Pokrovsk și Mirnograd au devenit epicentrul celor mai aprige lupte, în timp ce ambele părți au înregistrat pierderi grele.
Iadul de la Pokrovsk. Căderea frontului sau răsturnare de situație?
Pe 17 septembrie, armata ucraineană a anunțat că a cucerit un alt sat din regiunea Donețk. Satul, Klishchiivka, situat pe o cotă dominantă, cu vedere la drumurile din interiorul și din afara orașului Bahmut, pe care forțele Moscovei l-au capturat în mai.
Pe 18 septembrie, Forțele Aeriene Ucrainene au informat că au doborât 17 rachete de croazieră lansate de aeronave rusești pe timpul nopții asupra regiunilor din centru și vestul Ucrainei. Potrivit unei actualizări dintr-o postare Telegram din aceeași zi, Moscova a lansat și 24 de drone Shahed fabricate iranian, dintre care Ucraina a susținut că a interceptat cu succes 18.
Imaginile din satelit confirmă că forțele ucrainene au lovit Centrul 744 de comunicații al Comandamentului Flotei Ruse din Marea Neagră, din Crimeea, pe 20 septembrie, ca parte a unui efort ucrainean de a viza instalațiile Flotei Ruse din Marea Neagră. Imaginile arată că loviturile ucrainene au distrus o parte semnificativă a postului de comandă de lângă Verkhnosadove (16 km nord-est de Sevastopol). „Inamicii au lansat o lovitură cu rachete la sediul flotei”, a scris liderul ocupației ruse la Sevastopol, Mihail Razvozhayev, pe Telegram. Canalele de știri ruse relatează că șase persoane au fost rănite după atac.
Pe 21 septembrie, comandamentul militar al Ucrainei a declarat că forțele sale au atacat o bază aeriană rusă din apropierea orașului Saki, pe coasta de vest a Crimeei, dar nu a oferit detalii despre victime sau pagube. Mai devreme, pe 21 septembrie, ministerul rus al Apărării a declarat că a distrus 19 drone ucrainene deasupra Crimeei și a Mării Negre, zădărnicind un atac.
Pe 21 septembrie, forțele ucrainene au declarat că au spart principala linie defensivă rusă din sud-estul țării cu vehicule blindate, o piatră de hotar semnificativă în contraofensiva de trei luni și jumătate menită să creeze o breșă în defensiva Rusiei. Trupele ucrainene au depășit obstacole antitanc, inclusiv șanțuri și blocurile de beton cunoscute sub numele de dinți de dragon din apropierea satului Verbove din regiunea Zaporojie, permițând vehiculelor blindate să treacă, a declarat un ofițer din trupele aeropurtate ale Ucrainei.
La sud de Robotyne, trupele ucrainene au ajuns la marginea următorului sat Novoprokopivka. La sfârșitul lunii august, parașutiștii ucraineni au pătruns în principala linie defensivă rusă de lângă Verbove, un sat aflat la est de Robotyne, și au început să-și lupte prin sistemul defensiv creat de ruși.
Începând cu 21 septembrie, vehiculele blindate ucrainene acționau dincolo de linia finală a sistemului defensiv rus din vestul regiunii Zaporojie. Imaginile geolocate postate pe 21 septembrie indică faptul că vehiculele blindate ucrainene au avansat la sud de șanțurile antitanc rusești și de obstacolele din dinți de dragon care fac parte din sistemul de apărare pe trei aliniamente, și s-au angajat în lupte limitate imediat la vest de Verbove (18 km sud-est de Orikhiv). Cu toate acestea, nu este clar dacă forțele ucrainene își păstrează aceste poziții.
„Sunt dincolo de dinții dragonului”, a declarat despre vehiculele blindate ucrainene Lt. Ashot Arutiunian, comandantul unei subunități de drone de cercetare care operează în zona Verbove.
În timp ce se afla în SUA, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că forțele sale vor „elibera încă două orașe”. Ucraina își va continua contraofensiva până în toamnă și până în iarnă, a spus el, refuzând să numească orașele pe care este aproape să le recupereze. Acesta a mai spus că trupele sale vor prelua controlul Bahmutului.
Ministerul Muncii din Rusia a ordonat producerea a 757.305 de documente justificative pentru participanții la luptă și a 230.000 de acte pentru membrii familiilor uciși în lupte, potrivit publicației ruse Vyorstka.
Unul din cinci militari ruși mobilizați care au murit în războiul din Ucraina au fost uciși la mai puțin de două luni după ce au fost înrolați, arată instituția independentă de investigație IStories și proiectul de monitorizare a războiului Conflict Intelligence Team (CIT).
Războiul din Ucraina nu se va încheia prea curând, potrivit liderilor americani și NATO. Generalul Mark A. Milley, șeful Statului Major Întrunit, a declarat pe 17 septembrie că va dura „mult timp” pentru a da afară din țară toți cei 200.000 de militari ai Rusiei.
Războiul nu va avea un sfârșit rapid, a declarat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Majoritatea războaielor durează mai mult decât se estimează atunci când încep”, a declarat acesta grupului de media Funke, adăugând că „nu există nicio îndoială că Ucraina va fi în cele din urmă în NATO”.
Ucraina i-a revocat pe toți cei șase miniștri adjuncți ai Apărării, pe 18 septembrie, o schimbare majoră în timp de război. Printre cei revocați se numără și Hanna Maliar, care a apărut în ultimele luni drept una dintre cele mai importante comunicatoare guvernamentale a evoluției zilnice a contraofensivei Ucrainei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întors în capitala SUA în încercarea de a susține sprijinul american. Zelenski s-a întâlnit cu liderii Camerei și cu toți cei 100 de senatori în întâlniri private la Capitol Hill pe 21 septembrie, argumentând nevoia de mai mult sprijin.
Înainte de sosirea lui Zelenski, un grup de parlamentari republicani a promis să se opună cererii lui Biden de a adăuga 24 de miliarde de dolari în ajutor de securitate, economic și umanitar pentru Kiev. Parlamentarii au declarat într-o scrisoare devoalată de The Wall Street Journal că au îngrijorări cu privire la finanțarea de peste 100 de miliarde de dolari pe care Congresul a aprobat-o deja.
Unul dintre semnatarii scrisorii, senatorul Rand Paul, a declarat pe 20 septembrie, într-un discurs ținut la Senat, că nu va fi de acord să accelereze niciun proiect de lege de cheltuieli care să ofere mai mult ajutor Ucrainei, invocând deficitul bugetar federal mare. „Parcă nimeni nu a observat că nu avem bani în plus de trimis în Ucraina”, a declarat R.Paul. „Deficitul nostru anul acesta va depăși 1,5 trilioane de dolari. Să împrumuți bani din China pentru a-i trimite în Ucraina nu are sens”.
Pe 21 septembrie, în timpul vizitei lui Zelenski, președintele Biden a anunțat un nou pachet de ajutor de 325 de milioane de dolari pentru Ucraina. Biden i-a promis lui Zelenski că Statele Unite vor „rămâne cu el”. Mai mulți oficiali americani susțin că Biden i-a spus lui Zelenski și că SUA vor furniza totuși Ucrainei un număr redus de sisteme de rachete ATACMS, deși furnizarea de arme cu rază mai lungă de acțiune este considerată de Kremlin o „linie roșie” care ar face din SUA „o parte a conflictului”, potrivit cunoscutelor amenințări ale purtătoarei de cuvânt ruse Maria Zaharova .
Tancurile de luptă Abrams de fabricație americană vor sosi în Ucraina în curând, a declarat secretarul american al Apărării, Lloyd J. Austin, pe 19 septembrie, vorbind în fața a 50 de miniștri ai Apărării și alți oficiali de rang înalt adunați la Ramstein, Germania, cu ocazia celei de-a 15-a întâlniri a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (Ukraine Defense Contract Group),
Austin a reiterat, de asemenea, că Statele Unite vor antrena piloții Ucrainei pe avioane de luptă F-16 și a cerut producerea mai rapidă a muniției de care forțele Kievului au nevoie cu disperare pe câmpul de luptă.
Peste 30 de țări au antrenat 84.000 de militari ucraineni în 40 de poligoane de antrenament din întreaga lume, potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, maiorul Charlie Dietz. Instrucția din SUA a produs aproximativ 15 batalioane care pot opera Stryker, Bradley și alte vehicule de luptă ale infanteriei.
Canada va contribui cu 24,5 milioane USD la un parteneriat condus de britanici care cumpără echipamente de apărare antiaeriană pentru Ucraina, pentru a o ajuta să evite atacurile rusești cu rachete și drone, după cum a declarat ministrul Apărării Bill Blair pe 17 septembrie.
Guvernul polonez a încercat să clarifice remarcile premierului său potrivit cărora țara a oprit sprijinul cu arme către Ucraina. După ce prim-ministrul Mateusz Morawiecki a declarat că Polonia nu mai transferă arme în Ucraina, biroul său s-a grăbit să explice afirmațiile într-o notă împăciuitoare. De asemenea, președintele Andrzej Duda a intervenit explicând că este vorba doar de armamentul modern achiziționat recent de Polonia.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pokrovsk și Mirnograd au devenit epicentrul celor mai aprige lupte, în timp ce ambele părți au înregistrat pierderi grele.
Generalul Sîrskîi a dat asigurări că Pokrovsk este o zonă fortificată solidă și a îndemnat să nu se intre în panică.
Forța internațională planificată în Fâșia Gaza nu va include soldați trimiși de Turcia, a anunțat duminică guvernul israelian.
Ucraina a confirmat primirea și desfășurarea, în cadrul forțelor sale de asalt a distrugătoarelor de tancuri pe roți Centauro B1 furnizate de Italia. Această livrare face parte din pachetul de ajutor militar italian, a cărui natură este adesea menținută sub tăcere, Roma fiind recunoscută pentru discreția cu care își gestionează transferurile de echipament către Kiev.
În cursul nopții de 08.11.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv asupra unor obiective din Ucraina, lovind inclusiv teritorii din adâncimea liniei frontului. În acest scop, au fost întrebuințate diverse mijloace de distrugere, inclusiv rachete aerobalistice Kinjal, rachete balistice și de croazieră Iskander, rachete de croazieră Kalibr, dar și bombe de aviație și drone de diferite tipuri.
Statele Unite se pregătesc să stabilească o prezență militară la o bază aeriană din Damasc pentru a facilita încheierea unui pact de securitate pe care Washingtonul îl intermediază între Siria și Israel, transmite Reuters, citând șase surse familiarizate cu situația.
Decizia Serbiei, aliat istoic al Rusiei, de a relua exporturile de muniție și armament către Uniunea Europeană, indiferent de destinația finală a acestora, a provocat o reacție agresivă la Moscova. Kremlinul a transmis că Rusia „nu ar fi deloc doritoare” să vadă soldații săi țintiți cu arme fabricate în „frățeasca Serbie”.
Forțele Aeriene Ruse, potrivit unor surse ucrainene, au modificat bombele sovietice cunoscute sub numele de KAB, care anterior aterizau la doar 70-90 km de linia frontului, pentru a le permite să lovească ținte aflate mai adânc în teritoriul Ucrainei. Conform serviciilor secrete ucrainene, raza de acțiune a acestor bombe a fost mărită până la 200 de kilometri.
În seara de 4 noiembrie, drone kamikaze ucrainene, operate de Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării (GUR), al Forțelor Armate ale Ucrainei și de Forțele pentru Operațiuni Speciale, au efectuat un atac asupra rafinăriei de petrol „Lukoil-Nijegorodnefteorgsintez”.
Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat, pe 04 noiembrie, că Rusia a lansat un număr record de bombe de aviație dirijate asupra Ucrainei în luna octombrie.
Rusia a capturat 461 de kilometri pătrați în Ucraina în octombrie, a informat luni (03.11.2025) agenția de presă AFP, citând propria analiză a datelor furnizate de Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) și de Proiectul de Amenințări Critice (CTP), ambele din SUA. În septembrie, câștigurile teritoriale rusești s-au ridicat la 447 de kilometri pătrați, ceea ce a reprezentat o încetinire a avansului rusesc, potrivit AFP.
Dacă SUA ezită încă să livreze rachete Tomahawk către Ucraina, rachete care ar putea lovi adânc în teritoriul Rusiei ținte militare și logistice, Marea Britanie tocmai a livrat un nou lot de rachete de croazieră de tip Storm Shadow către Forțele de Apărare ale Ucrainei. Londra rămâne unul din cei mai mari furnizori de armament pentru Ucraina.
Ministerul Apărării rus a anunţat luni că forţele sale au avansat în oraşul ucrainean Pokrovsk şi au efectuat lovituri asupra unor obiective militare şi industriale, transmit agențiile Agerpres și Reuters.
Rușii au acumulat stocuri de rachete balistice și au crescut de cinci ori intensitatea atacurilor efectuate cu acestea în luna octombrie. În total au fost folosite 87 de rachete Iskander și 14 Kinjal. Presa ucraineană a semnalat sâmbătă (01.11.2025) că atacurile din ce în ce mai dese ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei provoacă lovituri de represalii din partea Moscovei, care au fost intensificate în ultima lună.
Cele mai recente lovituri ucrainene cu UAV-uri au avut obiective diverse, fiind atacate elemente de infrastructură petrolieră portuară, sistemul de energie electrică, precum și obiective importante de sprijin de luptă și logistic.
Forțele ruse plătesc un preț mare în Pokrovsk. Statul Major General ucrainean și-a trimis acolo forțe de șoc pentru a scoate rușii din oraș.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
Ucraina a debarcat trupe speciale pentru a lupta în zonele asediate din oraşul Pokrovsk, din estul Ucrainei, la începutul acestei săptămâni, chiar în momentul în care Rusia a anunţat că a înconjurat forţele Kievului din zonă, au declarat vineri două surse militare ucrainene, citate de Reuters. De partea celaltă Moscova susține că a respins desantul și că operatorii FOS ucrainean au fost uciși.
Armata ucraineană caută modalităţi de a contracara noua tactică a "infiltrărilor" folosită de trupele ruse, tactică ce presupune folosirea unor grupuri mici de infanterie care se strecoară prin defensiva lacunară a unităţilor ucrainene, în timp ce unele dintre acestea din urmă sunt cel puţin semi-încercuite pe sectoarele de front din zona oraşelor Pokrovsk şi Kupiansk, relatează agențiile Agepres și EFE.
Președintele rus Vladimir Putin a ordonat Ministerului Apărării să asigure un armistițiu în orașele ucrainene Pokrovsk, Mîrnohrad și Kupyansk pentru a permite sosirea jurnaliștilor străini, relatează TASS. Armata a declarat că este pregătită să oprească luptele timp de cinci până la șase ore și să ofere coridoare pentru mass-media. Partea ucraineană respinge armistițiul, amintind că Rusia a încălcat întotdeauna aceste armistițiu-uri pe termen scurt.
În noaptea de 31 octombrie, rușii au efectuat o serie de atacuri asupra sectorului rezidențial și a infrastructurii din Sumy. Se știe că 11 persoane au fost rănite, inclusiv patru copii.
În noaptea de 30 octombrie, Rusia a efectuat noi atacuri combinate masive asupra Ucrainei , a căror țintă principală au fost instalațiile energetice. Au fost folosite rachete Kinjal, rachete de croazieră Kalibr sau drone Shahed.
Deși are mari probleme pe frontul de Est, Ucraina reușește să lovească tot mai des în adâncimea teritoriului rus, inclusiv în regiunea Moscova. Totuși, ucrainenii susțin că deși au capacitatea de a lovi inclusiv Kremlinul, aceștia explică de ce nu o vor face, nefiind nici rentabil. În contextul în care oricum Moscova e azi cel mai bine apărat oraș al Rusiei.
Ruşii continuă tentativele de a încercui oraşul Pokrovsk (estul Ucrainei) şi au adus noi trupe, aproximativ 11.000 de militari, în jurul acestuia, potrivit Corpului 7 de reacţie rapidă al Forţelor Aeropurtate Ucrainene, citat de agenția ucraineană Unian.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat prima utilizare în luptă a rachetelor Flamingo și Ruta. El a informat apoi că Ucraina planifică mai multe teste cu aceste arme în acest an.
Trupele ruse au primit ordin să “elibereze” Pokrovskul până la jumătatea lunii noiembrie. Acest lucru a fost anunțat de ziarul britanic The Financial Times (FT), care notează că pierderea acestei fortărețe a Forțelor Armate ale Ucrainei va permite trupelor ruse să avanseze în direcții noi.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază îngrijorătoare, odată cu confirmarea faptului că trupele nord-coreene nu doar că sunt prezente în Rusia, dar participă activ la operațiuni militare împotriva Ucrainei.
Companii din Lituania, Letonia și Estonia furnizează în secret combustibil navelor flotei din umbră rusești care transportă petrol sancționat prin Marea Baltică, a dezvăluit o investigație a postului public de radio lituanian LRT.
Propagandiștii ruși au distribuit din nou informații false cu privire la presupusa capturare a orașului Rodînske din regiunea Donețk, o tactică menită să amplifice iluzia de succes pe front. Realitatea de pe teren, confirmată de forțele ucrainene, demontează însă aceste pretenții.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
China nu e la prima acțiune agresivă în Marea Chinei de Sud. Incidentul din august, împotriva unei nave a Gărzii de Coastă Filipineze, s-a lăsat cu o umilință publică pentru Beijing.
Poliția belgiană a efectuat percheziții la SEAE, Serviciul Diplomatic al UE, la Colegiul Europei și la locuințe private.
În aproape patru ani de război în Marea Neagră, România nu deține nicio navă nouă, iar în privința dotărilor Forțele Navale sunt de departe cea mai știrbită structură de forță. Pentru Marina României însă vine o veste bună în contextul în care ajung în sfârșit în țară primele baterii de coastă Naval Strike Missile achiziționate în 2021 în programul de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).
Alianța Nord-Atlantică se pregătește să intre într-o nouă etapă a războiului de date, urmărind să rezolve o problemă critică generată de conflictul din Ucraina: incapacitatea de a schimba rapid și eficient volumele masive de date de luptă acumulate de Kiev cu partenerii NATO.
Presa turcă citată de agenția Rador raportează în această dimineață că petrolierul rusesc Midvolga 2 a fost vizat de un atac în apele Mării Negre, în apropierea coastelor Turciei. Petrolierul, cu un echipaj de 13 persoane, se îndrepta din Rusia spre Georgia, potrivit publicației Dunya.
Polonia tocmai a primit un nou lot de tancuri americane Abrams. E vorba de versiunea Abrams M1A2SEPv3, Polonia deja fiind de departe cel mai mare operator al Abrams în Europa, un tanc greu și performant, dar foarte costisitor. În paralel, România are și ea în derulare un contract de achiziție pentru tancuri Abrams, dar doar 54 de tancuri.
Pe 1 decembrie 2025, printr-un anunţ comun, Uniunea Europeană și Canada au confirmat că Ottawa a aderat oficial la instrumentul de finanțare a apărării SAFE, ceea ce face din Canada primul stat terț care primește acces la acest program.
Bulgaria a solicitat Comisiei Europene 3,2 miliarde de euro finanţare prin instrumentul Security Action for Europe (SAFE), a confirmat Ministerul Apărării pentru BTA, scrie Agerpres. Cererea este însoţită de Planul Naţional de Investiţii pentru Industria Europeană de Apărare, aprobat de Guvern pe 26 noiembrie.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat luni că UE pregăteşte sancţiuni suplimentare împotriva Belarusului, ca urmare a "atacului hibrid" asupra Lituaniei cu baloane pentru contrabandă, în timp ce Belarusul a acuzat la rândul său Lituania că foloseşte drone pentru operaţiuni de spionaj şi de răspândire de "materiale extremiste" împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, după găsirea unei astfel de drone, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Este timpul ca UE să renunțe la strategia ei eșuată de „reacționează, speră, repetă”, consideră directorul Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS), Steven Everts.
Rusia a anunțat că declarațiile celui mai înalt oficial militar al NATO, conform cărora alianța militară condusă de Statele Unite ar putea lua în considerare posibilitatea unui „atac preventiv”, sunt extrem de iresponsabile și reprezintă o tentativă de escaladare a situației.
Producătorii de arme din întreaga lume au atins niveluri-record de venituri în 2024, pe fondul războaielor și tensiunilor geopolitice, conform datelor publicate luni de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI).
Surse occidentale anunță că trupele ruse au cucerit în noiembrie cea mai mare suprafață din Ucraina din ultimul an. Moscova susține că în această toamnă “a eliberat” 87 de localități de pe teritoriul ucrainean.
Pentru prima dată, pe o dronă rusească de tip Shahed a fost descoperită integrată o rachetă aer-aer R-60. E o inovație la care Rusia apelează în aproape al patrulea an de război împotriva Ucrainei.
Problemele în industria de apărare germano-franceză nu sunt reflectate doar de ceea ce se preconizează deja a fi eșecul viitorului avion de vânătoare european de generația a 6-a, dar și de stadiul la care se află viitorul tanc european, cunoscut popular sud denumirea de Eurotank. Deși aici lucrurile stau mai bine decât în cazul avionului european, există întârzieri și viziuni diferite privind viitorul tanc care ar trebuie să înlocuiască modelul francez Leclerc și cel german Leopard.
Iluzia că Unchiul Sam va veni întotdeauna să ne salveze s-a risipit în noroaiele de la Cincu, în urma simulării unor manevre militare efectuate în cadrul Dacian Fall. Într-un amplu reportaj al agenției americane Bloomberg se precizează că scenariul testat de NATO ne arată o Europă descoperită, obligată să înfrunte o eventuală invazie rusă bazându-se strict pe propriile forțe convenționale, în timp ce sprijinul american, altădată automat, devine o variabilă incertă, limitată strict la logistică și nu la bocanci pe teren
După aproape 4 ani de război, Moscova se vede nevoită să strângă șurubul pentru populație și să crească cheltuielile militare: se taie de la sănătate și programe sociale, iar banii merg la Armată. Per total, Rusia intenționează să aloce pentru forțele sale armate cel mai mari procente din buget, de la Uniunea Sovietică încoace.
NATO analizează adoptarea unor măsuri mai proactive ca răspuns la escaladarea războiului hibrid desfășurat de Rusia și trecerea astfel la o nouă strategie în contextul atacurilor hibride ruse care includ atacuri cibernetice, operațiuni de sabotaj și încălcări repetate ale spațiului aerian aliat.
Aviația militară a României, și cea aliată, nu a mai evoluat azi la verticală în timpul paradei dedicată Zilei Naționale a României. Fapt care, din nou, a stârnit o dezbatere privind capacitatea avioanelor F-16. Teza principală e, desigur, „avioane care au costat sute de milioane de euro nu pot decola în condiții meteo nefavorabile”.
Președintele Poloniei își restrânge programul vizitei în Ungaria din cauza discuțiilor lui Orban cu Putin și a continuării cooperării cu Rusia.
Parada militară organizată la Bucureşti cu prilejul Zilei Naţionale a României se desfăşoară luni, începând cu ora 11:00, în Piaţa Arcului de Triumf.
Achiziția avioanelor de luptă Saab Gripen de către Columbia a intrat într-o nouă etapă de tensiune politică, după ce procuratura columbiană a solicitat Ministerului Apărării explicații complete privind contractul în valoare de peste 16 trilioane de pesos, echivalentul a aproximativ 3,1 miliarde de euro.
Încă de la începutul anului trecut, relațiile egipteano-turce au cunoscut o schimbare strategică rapidă, reflectată clar în sectoarele militar și de apărare.
Presa germană a informat că, pe 28 noiembrie, în Polonia a fost activată apărarea antiaeriană după ce au fost detectate activități intense ale aviației rusești în apropierea flancului estic al NATO.
Vocile care contează la Kiev și în cancelariile occidentale încep să articuleze cu voce tare ceea ce istoricii militari intuiau deja, dar politicienii refuzau să accepte: războiul din Ucraina nu se va încheia cu o paradă a victoriei în Piața Roșie și nici cu prăbușirea imediată a regimului de la Kremlin.
Recentele anunțuri venite de la Kiev, Stockholm și Paris privind posibila achiziție a unui număr impresionant de avioane de luptă europene - 100 de Rafale și până la 150 de Gripen - au generat mult entuziasm în spațiul public. Un total de 250 de aparate de zbor sună, într-adevăr, spectaculos. Totuși, dacă privim situația la rece, dincolo de retorica politică și de scrisorile de intenție, realitatea este mult mai nuanțată.
Invalidând calculele strategice care au dictat politica de apărare americană în ultimele decenii, președintele Donald Trump a anunțat, pe 27 noiembrie 2025, o decizie care remodelează doctrina de descurajare a Statelor Unite: achiziția de noi bombardiere B-2 Spirit.
La scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin, premierul ungar, Viktor Orban, a acordat un interviu publicației germane Welt am Sonntag, în care a declarat că, după încheierea ostilităților, Ucraina ar trebui să redevină un stat tampon între Rusia și țările NATO.
Președintele american Donald Trump a provocat un val de șoc la nivel global sâmbătă, 29 noiembrie, anunțând pe contul său de pe rețeaua socială TruthSocial că spațiul aerian "deasupra și în jurul Venezuelei" ar trebui considerat "complet închis".
Informațiile recente venite de la Berlin, conform cărora luna octombrie a marcat un record absolut în ceea ce privește activitatea dronelor deasupra bazelor militare germane, nu trebuie citite ca simple statistici ale unor incidente izolate de securitate.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe 18 noiembrie, în timpul vizitei prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman la Casa Albă, aprobarea sa de a vinde avioane de vânătoare stealth avansate F-35 către Riad, ca parte a unui acord strategic de apărare care include și achiziționarea a 300 de tancuri Abrams fabricate în SUA, o mișcare care consolidează parteneriatul de apărare dintre Statele Unite și Arabia Saudită.
Misterul exploziilor care au zguduit vineri două petroliere aflate la intrarea în strâmtoarea Bosfor s-a risipit mai repede decât fumul negru ridicat de pe punțile navelor avariate. Nu a fost vorba despre mine marine rătăcite aşa cum se credea și nici despre accidente tehnice cauzate de uzură morală a navelor, ci despre o operațiune chirurgicală asumată Ucraina.
