Președintele american, Donald Trump, a declarat astăzi (28.07.2025) că va scurta termenul de 50 de zile pe care l-a acordat anterior Rusiei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei la 10 sau 12 zile. El a spus că va confirma noua dată în viitorul apropiat. Acest lucru a fost raportat de Sky News, Reuters și AFP. Șeful Casei Albe a făcut aceste remarci la o întâlnire cu premierul britanic, Keir Starmer, în Scoția.

În timpul războiului de 12 zile cu Iranul, SUA au folosit peste 100 de rachete THAAD, dezvăluind o lipsă critică de interceptoare și o amenințare la adresa securității globale.

Portalul rusesc de propagandă Topwar.ru, o portavoce a Moscovei, a informat, pe 27.07.2025, preluând o știre a agenției Reuters, că serviciile de informații sud-coreene au ajuns la concluzia că armata rusă pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, cu sprijinul militarilor nord-coreeni.

Pe fondul accentuării crizei umanitare din Fâșia Gaza, poziția Franței privind recunoașterea Palestinei ca stat pare să câștige teren în Europa. Parlamentari britanici din nu mai puțin de nouă partide politice au semnat recent o scrisoare comună adresată prim-ministrului Keir Starmer, prin care solicită guvernului recunoașterea statului palestinian independent.

Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă (26.07.2025) că a capturat a doua localitate din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. După satul Dachne, Maliyivka este următorul sat cucerit în timpul ofensivei rusești în regiunea cunoscută, printre altele, pentru minele de cărbune, scrie agenția de presă slovacă TASR, care a preluat informații pe această temă de la TASS și AFP.

Guvernul german a exclus vineri posibilitatea de a urma exemplul Franţei şi să recunoască statul palestinian, estimând că acest pas necesar către soluţia a două state (israelian şi palestinian) trebuie să se desfăşoare abia la sfârşitul procesului de pace, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.

Ucraina a primit confirmarea că va primi trei sisteme Patriot din cele 10 necesare. Germania și-a confirmat disponibilitatea de a livra două sisteme, iar Norvegia și-a confirmat disponibilitatea de a livra unul, a declarat Volodimir Zelenski.

Franţa va recunoaşte statul Palestina la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite de la New York, în septembrie, a anunţat joi preşedintele Emmanuel Macron pe reţelele de socializare.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urma unui val de critici și proteste de stradă, a anunțat că va depune o nouă lege, promițând să restabilească independența agențiilor anticorupție, trecute de curând în subordinea procuraturii.

Departamentul de Stat al SUA a aprobat posibila vânzare către guvernul Ucrainei de vehicule de luptă pentru infanterie Bradley, dar și a unor  sisteme de rachete antiaeriene HAWK Faza III.

Ucraina a pierdut marți primul dintre avioanele de vânătoare Mirage 2000 livrate de Franța țării invadate de Rusia. Accidentul a fost cauzat de o defecțiune tehnică în timpul unei misiuni, pilotul ejectându-se la timp.

Sâmbătă, 20 iulie, Forțele de Apărare ale Ucrainei au executat o serie de lovituri de precizie de mare succes, vizând elemente critice ale rețelei de apărare aeriană a Rusiei în regiunea Belgorod. Conform Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, atacurile au dus la distrugerea unui sistem de rachete sol-aer S-300P și la avarierea gravă a unui complex radar modern Nebo-M.

Rusia intenționează să cheltuiască aproximativ 1,1 trilioane de dolari pentru reînarmare până în 2036, ceea ce va reprezenta cel mai mare program militar al țării de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Acest lucru a fost declarat astăzi (22.07.2025) de șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, Kirilo Budanov, care a subliniat că Moscova se pregătește pentru un potențial conflict la scară largă.

Operatorii Batalionului 424 Svarog, din cadrul Forțelor Ucrainene de Sisteme Fără Pilot, au distrus un complex experimental rusesc de război electronic KOP-2 pe una dintre liniile frontului.

Președintele azer Ilham Aliyev i-a îndemnat pe ucrainenii care se opun invaziei Rusiei în weekend să „nu accepte niciodată ocupația” teritoriului lor, un semn în plus al relațiilor tensionate dintre Baku și Moscova.

Statele Unite au anunțat săptămâna trecută că vor consolida cu sisteme Patriot apărarea antiaeriană a Ucrainei, iar echipamentele vor fi finanțate de ”statele NATO”. După ce Germania a confirmat că va ajuta la transferul a încă 5 sisteme Patriot către Ucraina, alte două state europene confirmă că se vor implica în acest proces.

Iranul consideră ţările europene responsabile pentru eşecul acordului nuclear din 2015 şi le acuză că nu şi-au respectat angajamentele, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, înaintea discuţiilor de vineri, la Istanbul, cu Franţa, Regatul Unit şi Germania, relatează Agerpres și AFP.

De ce ne era frică, se pare că nu vom scăpa. Rusia și China par a-și coordona mișcările în direcția destructurării ordinii mondiale din ultimii 80 de ani.

În noaptea de duminică spre luni, 20 spre 21 iulie, în jurul orei 03.00, sistemele de supraveghere radar ale Ministerului Apărării Naționale au semnalat ținte aeriene care au evoluat pe diferite traiecte de zbor în spațiul aerian ucrainean, la nord de frontiera cu România, în apropiere de zona Maramureș - Suceava. Patru avioane ucrainene au intrat neintenționat și în spațiul aerian al țării noastre, fiind ridicate două avioane F-16 ale României și două Eurofighter Typhoon ale Italiei, stat partener care efectuează aici misiuni de Poliție Aeriană.

În cursul nopții de 21.07.2025, trupele ruse au executat un atac masiv asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei, întrebuințând rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, aeriană și maritimă, precum și drone de diferite tipuri.

Oficialii americani au informat guvernul elvețian că sistemele de apărare antiaeriană Patriot aflate în curs de producție pentru Elveția vor fi redirecționate pentru a ajuta la apărarea Ucrainei, potrivit unui anunț al autorităților elvețiene. Desigur, acest transfer către Ucraina se face cu acordul Elveției. 

Arma asimetrică a săracului, drona explozivă „Shahed”, folosită în atacuri masive, întinde tot mai mult apărarea ucraineană.

În plus, prognoza despre cum va evolua numărul dronelor rusești, utilizate într-un singur atac (acum având ziua și atacul), produce și mai multă îngrijorare.

Administraţia preşedintelui Donald Trump revizuieşte calendarul transferului sistemelor de apărare antiaeriană Patriot, astfel încât Germania să poată transfera rapid două sisteme către Ucraina, relatează sâmbătă agenţiile de presă Agerpres și UNN, citând The Wall Street Journal (WSJ)

Un nou lot de tancuri de producție americană de tip M1A1 Abrams a fost livrat Ucrainei, acestea urmând să ajungă în scurt timp pe frontul ucrainean, unde forțele de apărare ucrainene rezistă de mai bine de trei ani și jumătate războiului rus de agresiune declanșat după invazia pe scară largă din februarie 2022.  Tancurile nu vor fi însă livrate de SUA, care nu mai sunt principalul furnizor de astfel de tancuri pentru ucraineni. Nu vor fi nici un „game changer” în război, dar orice tehnică transferată contribuie la rezistența Ucrainei.

În cursul nopții de 19.07.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un nou atac masiv asupra țintelor de pe teritoriul Ucrainei, întrebuințând drone și rachete de mai multe tipuri, cu bazare terestră și aeriană.

Zilele trecute, ministrul apărării Ionuț Moșteanu, într-o discuție cu jurnaliștii, la care a participat și DefenseRomania, s-a referit și la subiectul ajutorului militar pe care România îl acordă Ucrainei. Informațiile rămân clasificate, dar situația ar putea să se schimbe, lucru confirmat și de șeful MApN.

Producția de serie pentru blindatele 4x4 Cobra II ale Armatei României va începe în această vară la Mediaș, unde transferul de tehnologie e efectuat în proporție de aproape 100% de către compania turcă Otokar. Dar cum va decurge acest proces și care e de fapt situația la Automecanica Mediaș, în contextul în care există destul de multă confuzie cu privire la cine deține de fapt Automecanica?

Donald Trump a ales, din nou, platforma sa de socializare pentru a da tonul unei zile cruciale la Washington, chiar înaintea întâlnirii cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și cu o serie de lideri europeni. Mesajul, sec și fără ocolișuri, a așezat povara încheierii războiului direct pe umerii Kievului: Volodimir Zelenski poate pune capăt conflictului „aproape imediat”, dacă vrea. Dar prețul, sugerează Trump, nu e negociabil: renunțarea la Crimeea și, mai ales, la aderarea la NATO.

China intenționează, foarte probabil, să se afișeze în cadrul viitoarei parade militare cu un vehicul subacvatic fără pilot de mari dimensiuni. După cum arată imaginile obținute în timpul repetițiilor pentru parada militară din 3 septembrie - când Beijingul va marca 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și victoria Chinei împotriva agresiunii japoneze - o dronă neagră de dimensiuni mari, asemănătoare unei torpile, este transportată pe o platformă specială.

Racheta de croazieră cu rază lungă de acțiune Flamingo, dezvoltată în Ucraina, a intrat în producție în serie, a raportat fotojurnalistul Associated Press (AP), Efrem Lukatsky, pe 17 august. Lukatsky, care a avut acces pentru a fotografia racheta la un atelier nedezvăluit al companiei ucrainene de apărare Fire Point pe 14 august, a precizat că racheta are o rază de acțiune de 3.000 de kilometri. Specificațiile tehnice oficiale nu au fost făcute publice.

Au trecut două zile de la summitul Trump – Putin din Alaska și începe să se contureze principala condiție a Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina. Ea ar fi retragerea fără luptă a trupelor ucrainene din regiunea Donețk ceea ce ar însemna predarea centurii de orașe-fortăreață Sloviansk – Kramatorsk – Konstantianivka – Drujkova.

Scena politică internaţională a fost zguduită de un anunț cu greutate, venit direct de la agenţia Reuters: cererile lui Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, discutate cu Donald Trump la summitul din Alaska. Aceste „propuneri de pace”, așa cum le descriu surse anonime, ridică multe semne de întrebare și stârnesc îngrijorare în rândul liderilor europeni. Ceea ce a ieșit la iveală a fost un plan ce sună mai degrabă a un schimb inegal de terenuri decât a o soluție de pace echitabilă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit duminică la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o vizită premergătoare discuțiilor cruciale de la Washington cu președintele american Donald Trump. Într-o conferință de presă comună, liderii au subliniat necesitatea unei acțiuni unite și a unor garanții de securitate solide pentru Ucraina.

În ziua întâlnirii cu Donald Trump, președintele rus a făcut modificări legislative care vor permite companiei americane Exxon Mobil să își recâștige participația în proiectul de petrol și gaze naturale Sakhalin-1.

O propunere surprinzătoare, dar cu potențial istoric, a apărut pe scena diplomatică internațională, în urma summit-ului din Alaska dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin. Cancelarul german Friedrich Merz a dezvăluit, sâmbătă, că Statele Unite sunt pregătite să ofere garanții de securitate Ucrainei, o inițiativă salutată ca o „veste bună” ce ar elibera Europa de o responsabilitate exclusivă în sprijinul Kievului.

Pentru prima dată de la începutul invaziei ruse la scară largă, țările europene au depășit Statele Unite în ceea ce privește volumul de sprijin militar industrial acordat Kievului. O veste care confirmă, din nou, o nouă realitate geopolitică. Conform unui studiu realizat de respectatul Institut Kiel pentru Economia Mondială din Germania, de la începutul invaziei în februarie 2022 și până la sfârșitul lunii iunie 2025, Europa a alocat cel puțin 35,1 miliarde de euro (41,1 miliarde de dolari) pentru producția de armament destinată Ucrainei. Această cifră este cu 4,4 miliarde de euro mai mare decât cea a Statelor Unite, pe parcursul aceleiași perioade.

Trupele ruse au ocupat alte două sate din regiunea Donețk din estul Ucrainei, pe fondul intensificării luptelor din zonă, a anunțat armata ucraineană într-o declarație oficială pe 16 august.

Frontul din apropierea orașului Pokrovsk, din regiunea ucraineană Donețk, a devenit un punct fierbinte al conflictului, unde forțele rusești folosesc o strategie brutală, bazată pe sacrificiul masiv de vieți omenești, în încercarea de a obține câștiguri teritoriale simbolice. Rapoartele de pe linia frontului, inclusiv cele ale unor analiști militari ruși, sugerează că această tactică, supranumită „mașina de tocat carne”, este aplicată cu o brutalitate extremă, iar orice formă de disidență din rândul comandanților este pedepsită cu dispariția.

Liderii europeni au emis sâmbătă o declarație comună, salutând eforturile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, dar au reiterat necesitatea unor garanții de securitate solide pentru Kiev și a unui veto rusesc asupra viitorului său în NATO și UE.

Czechoslovak Group, gigantul ceh din industria de apărare, se extinde pe piața americană, primind un contract uriaș pentru a moderniza o fabrică strategică de muniție a armatei SUA. Administrația americană a decis să accelereze masiv producția de muniție, iar pentru prima dată, a apelat la expertiza unei companii europene. MSM Group North America, o subsidiară a grupului slovac MSM, parte la rândul ei a puternicului conglomerat ceh Czechoslovak Group (CSG), a obținut un contract de 635,2 milioane de dolari pentru a construi noi facilități la Iowa Army Ammunition.

Sâmbătă dimineață, la doar câteva ore după un summit istoric în Alaska, care nu a adus niciun armistițiu, președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au purtat o convorbire telefonică. Un dialog-cheie care a decurs pe două paliere: inițial, o discuție bilaterală, urmată de o conferință telefonică extinsă cu lideri europeni.

Cu ocazia Zilei Forțelor Armate Poloneze, celebrată la 15 august, Polonia a organizat o paradă militară de amploare în capitala sa, Varșovia, eveniment ce a marcat victoria țării asupra Armatei Roșii în Bătălia de la Varșovia din 1920. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a reamintit semnificația istorică a evenimentului, declarând că „Rusia nu este invincibilă”.

Într-o reacție rapidă și tranșantă, ministrul de externe ceh, Jan Lipavsky, a dinamitat retorica propagandei ruse, calificând drept „absurdități” declarațiile președintelui Vladimir Putin de după summitul din Alaska cu Donald Trump. Declarațiile sale au punctat o realitate crudă și dureroasă, pe care Kremlinul încearcă din răsputeri să o estompeze: conflictul nu are la bază decât ambițiile imperiale ale Moscovei.

Germania a prezentat recent o nouă rachetă anti-dronă, un proiect care ridică o întrebare esențială în contextul războiului modern: este o soluție militară scumpă justificată, chiar și atunci când este prezentată ca "ieftină"? La 2.500 de euro bucata, racheta DroneHammer este o "afacere" față de un sistem de apărare antiaeriană tradițional, dar o extravaganță față de o dronă FPV de 500 de euro, care ar putea face aceeași treabă. O analiză rece a tehnologiei arată că nemții par să reinventeze roata, ignorând lecțiile de pe câmpul de luptă din Ucraina.

Cine se mai gândea că avioanele de vânătoare sovietice, scoase din uz de ani buni, mai pot stârni interesul? Se pare că da, cel puțin în Ungaria. O poveste demnă de un film de spionaj a apărut în presa maghiară, ridicând semne de întrebare serioase despre securitatea națională. Se pare că, acum aproximativ două săptămâni, piese de valoare au fost furate de la avioane MiG-29 dezafectate, aflate pe aerodromul militar Kecskemét.

Lumea a privit cu sufletul la gură spre Alaska. Pentru puțin peste cinci ore, președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, s-au întâlnit față în față la o bază militară din Anchorage. Așteptările erau uriașe, alimentate de declarațiile optimiste ale lui Trump, care promisese o încetare a focului. Finalul a fost însă abrupt și, cel puțin pentru Ucraina, fără niciun rezultat concret.

Președintele american Donald Trump s-a întâlnit cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă. Discuțiile de vineri de la baza aeriană Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska, sunt urmărite îndeaproape din cauza războiului în curs din Ucraina, care se poartă pentru a preveni o invazie rusă la scară largă.

Deși Marea Britanie nu are trupe în Ucraina care ar putea participa la lupte directe împotriva Rusiei, o imagine cu doi colonei britanici capturați a început recent să circule pe rețelele de socializare. Cu toate acestea, bărbații în cauză nu există, iar întregul mesaj este propagandă rusească, imaginea fiind în mod clar opera inteligenței artificiale.

Primele minute vor fi decisive, avertiza Trump, zilele trecute, cu privire la ”întâlnirea secolului” dintre el și dictatorul rus Vladimir Putin. Dar, până atunci, părțile vor să dea semnale potrivit cărora sunt ”in control”. Discuțiile sunt programate să înceapă la ora 22.30, ora României.

La manifestările dedicate Zilei Marinei Române 2025 au luat parte peste 3.500 de militari, majoritatea români, dar și din state partenere. Turcia a fost prezentă cu două nave – o fregată și o corvetă,  iar Bulgaria a participat cu o fregată.

Guvernul bulgar a anunţat vineri construirea unei baze militare cu o capacitate de minim 5.000 de soldaţi.

Un summit crucial se desfășoară astăzi în Alaska, unde președintele american Donald Trump se întâlnește cu omologul său rus, Vladimir Putin. Agenda oficială, axată pe posibila încheiere a războiului din Ucraina, este deja umbrită de o strategie elaborată a Kremlinului: distragerea atenției. Potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia va folosi summitul nu pentru a discuta pacea, ci pentru a încerca să obțină un ajutor economic vital.

Europa se pregătește pentru o nouă realitate. După ani de zile de investiții timide în apărare, liderii europeni par să fi înțeles că o Rusie agresivă nu este doar un simplu avertisment, ci o amenințare iminentă. Semnalul cel mai clar al acestei schimbări de paradigmă vine nu de la o nouă flotă de tancuri, ci dintr-un proiect aparent banal: redeschiderea unei căi ferate vechi de 170 de ani.

Într-un context geopolitic tensionat, Germania pare să-și revizuiască drastic politica de înzestrare militară. După ani de discuții și tergiversări, se pare că Guvernul de la Berlin este gata să facă un pas important, hotărând să extindă arsenalul de rachete de croazieră Taurus. Această decizie, deși încă neconfirmată oficial, ar putea marca momentul unei schimbări de paradigmă în strategia de securitate a Bundeswehr, mai ales în fața amenințărilor din est.

Ziua Marinei Române, ajunsă la cea de-a 123-a ediție, a fost marcată printr-o serie de evenimente desfășurate în principalele porturi ale țării, însă declarațiile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, au fost cele care au punctat cel mai clar noile realități de securitate și economice cu care se confruntă România. De la malul mării, oficialul a vorbit deschis despre provocările generate de războiul din Ucraina, despre planurile de înzestrare militară și despre perspectivele economice ale Mării Negre.

SUA blochează un important canal financiar ilegal, prin care Rusia se conecta internațional. Valoarea tranzacțiilor prin el depășise 100 de miliarde de dolari. Administrația americană, înainte cu o zi de summitul Trump – Putin din Alaska, trimite Moscovei un avertisment privind ceea ce va face în continuare dacă Rusia nu acceptă pacea în războiul din Ucraina.

Pierderea recentă a unui alt avion multirol Su-30SM din flota aeriană a Flotei Ruse din Marea Neagră scoate în evidență o realitate dură pentru Kremlin: capacitatea sa de luptă aeriană este erodată constant și ireversibil. Conform analizei publicației Militarnyi și a altor experți militari, unitatea de elită a Rusiei, Regimentul 43 Aviație Navală de Asalt, a pierdut deja mai mult de jumătate din flota sa de Su-30SM, avioane cu care a început invazia la scară largă în 2022.