Liderii separatişti actuali sunt arătaţi învingători potrivit primelor rezultate parţiale după alegerile organizate duminică în estul prorus al Ucrainei, în pofida criticilor Kievului şi Occidentului care au denunţat aceste scrutinuri ca ilegale, comentează AFP.
Ţinute sub supravegherea militarilor înarmaţi cu pistoale kalaşnikov şi recompensate bilete de loterie sau cartele de reîncărcare a telefoanelor mobile, aceste scrutinuri vizau alegerea "preşedinţilor" şi "deputaţilor" pentru cele două "republici populare" autoproclamate de rebeli la Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR), care de peste patru ani se sustrage autorităţii Kievului.
Fără surprize, "comisiile electorale" ale celor două teritorii au afirmat că actualii lideri interimari, Denis Puşilin, un fost negociator cu Kievul în vârstă de 37 de ani, la Doneţk şi Leonid Pasecinik la Lugansk conduc detaşat cu 57% şi 70% din voturi după numărarea a 27% şi 31% din buletine.
Aceste alegeri întăresc separarea teritoriilor rebele de restul ţării şi caută să acorde legitimitate noilor lideri, în timp ce procesul de pace este la punct mort iar ciocniri violente înrăutăţesc frecvent bilanţul acestui conflict estimat de ONU la peste 10.00 de morţi.
Secţiile de votare s-au închis la orele 17.00 GMT. Participarea a depăşit 80% în "republica" Doneţk şi 77% în cea de la Lugansk, au precizat autorităţile respective.
În apropierea a numeroase secţii de votare din Doneţk, militari purtând cagule şi înarmaţi cu puşti de asalt au patrulat în cursul zilei, a constatat AFP.
Organizarea acestor alegeri a declanşat proteste ferme din partea Kievului şi Occidentului, care văd o implicare a Moscovei şi le consideră contrare acordurilor de pace de la Minsk.
,,Sunt organizate sub ameninţarea mitralierelor ruseşti, într-un teritoriu ocupat" de Rusia, a declarat sâmbătă seară preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko.
El a făcut cunoscut că a abordat acest subiect duminică, cu prilejul unei scurte discuţii cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelarul german, Angela Merkel, în marja ceremoniilor organizate cu prilejul centenarului armistiţiului, la care a participat, de asemenea, preşedintele rus, Vladimir Putin.
"În loc să pună în aplicare acordurile de la Minsk şi să avanseze spre pace", Rusia "instituţionalizează situaţia actuală prin intermediul unor 'alegeri' trucate", a acuzat la rândul său duminică pe Twitter emisarul special al Washingtonului pentru Ucraina, Kurt Volker.
Bruxellesul a condamnat sâmbătă aceste alegeri ca "ilegale şi ilegitime".
Conflictul dintre separatiştii proruşi şi armata ucraineană s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014. Acordurile de pace semnate în 2015 la Minsk şi numeroasele armistiţii instaurate au permis diminuarea considerabilă a confruntărilor, dar violenţele se reiau sporadic.
Aspectul politic al acordurilor de la Minsk a rămas nerealizat, cele două tabere pasând una alteia responsabilitatea pentru eşec.
România nu recunoaşte legitimitatea scurtinului
Ministerul Afacerilor Externe a transmis, sâmbătă, că nu recunoaşte legitimitatea alegerilor în regiunile controlate de separatişti din Doneţk şi Lugansk, pe teritoriul Republicii Ucraina, şi condamnă ferm organizarea acestora.
„Ministerul Afacerilor Externe nu recunoaşte legitimitatea aşa-numitelor , din data de 11 noiembrie 2018, în regiunile controlate de separatişti din Donetsk şi Lugansk, pe teritoriul Republicii Ucraina şi condamnă ferm organizarea acestora, ce contravine grav ordinii constituţionale ucrainene şi angajamentelor asumate în cadrul acordurilor de la Minsk, formatul agreat care vizează soluţionarea pe cale paşnică a conflictului", transmite MAE, într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, Ministerul Afacerilor Externe reiterează sprijinul său pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele sale recunoscute la nivel internaţional şi condamnă orice încercare de ignorare a normelor internaţionale şi de subminare a eforturilor de realizare a păcii în estul Ucrainei.
De asemenea, MAE solicită ajutorul părţilor responsabile pentru a depăşi criza şi a găsi soluţii.
„Ministerul Afacerilor Externe face apel la părţile responsabile să se implice activ în dialog pentru depăşirea crizei actuale şi identificarea de soluţii în conformitate cu normele dreptului internaţional şi cu dorinţa tuturor statelor europene de a trăi în pace şi securitate", mai transmite Ministerul de Externe.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
