătură nucleară, relatează Agerpres și Reuters.
După atacul cu drone la scară largă al armatei ucrainene asupra a patru baze aeriene rusești, unde, potrivit Kievului, peste 40 de bombardiere strategice au fost lovite, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a contactat imediat pe omologul său american, Marco Rubio. Apelul a avut loc la cererea Rusiei, a declarat Departamentul de Stat al SUA.
În seara de 1 iunie, Serviciul de Securitate a Ucrainei (SBU) a confirmat lovirea avioanelor strategice rusești, pe canalul său oficial de Telegram.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat participarea Kievului la negocierile directe cu Rusia planificate la Istanbul pe 2 iunie. În același timp, partea ucrainean a făcut public și textul propunerilor pe care intenționează să le susțină în cadrul întâlnirii.
Potrivit canalului de propagandă “Secret Chancellery” de pe rețeaua de socializare Telegram, care citează surse bine informate, Rusia nu se va retrage din procesul de negociere aflat în curs de desfășurare în Turcia.
Rusia a lansat duminică noaptea cel mai amplu atac cu drone împotriva Ucrainei de la începutul invaziei din februarie 2022, a anunțat Iuri Ihnat, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene. Moscova a trimis 472 de drone și 7 rachete balistice și de croazieră.
Pe 1 iunie, o operațiune a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a lovit „peste 40” de bombardiere rusești la baze aeriene situate mult în spatele frontului, pe teritoriul Federației Ruse, a declarat o sursă SBU pentru media ucraineană.
În regiunea rusească Kursk din apropierea graniței cu Ucraina, un pod feroviar s-a prăbușit duminică noaptea, în momentul în care o locomotivă trecea peste el. Evenimentul a avut loc la scurt timp după un incident similar care a dus la moartea a şapte persoane şi rănirea altor 66 în regiunea învecinată Briansk, conform autorităţilor ruse.
Pe 30 mai 2025, BBC împreună cu publicația Mediazona și o echipă de voluntari au actualizat numărul de militari ruși care și-au pierdut viața de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.
Industria sârbă de armament încearcă să tragă Rusia pe la spate – așa a intitulat Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) un comunicat în care a mustrat Serbia pentru exportul de muniție către Ucraina „contrar neutralității sale declarate”.
Delegația americană nu va participa la discuțiile de luni de la Istanbul pentru a pune capăt conflictului dintre Ucraina și Rusia. Acest articol a fost scris de ziarul The Atlantic, citându-l pe un consilier al președintelui american Donald Trump.
Livrările masive de muniție și tehnică militară din Coreea de Nord au permis Rusiei să crească numărul de atacuri cu rachete asupra infrastructurii civile critice din Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a plâns marți că China a oprit vânzările de drone comerciale Mavic către Ucraina și limitează livrările acestora către Occident, în timp ce acestea ajung în Rusia, iar oficialii europeni confirmăa cest lucru.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
La nivel global, de la începutul războiului, Rusia a primit de trei ori mai mulți bani din vânzarea de petrol, gaze și cărbune decât ar fi destinați ajutorului pentru Ucraina.
Emisarul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că Statele Unite recunosc legitimitatea cererilor Rusiei privind oprirea extinderii NATO spre est și sunt pregătite să discute această chestiune.
Pe 4 august 2024, Ucraina anunțat oficial că a primit primul lot de avioane de vânătoare F-16 de fabricație americană. De atunci, se pare că Forțele Aeriene au primit în jur de 30-36 de aeronave, trei dintre acestea fiind pierdute în misiuni de luptă.
Sancțiunile împotriva Rusiei introduse de la începutul războiului din Ucraina își fac efectul, dar există și multe modalități de a le ocoli. O anchetă realizată de Der Spiegel a arătat că mari firme germane participă, de exemplu, la modernizarea silozurilor nucleare rusești.
Statul Islamic din Siria și-a intensificat activitățile de la răsturnarea regimului Bashar al-Assad, a subliniat de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne sirian, Nur ad-Din Baba.
Rusia, acumulează în prezent peste 50.000 de soldați în direcția Sumî, a confirmat chiar președintele Volodimir Zelenski a declarat aceste lucruri în timpul unei discuții cu jurnaliștii.
Germania și Ucraina au semnat un acord de cooperare în producția de rachete cu rază lungă de acțiune. Berlinul a promis, de asemenea, un sprijin militar de cinci miliarde de euro.
La „Ziua Industriei de Apărare Coreea–România”, organizată la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) de Ambasada Republicii Coreea în România și CCIR, Excelența Sa RIM Kap-soo, ambasadorul Republicii Coreea la București, a reafirmat angajamentul țării sale pentru o colaborare strategică și durabilă cu România, cu accent pe industria de apărare și dezvoltarea economică bilaterală.
Un avion de cercetare tactică de tip Su-24MR aparținând Flotei ruse din Marea Baltică a zburat în imediata apropiere a navei de conducere a Marinei americane USS Mount Whitney. Un scurt videoclip din care rezultă acest lucru a fost publicat miercuri (18.06.2025) de marinarii americani.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a inițiat o reorganizare majoră a Alianței, care include reducerea a zeci de posturi la sediul central din Bruxelles. De asemenea, Summitul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care va avea loc săptămâna viitoare la Haga, „va fi scurt și concis” pentru a menține atenția președintelui american, spun surse NATO.
În cadrul Salonului Aeronautic de la Paris, oficialii francezi au anunțat că intenționează să comande două aeronave de avertizare timpurie și control AEW&C (AWACS) GlobalEye produse de Saab, contractul urmând să fie finalizat în câteva luni.
Rușii au reluat atacurile mecanizate pe scară largă în direcția Torețk, ceea ce ar putea indica faptul că au ales această zonă ca prioritate pentru ofensiva lor, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
La Salonul Aeronautic de la Paris din 2025, MBDA prezintă ONE WAY EFFECTOR. Dezvoltarea acestei soluții suverane cu rază lungă de acțiune are loc printr-un proces de producție inovator, în parteneriat cu un producător de drone și companii din industrie, în special din sectorul auto.
Forţele armate americane au mutat mai multe avioane şi nave din Orientul Mijlociu care puteau fi vulnerabile la un atac iranian, au declarat miercuri agenţiei Reuters doi oficiali din SUA.
Rusia a cheltuit anul trecut mai mult pentru apărare decât întreaga UE, dar nu are nicio șansă împotriva NATO și a UE dacă rămânem uniți, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
Olanda e una din cele mai importante prezențe aliate pe Flancul Estic. Și, așa cum menționează și Excelența Sa doamna Willemijn van Haaften, ambasadoarea Țărilor de Jos în România, citându-l pe Secretarul General al NATO, „Flancul Estic azi suntem toți” în fața pericolului reprezentat de agresiunea Rusiei și readucerea războiului în Europa.
După ce la Tel Aviv şi Ierusalim s-au auzit joi dimineaţa explozii violente, poliţia israeliană a confirmat că au avut loc "mai multe impacturi" ale unor rachete iraniene, transmite AFP.
În ultimul an, numărul atacurilor ransomware în sectorul aviației a crescut de șapte ori, potrivit unui raport îngrijorător realizat de compania franceză Thales.
Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în etapele finale ale negocierilor.
Posibila participare a administraţiei preşedintelui Donald Trump în atacurile israeliene împotriva Iranului a provocat diviziuni în cadrul mişcării trumpiste, unde unele dintre cele mai radicale voci se opun ferm oricărei intervenţii militare, relatează o analiză preluată de agențiile Agerpres și EFE.
Pe social media, dar și pe mai multe site-uri, a apărut una din cele mai mari dezinformări ale acestor zile: SUA se pregătesc să își scufunde propriul portavion USS Nimitz, aflat la cam ultima sa misiune în Orient, într-o operațiune „sub steag fals”. Motivul? Intrarea SUA în război împotriva Iranului.
Referindu-se la acordul SUA – Ucraina privind mineralele, Volker remarcă atât legătura evidentă dintre domeniile economic și cel militar cât și faptul că Statele Unite ar trebui să facă mai mult din punct de vedere militar.
La un an de la semnarea acordului cu gigantul american General Dynamics în vederea realizării unui proces amplu de modernizare pentru a produce muniție de calibru mare la standarde NATO, Uzina de Produse Speciale (USP) Dragomirești din Dâmbovița este tot mai aproape să devină Centrul de Excelență NATO pentru Muniții care va deservi întreaga Europă, după cum a anunțat pe 17 iunie ministrul economiei, Bogdan Ivan.
DefenseRomania a participat în această lună în Coreea de Sud, la Seul și la Busan, la întrevederi cu industria de apărare din Coreea, precum și la expoziția Madex 2025. Iar unul din cele mai interesante aspecte a fost o demonstrație live a performanțelor tancului K2 Panther, produs de Hyundai Rotem. Un tanc care ar veni mânușă României, inclusiv din perspectiva geografiei țării noastre.
Israelul a declanșat joia trecută, cea mai importantă operațiune militară împotriva Iranului. Scopul principal este dezmembrarea completă a programului nuclear și de rachete balistice al Iranului.
Vorbind la summitul G7, Zelenski a subliniat că Rusia ignoră toate propunerile diplomatice venite din partea comunității internaționale.
Parlamentul sârb a aprobat luni, 16 iunie, angajarea de către guvern a unor credite în valoare de 1,9 miliarde de euro de la mai multe bănci franceze pentru finanțarea achiziționării a 12 avioane de vânătoare Rafale.
Avionul care îl avea la bord pe președintele Poloniei, Andrzej Duda, era programat să decoleze de pe aeroportul din Singapore vineri, între orele 17:00 și 18:00 - ora locală (între orele 11:00 și 12:00, ora Poloniei). Însă, datorită schimbului de rachete și drone de luptă dintre Israel și Iran, plecarea înaltului oficial a fost amânată.
Europa se află într-o cursă contra-cronometru pentru a recupera din decalajul tehnologic ce o desparte de industria militară a Statelor Unite.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a transmis în zorii zilei un avertisment dur pe rețelele sociale, adresându-se Israelului cu mesajul: „Bătălia începe.” Cu doar câteva ore înainte, președintele american Donald Trump l-a numit pe liderul iranian o „țintă ușoară” și a avertizat că „răbdarea Americii se apropie de sfârșit”. Trump a cerut „capitularea necondiționată” a Iranului și, potrivit unor oficiali citați de CNN, este tot mai favorabil unei intervenții militare americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, renunțând treptat la ideea unei soluții diplomatice.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis miercuri, 18 iunie 2025, un mesaj cu ocazia aniversării a cinci ani de la înființarea pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est (Headquarters Multinational Corps South-East, indicativ HQ MNC-SE).
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunţat marţi că Alianţa a îndeplinit ţinta de cheltuieli stabilită în urmă cu 11 ani, de 2% din PIB cheltuieli pentru apărare, în contextul în care liderii statelor membre se pregătesc să participe la suumitul de la Haga săptămâna viitoare, relatează Agerpres.
Reprezentantul special al președintelui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, ar putea vizita Belarusul pentru a se întâlni cu dictatorul Alexander Lukașenko, scrie Reuters, citând propriile surse.
Israelul și Iranul și-au continuat atacurile aeriene miercuri seară. Armata israeliană a declarat că a lovit o zonă a capitalei Teheran la începutul celei de-a șasea zile a conflictului, despre care presa a relatat că a vizat o fabrică de rachete și o universitate legată de Gărzile Revoluționare.
Dacă mai era nevoie de vreo dovadă că Rusia resimte în profunzime efectele războiului cu Ucraina, ea vine sub forma unei recunoașteri pe cât de publică, pe atât de indirect și speculativ făcută, singura modalitate sub care Kremlinul poate accepta să lase să transpară o astfel de realitate.
Președintele american Donald Trump a scris marți pe rețeaua sa de socializare Truth că lichidarea liderului spiritual suprem al Iranului, Ali Khamenei, nu este planificată, cel puțin deocamdată.
Robert Fico a pus sub semnul întrebării, marți, viitorul Slovaciei în cadrul NATO și a declarat că neutralitatea ar fi o soluție bună pentru țară în acest moment.
Un angajat al serviciului diplomatic al Uniunii Europene (SEAE) a fost atacat la Vladivostok, în Rusia, la sfârșitul lunii mai, a relatează presa germană.
Forțele ruse au lansat, în noaptea de 16/17 iunie un atac masiv, dar țintit asupra capitalei Ucrainei. ”Direcția principală a atacului a fost orașul Kiev!”, a anunțat Statul Major General (SMG) ucrainean, marți, în jurul orei 10.30. Este cel mai mare atac de până acum cu drone explozive asupra unei singure ținte.
