Poți descărca aplicația:
"Dacă viaţa şi sănătatea poliţiştilor de frontieră vor fi ameninţate, vom face uz de toate mijloacele de protecţie puse la dispoziţia noastră prin lege, inclusiv de armele de foc", a declarat ministrul afacerilor interne ucrainean Denis Monastirski, în Parlamentul Ucrainei.
Mii de migranţi încearcă de luni de zile să ajungă în Uniunea Europeană dinspre Belarus. Situaţia a degenerat în ultimele săptămâni, mai multe mii de persoane au rămas blocate la frontiera polonezo-belarusă, provocând tensiuni importante între Minsk, susţinut de Moscova, şi Bruxelles.
Autorităţile Ucrainei, ce se învecinează cu Belarus şi cu mai multe ţări din UE, sunt îngrijorate că migranţii blocaţi la frontierele poloneze şi ale republicilor baltice ar putea încerca să ajungă în UE prin Ucraina.
Europenii acuză regimul preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko de faptul că a orchestrat acest aflux de migranţi - majoritatea provenind din Orientul Mijlociu - eliberându-le vize, ca să se răzbune pentru sancţiunile occidentale.
Unele ţări, printre care Polonia şi Ucraina, au acuzat Moscova, principalul aliat al Minskului, că a tras sforile în această criză.
"Nu excludem posibilitatea ca Rusia să decidă în mod intenţionat să trimită un mare număr de migranţi ilegali spre teritoriul nostru prin Belarus", a declarat ministrul ucrainean de interne în acelaşi discurs, retransmis la televiziune.
"Ne pregătim pentru această situaţie", a afirmat el, adăugând totodată că situaţia actuală la frontiera dintre Ucraina şi Belarus este "sub control şi stabilă".
Kievul a anunţat săptămâna trecută că intenţionează să desfăşoare mii de poliţişti la frontiera sa cu Belarus.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) respinge declaraţiile Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO, pe care le consideră "inoportune şi lipsite de orice fundament".
Administraţia Prezidenţială a anunţat în urmă cu câteva minute ca preşedintele Klaus Iohannis a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru miercurea viitoare, la Palatul Cotroceni.
Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care cer ca forţelor NATO din România şi Bulgaria să fie retrase în totalitate, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, precizează Reuters.
Ca răspuns la desfăşurarea de soldaţi şi tehnică militară rusă în jurul Ucrainei, Olanda trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria. Avioanele ar urma să ajungă în Bulgaria la începutul lunii aprilie pentru a participa la misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing), sub egida NATO. De, asemenea, Haga este dispusă să furnizeze arme Kievului și ia în considerare trimiterea de instructori militari pentru pregătirea Forţelor Armate Ucrainene, se arăta într-un comunicat al Ministerului olandez al Apărării.
Ministrul britanic adjunct al apărării, James Heappey, a confirmat miercuri că Marea Britanie a oferit asistență militară armatei ucrainene sub formă a „mii de rachete antitanc ușoare” - adică vorbim despre aproximativ 2.000 de rachete antitanc de tip NLAW, aşa cum precizează mai multe surse media britanice.
Raytheon Missiles & Defense Romania reiterează importanța sistemelor Patriot, atât pentru apărarea anti-aeriană a României, cât și pentru cea a NATO.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a explicat în cadrul unui interviu acorat în timpul emisiunii Tema Zilei, de pe TVR1, ce rol va juca România într-un eventual conflict militar ruso-ucrainean: Nu va fi război, este clar, în care să fie implicată România. Ţara noastră este parte a NATO și reacționează împreună cu Alianța, în armonie și într-o strategie foarte coerentă.
În criza din Ucraina, concomitent, se întâmplă 2 lucruri: pe de o parte se continuă negocierile între Rusia și Occident, pe de altă parte, pe uscat, pe mare și în aer Putin transferă trupe și tehnică de luptă la granița de Est a Ucrainei. Efortul militar este uriaș pentru Rusia și la fel de mare este efortul economic. Este evident că economia Rusiei nu poate susține un război pe termen lung în Ucraina. Tocmai de aceea, probabil că la Kremlin se speră la un conflict scurt și determinant.
