Viktor Mujenko a admis acest lucru într-un interviu pentru BBC, publicat pe 1 decembrie, la doar câteva zile după ce președinția ucraineană anunța și ea că va urma o "întărire semnificativă" a fortificaţiilor defensive ale Ucrainei. Nu este exclus ca între președinția ucraineană și fostul șef al SMG să fi existat o anumită coordonare în expunerea situației militar-strategice în care se află țara.
În prima parte a interviului, Mujenko rezumă situația actuală de pe front, dar și remarcă unele minusuri în planificarea contraofensivei ucrainene din vară.
”Situația de pe front are anumite puncte de tensiune. Acest lucru se aplică în special direcției Kupyansk, unde Rusia, într-adevăr, atacă unitățile noastre. Sarcina noastră este să ne menținem trupele dincolo de râul Oskil pe direcția Kupyansk și dincolo de râul Zherebets pe direcția Lyman.
În continuare, vedem luptele din zona Bakhmut. Avdiyivka reprezintă o situație foarte dificilă pentru Forțele Armate ale Ucrainei. Atacurile nu s-au oprit din 10 octombrie. Și, slavă Domnului, că astăzi trupele ucrainene mai dețin aceste poziții cu prețul sacrificiului suprem, cu prețul eroismului.
Luptele în zona Maryinka au devenit mai intense. Trupele ruse încearcă să împingă unitățile ucrainene de la periferia vestică a orașului Maryinka. Pe direcția Orihiv numită Zaporojie - în zona localităților Robotine și Verbove - există anumite acțiuni active din partea ucraineană și, în consecință, contraatacuri din partea forțelor de ocupație ruse.
Și, de asemenea, o situație dificilă care s-a dezvoltat pe cursul inferior al Niprului în direcția Herson. Acolo, trupele ucrainene au preluat controlul asupra capului de pod, care trebuie extins. Tocmai în scopul extinderii acestui cap de pod, se desfășoară acțiunile ucrainene. Sarcina trupelor ruse este de a elimina trupele ucrainene din acest cap de pod, de a-l recuceri și, cel puțin, de a le împinge înapoi pe malul drept. O situație atât de dificilă.”
Mujenko consideră că militarii ucraineni au făcut adevărate minuni pe timpul contraofensivei deși condițiile fizico-geografice și tactice nu erau de partea lor.
”Cât despre contraofensivă, nu aș spune că nu există câștiguri acolo. Unitățile ucrainene - soldați și comandanți - au făcut un miracol. Pentru că în condiții fizice și geografice nefavorabile, în absența superiorității aeriene, fără superioritate a focului (de artilerie – nota autorului), în prezența câmpurilor de mine adânc eșalonate și a fortificațiilor semnificativ întărite, trupele ucrainene au reușit să-i împingă pe ruși. Și ceea ce au făcut militarii Forțelor Armate ale Ucrainei, poate că nicio altă armată din lume nu ar putea face.”
La întrebarea dacă nu cumva era mai bine ca trupele ucrainene să-și concentreze efortul pe o singură direcție – de exemplu doar în sud, Mujenko a răspuns că acțiunile ofensive pe mai multe direcții nu au fost bine coordonate între ele și, în plus, au diluat forța de pe axa principală.
”(…) Calculele anterioare care s-au făcut sunt calcule matematice, nu știu de ce nu au fost acceptate. Nu au arătat deloc progrese mari în acțiunile noastre când s-a făcut proiectarea generală a operației de contraofensivă. Planul strategic al acestei operații nu era vizibil. Au fost vizualizate operații separate pe direcții separate (Elementele planului nu erau suficient de bine interconectate pentru a se atinge scopul operației – nota autorului). Și se pune întrebarea în ce măsură au fost conectate cu planul general, astfel încât să fie posibil să se planifice nu numai acțiunile părților și subdiviziunilor, ci și furnizarea de resurse corespunzătoare.
În consecință, nu am avut o concentrare de trupe. Pe lângă toate condițiile nefavorabile pe care le-am menționat, nu a existat nici superioritatea numerică. Și dacă a fost, a fost nesemnificativă - undeva la 1:1, 1,2:1 în favoarea noastră. Acesta nu este avantajul care ar trebui să fie atunci când se desfășoară astfel de operații ofensive. Și am fost surprins în articolul generalului Zaluzhnyi că se referă la niște calcule furnizate de parteneri, conform cărora trupele ucrainene ar fi trebuit să intre deja în Crimeea de trei-patru ori și să se întoarcă înapoi.
Apare întrebarea - cine a acceptat aceste calcule? Unde este conducerea acestei operații strategice, care ar fi trebuit să treacă ea însăși prin aceste calcule, pentru a înțelege cât de realiste sau nerealiste sunt, ținând cont de toate acele condiții? A fost cu adevărat partea ucraineană capabilă să evalueze în mod adecvat inamicul și capabilitățile acestuia? Am evaluat cu adevărat toți factorii pe care i-am avut în vedere când am vorbit despre condiții nefavorabile?”
Mujenko a apărat decizia conducerii militare ucrainene de a prelungi apărarea Bahmutului cât mai mult timp posibil.
”S-ar putea (ca Bahmutul) să fi fost una dintre acele direcții, destinate să devieze o parte din forțele și mijloacele forțelor de ocupație ruse de pe alte direcții principale.”
Referindu-se la capul de pod ucrainean de pe malul stâng al Niprului (la sud de fluviu), Mujenko l-a apreciat ca fiind foarte important, dar consideră că forțele ucrainene trebuiau să îl inițieze mai devreme.
”În primul rând, în ceea ce privește zona Herson, mai jos de Nipru, chiar cred că are succes. Pentru că operația constă în forțarea unui obstacol atât de larg, care este fluviul Nipru, mai ales în partea inferioară, spre gura de vărsare, unde sunt o grămadă de insule, brațe și așa mai departe. Este de mare importanță.
Am capturat capul de pod de pe malul opus. Întrebarea este oportunitatea acestei operații și perspectivele ei. Adică, avem perspectiva extinderii acestui cap de pod la o asemenea dimensiune încât să putem organiza logistica, dislocarea și deplasarea echipamentelor grele și a armelor? Și apoi - logistică, adică furnizarea de mijloace materiale pentru acele trupe care vor fi amplasate pe acest cap de pod.
În prezent, lucrăm sub așa-numita „umbrelă” de artilerie, care operează de pe malul drept. Cât de departe putem merge dincolo de dimensiunea maximă a acestei „umbrele”? Aici apare o întrebare. În ce măsură putem opera rezerve pentru a consolida grupul care se află pe malul stâng?
Dar, în sine ca tip de manevră, ca operație de forțare, este într-adevăr una dintre cele mai diicile operații. Și a fost desfășurată cu succes de partea ucraineană.
După părerea mea, operația ar fi trebuit să fie efectuată puțin mai devreme. Îmi este greu să spun cât de mult. Acest lucru necesită o înțelegere completă a situației care a existat. Cred că ar fi trebuit să fie planificată cu perspectiva succesului pe direcția principală, și apoi cu posibilitatea convergenței acestor două forțe într-un loc anume. Unde ar putea fi? În Melitopol? Poate fi. Poate în Tokmak. Poate în raionul Kalanchak sau în raionul Henichesk. Există diferite opțiuni. Dar trebuia să fie într-un plan mult mai cuprinzător”.
Mujenko consideră că trupele ucrainene trebuie să-și asume riscul de a reformata frontul, explicând că acum, este prioritară apărarea, dar trebuie create și capabilități de contraatac bine pregătite.
”Nu aș spune că situația (de pe front) este în impas, pentru că este un război. Aici nu sunt doar victorii, ci uneori sunt și înfrângeri. Aici nu există doar un avans reușit, ci și faptul că ne reține inamicul. Nu există doar ofensivă, ci și apărare.
Consider că astăzi, trecerea la apărare este o problemă urgentă.
Apărare strategică activă, care să permită și lansarea de contraatacuri de succes pe anumite direcții. Trebuie să reformatăm frontul. Trebuie să creăm o rezervă puternică, nu doar cantitativă, ci și calitativă. Și o rezervă de calitate este constituită din structuri militare (bine închegate – nota autorului): o brigadă, un corp și așa mai departe. Pregătit, echipat, coordonat, cu moral ridicat și capabil să rezolve probleme.
În plus, Mujenko consideră că actualul sistem de organizare și conducere a forțelor de pe front nu permite rezolvarea eficientă a situațiilor din teren.
”Trebuie create grupuri operative adecvate și ordine de luptă corespunzătoare, trebuie proiectat și creat un sistem de management adecvat și așa mai departe.
Pentru că astăzi știm de cazuri când există zeci sau chiar mai multe părți și subdiviziuni care sunt legate de un singur organ de conducere. Într-o astfel de situație, este pur și simplu imposibil să se efectueze un management de înaltă calitate în timp util, să se răspundă acelor riscuri care apar. Asta vreau să spun.
Este un proces complex. Este asociat cu risc, dar este necesar să ne asumăm acest risc. Risc calculat. Este necesar să mergem și să reformatăm frontul. Și, probabil, că acest lucru se aplică nu numai frontului de la Kupyansk la Herson. Și în partea de est - de la Harkov la Sumy și Cernihiv. Și în nord - regiunile Cernihiv, Kiev, Jytomyr, Rivne. Trebuie să înțelegem ce grupuri există și unde sunt rezervele. Pentru că dacă comandantul nu are rezerve, atunci deși nu a pierdut încă, au fost deja create toate condițiile pentru ca el să piardă.
Mujenko consideră că amenințarea din direcția nord (dinspre Belarus) este doar una ipotetică, lăsând să se înțeleagă că nu trebuie dislocată acolo o forță prea mare de acoperire a graniței.
”Amenințarea există ipotetic. Dar nu aș spune că astăzi este atât de relevant încât să fie pus pe primul loc printre amenințările și riscurile actuale.
Cred că Belarusul și forțele sale armate, dacă devin aliați (cu Rusia), și sunt deja, dacă decid cu adevărat să-și folosească forțele armate, atunci acesta va fi momentul în care va fi clar că Ucraina, și nu numai Ucraina, dar și comunitatea occidentală, care sprijină Ucraina, a pierdut.
În prezent, astfel de amenințări nu sunt încă văzute. Cred.”
Interviul generalului Mujenko este structurat de BBC în șapte părți. Restul de cinci sunt axate pe: sprijinul occidental cu arme și echipamente; mobilizarea civilor ucraineni pentru a intra în forțele armate; prognoze privind evoluția războiului (Mujenko consideră că Rusia poate și trebuie învinsă pe front, altă soluție fiind iluzorie); conflictul Zelenski – Zalujnâi; activitatea și rolul lui Mujenko în cadrul SMG ucrainean în primele două luni ale invaziei.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Prim-ministrul canadian Mark Carney a anunțat la Kiev, pe 24 august, că țara sa va transfera Ucrainei în septembrie un pachet de asistență militară în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut în timpul vizitei sale pentru a marca cea de-a 34-a aniversare a Zilei independenței Ucrainei.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Syrskyi, a declarat, pe 24.08.2025, că armata ucraineană a eliberat trei sate din regiunea Donețk. Potrivit serverului Ukrainska Pravda, este vorba despre localitățile Mykhailivka, Zeleny Gay și Volodymyrivka. Potrivit aceluiași site, serviciul de informații militare ucrainean GUR a anunțat apoi capturarea satului Novomykhailivka din aceeași zonă. Ministerul rus al Apărării, pe de altă parte, a informat deespre capturarea localității Filiya din regiunea Dnipropetrovsk, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS.
Norvegia va contribui cu aproximativ șapte miliarde de coroane norvegiene (aproape 700 de milioane de dolari) Ucrainei pentru sisteme de apărare aeriană, a anunțat duminică guvernul norvegian, care precizase deja cu o lună în urmă că Norvegia va contribui la sistemele de apărare aeriană Patriot, care vor fi furnizate Kievului de Germania. Prim-ministrul canadian Mark Carney a confirmat contribuția de peste un miliard de dolari canadieni în timpul unei vizite în Ucraina, duminică.
Avioanele de vânătoare Su-27 ale Forțelor Aeriene Ucrainene au fost echipate cu rachete de inducere în eroare americane ADM-160 MALD (Miniature Air-Launched Decoy), marcând prima utilizare documentată a acestor aeronave ca platforme de lansare pentru acest sistem.
Chiar înainte de sărbătorirea Zilei Independenței, ucrainenii le-au oferit rușilor o noapte excepțional de agitată.
Purtătorul de cuvânt al Grupării Operativ-Strategice „Dnipro” a forțelor armate ucrainene, Viktor Tregubov a prezentat, pe 24 august, o sinteză a evoluțiilor de pe front în zona de responsabilitate a grupării pe care o reprezintă.
Ucraina nu a câștigat încă războiul împotriva Rusiei, dar cu siguranță nu pierde, a susținut Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a transmis un mesaj de Ziua Independenței țării sale.
Săptămâna trecută, administrația președintelui american Donald Trump a aprobat vânzarea a 3.350 de rachete lansate din aer cu rază extinsă de acțiune (ERAM) către Ucraina.
Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții oficiali ai Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 23.08.2025, pierderea unuia dintre avioanele sale de vânătoare de tip MiG-29. Pilotul a murit într-un accident în timpul unei manevre de aterizare după un zbor de luptă, a informat DPA, citând armata ucraineană.
O dronă militară ucraineană din Golful Novorossiysk a ucis cinci scafandri care încercau să o recupereze.
Președintele rus Vladimir Putin a vizitat orașul închis Sarov, unde se află Centrul Nuclear Federal al Rusiei, pe 22 august, a relatat presa rusă.
Olanda va trimite în Polonia două sisteme de apărare aeriană Patriot, un sistem NASAMS, între 1 decembrie și 1 iunie anul viitor.
Sistemele vor contribui la protecția centrelor logistice din Polonia, care asigură livrările de arme către Ucraina. Sistemul SAMP/T (MAMBA) francez dislocat la Capul Midia asigură, din 2022, protecție antiaeriană pentru zona Dobrogea, unde se află infrastructura critică NATO și porturile folosite pentru tranzitul cerealelor ucrainene și echipamentelor militare.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că nu există planuri pentru o întâlnire între președintele Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Guvernele europene analizează în prezent propunerea premierul italian Giorgia Meloni privind implementarea unor garanții clare de securitate pentru Kiev, care i-ar obliga pe aliații Ucrainei să decidă în termen de 24 de ore dacă vor interveni în cazul unui noi agresiuni ruse.
În ultima vreme s-au înmulțit evaluările unor analiști, care se promovează ca fiind neutri, și care încearcă să ne convingă de faptul că Rusia este un tăvălug care nu mai poate fi oprit. Situația de pe teren ne arată exact contrariul: realitatea e că în aproape 3 ani de război, mai puțin de 1% din teritoriul Ucrainei, a fost ocupat de trupele ruse.
În februarie și martie 2022, forțele ruse au aflat pe propria piele că avansurile rapide pe un front îngust nu dau rezultate.
Acum, la trei ani și jumătate după lungile coloane de blindate făcute scrum în drumul spre Kiev, trupele ruse, probabil nerăbdătoare să încheie odată acest război, au încercat din nou o tactică asemănătoare, uitând că avansurile lente din ultimii doi ani le-au făcut după consolidări puternice ale bazelor de plecare la ofensivă.
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Federația Rusă a atacat masiv Ucraina cu rachete de croazieră sau balistice, precum și cu drone de tip Shahed, explozii fiind auzite inclusiv în Ucraina de Vest.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
Țările europene vor trebui să suporte „partea leului” din costul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, a declarat joi seară vicepreședintele american JD Vance, potrivit Reuters.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Aproximativ zece țări sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de pace dintre Ucraina și Rusia, a relatat Bloomberg, citând surse proprii. Cu toate acestea, nu a numit nicio țară specifică în afară de Franța și Marea Britanie.
În noaptea de 20 august, trupele ruse au executat noi lovituri cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei.
Un incident de o importanță strategică majoră a avut loc în teritoriile ocupate ale Ucrainei, demonstrând capacitatea forțelor ucrainene de a executa operațiuni complexe, adânc în spatele liniilor inamice. Pe 19 august 2025, un tren rusesc care transporta combustibil a fost lovit și distrus în regiunea Zaporojie, între localitățile Urozhaine și Tokmak. Această acțiune nu doar că a provocat o pierdere materială semnificativă, dar a și paralizat o rută logistică vitală pentru forțele de ocupație.
Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.
Vladimir Putin a fost de acord să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump pe 18 august.
Dronele ucrainene au efectuat un atac la scară largă asupra orașului Volgograd, în sudul Rusiei europene, lovind o rafinărie și un spital, a declarat marți, pe rețeaua de socializare Telegram, guvernatorul regiunii Volgograd.
Reuniunea multilaterală de luni s-a încheiat cu perspective mai bune decât era de așteptat, așa cum recunoștea și cancelarul Merz. Se pare că europenii au pregătit pentru întâlnire o propunere care i-a captat atenția lui Trump: un acord de securitate pentru Ucraina care include achiziții de arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Întâlnirea multilaterală dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și liderii europeni de la Casa Albă.
Toate negocierile actuale sunt doar un preludiu, în care nu se va negocia un armistițiu real în războiul din Ucraina, a declarat pentru site-ul Axios de unul dintre consilierii lui Trump, care a dorit să rămână anonim. Întâlnirea celor trei lideri, Donald Trump, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, pe care președintele american o planifică, se presupune a fi crucială.
Pe 10 septembrie 2025, o acțiune a aviației NATO, menită să apere spațiul aerian polonez de o incursiune de drone rusești, a scos la iveală o vulnerabilitate majoră: folosirea unor rachete de milioane de dolari pentru a doborî ținte care costă de sute de ori mai puțin. Incidentul, care a marcat prima distrugere de echipamente militare rusești pe teritoriul NATO de la invazia Ucrainei, a generat un val de discuții aprinse în cercurile militare și politice, punând sub semnul întrebării strategia Alianței în fața unui război hibrid tot mai sofisticat.
În timp ce războiul din Ucraina a demonstrat deja impactul dronelor pe câmpul de luptă, devenid un etalon în acest domeniu, Statele Unite par să se afle într-o cursă contra cronometru pentru a-și adapta arsenalul. O evaluare recentă, realizată de pușcașii marini ai Corpului Expediționar I, în parteneriat cu Defense Innovation Unit (DIU), ridică o întrebare esențiala: Sunt Statele Unite pregătite pentru o confruntare majoră în care roiurile de drone chinezești ar putea copleși forțele sale armate?
Forțele speciale ucrainene au lovit în Marea Neagră, nici mai mult, nici mai puțin, decât un spărgător de gheață, ce-i drept unul mai mic. O dronă aeriană ucraineană a GUR (Direcția Principală de Cercetare) a lovit, în apropiere de Novorossiisk, o navă militară întărită pentru navigație în zona arctică.
În timp ce lumea asistă la o escaladare a tensiunilor geopolitice, Franța face un pas hotărât pentru a-și consolida poziția de putere nucleară. Anunțul recent al lui Sebastien Lecornu, Ministrul francez al Apărării, privind lansarea oficială a producției rachetei balistice strategice M51.4, nu a fost pentru experţii în securitate doar o știre tehnică, ci un semnal clar că Parisul nu mai face compromisuri în privința securității sale.
Incidentul din zorii zilei de miercuri, când drone rusești au pătruns adânc în spațiul aerian al Poloniei, a declanșat o alertă fără precedent, mobilizând forțe aeriene aliate și generând o nervozitate palpabilă la Varșovia. Deși nu este prima violare a granițelor NATO de la invazia rusă în Ucraina, amploarea și natura provocării arată un joc de-a șoarecele și pisica, în care Rusia își testează limitele și încearcă să afle cât de hotărât este Occidentul să se apere.
Întreaga lume a privit îngrozită cum atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au ucis aproape 3.000 de oameni la New York, Washington, D.C. și Shanksville, Pennsylvania. Azi se împlinesc exact 24 de ani de la atentatele care au schimbat lumea, inclusiv politic, social și militar.
În urma agresiunii rusești din noaptea de miercuri (10.09.2025), Republica Cehă va trimite o subunitate de elicoptere pentru operațiuni speciale, dotată cu trei elicoptere Mi-171Sh, pentru a ajuta Polonia. Acest lucru a fost anunțat de Ministerul ceh al Apărării într-un comunicat de presă dat publicității în cursul serii.
Unul dintre cele mai tensionate momente din Orientul Mijlociu s-a consumat nu în Gaza, nu în Ierusalim, ci în inima Qatarului, într-un raid aerian israelian de o precizie șocantă. E o lovitură care a zdruncinat fragilele negocieri pentru pace și a aruncat o umbră de îndoială asupra alianțelor tradiționale din regiune. La prima vedere, o operațiune de succes. Dar, pe măsură ce fumul se așterne, ies la iveală erori și întrebări fără răspuns.
Rusia a respins acuzațiile poloneze potrivit cărora dronele doborâte pe 10 septembrie, în timpul nopții, în spațiul aerian polonez erau de origine rusă, numind declarațiile Varșoviei „nefondate”.
Preşedintele american, Donald Trump, a denunţat încălcarea de către Rusia a spaţiului aerian polonez, în urma incursiunii a cel puţin 19 drone ruseşti, care au fost doborâte de forţele mai multor ţări europene aflate sub coordonarea NATO, transmit Agerpres și EFE.
La expoziția militară DSEI, care și-a deschis porțile la Londra, gigantul european MBDA prezintă Akeron MBT 120, un concept care se înscrie, un concept de ultimă generație. Mai exact este vorba de o rachetă care, dezvoltată pe baza familiei Akeron a MBDA, va putea fi lansată de tunul de 120 mm al unui tanc principal de luptă.
Ultimele aproxiamativ 24 de ore au fost un test important pentru Flancul Esic. Polonia a doborât în premieră drone ruse, după ce între 20 și 23 de drone ale Federației Ruse de tip Shahed/Geran și Gerbera au încălcat spațiul aerian polonez. Incidentul, petrecut în cursul nopții, marchează prima intervenție directă a aviației NATO împotriva unor ținte rusești de la începutul războiului din Ucraina, fiind folosite avioane F-16 Fighting Falcon și F-35 Lightning II poloneze și olandeze, dislocate în Polonia. Lucru remarcat și de corespondentul de război Radu Hossu, care remarcă într-o analiză că o astfel de utilizare, extrem de costisitoare, arată și unele lipsuri în ceea ce privește un sistem multi-stratificat de apărare aeriană. O problemă cu care se confruntă și România.
Celebrele rachete de croazieră aer-sol cu rază lungă de acțiune de tip Taurus au devenit în acest ultim an subiect unui „du-te, vino” în contextul discuțiilor despre posibile livrări ale rachetelor Taurus de către Germania, spre Ucraina. Dar o informație interesantă despre rachetele Taurus a publicat presa germană care anunță că industria de la Berlin pregătește deja noua generație de rachete. Și chiar dacă nu există momentan informații oficiale, experții militari germani oferă câteva indicii ale caracteristicilor noilor rachete Taurus NEO.
România este solidară cu Polonia, care a neutralizat în noaptea de marţi spre miercuri drone ruse în interiorul propriului spaţiu aerian, iar, dacă va fi cazul, procedurile sunt pregătite "pentru a reacţiona la fel" în România, a declarat, miercuri, preşedintele Nicuşor Dan.
Curtea de Apel Bucureşti a dispus miercuri arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova, acuzat de trădare şi transmiterea de informaţii secrete către KGB din Belarus.
Sau, ca să-l parafrazăm pe președintele Trump, „Ce naiba vor rușii cu atacul ăsta nesăbuit?”
Un număr mare de drone rusești au încălcat spațiul aerian polonez miercuri dimineață, unele dintre ele fiind doborâte de avioane de vânătoare aliate.
Șefa Comisiei Europene susține un discurs despre starea Uniunii Europene în fața sesiunii plenare a Parlamentului European în fiecare septembrie.
Republica Belarus spune că a doborât mai multe drone străine care i-au încălcat spațiul aerian. În plus, autoritățile de la Minsk au avertizat Polonia și Lituania de apropierea dronelor “pierdute”.
Vehiculele submarine autonome de mari dimensiuni (XL-AUV) pot fi desfășurate de pe nave de război sau lansate de pe coastă.
Forțele de Apărare Teritorială (WOT) a Armatei Poloniei au redus considerabil timpul de prezentare în unități pentru militarii profesioniști și voluntari, după incidentul fără precedent în care drone ruse au încălcat spațiului aerian polonez și au fost doborâte. Concomitent au fost activate echipe terestre de căutare și identificare a UAV-urilor ruse doborâte.
Noaptea grea pe întreg Flancul Estic, unde Rusia recurge la provocări fără precedent în timpul atacurilor masive asupra infrastructurii critice a Ucrainei. În timp ce Polonia a doborât în premieră drone rusești, în celălalt capăt al Flancului, două avioane F-16 Fighting Falcon ale României au fost ridicate după ce un grup de drone opera în imediata apropiere a spațiului nostru. Trebuie subliniat că în comparație cu situația din Polonia, rușii nu au intrat în spațiul aerian al României.
Polonia şi-a mobilizat miercuri propriile sisteme de apărare aeriană şi cele ale NATO pentru a doborî drone în spaţiul său aerian, după un atac aerian rus asupra Ucrainei, Varşovia, numind încălcarea spaţiului său aerian drept "un act de agresiune", informează DefenseRomania.
Congresmanul republican Joe Wilson a reacționat dur după ce Polonia, stat membru NATO, a fost supusă unor provocări și incursiuni fără precedent cu drone ruse de producție iraniană de tip Shahed, la mai puțin de o săptămână de la vizita președintelui polonez Andrzej Nawrocki la Casa Albă. Ca urmare a incidentului Polonia a doborât în premieră drone ruse. În același mesaj membrul Camerei Reprezentanților din Partidul Republican îi cere lui Donald Trump o poziție mult mai incisivă împotriva Rusiei, considerând acțiunile ruse în Polonia ca „act de război”.
În timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei, dronele au încălcat în mod repetat spațiul aerian polonez. Acest lucru a fost anunțat miercuri (10.09.2025), cu puțin înainte de ora 4:00 a.m. CEST, de către armata poloneză și ulterior de către prim-ministrul Donald Tusk. Comandamentul operațional al armatei a ordonat utilizarea armelor împotriva UAV-urilor. Armata a îndemnat locuitorii din unele zone să nu iasă din case.
Într-un interviu acordat publicației germane ZDF-Magazin WISO, directorul executiv al Rheinmetall, Armin Papperger, a confirmat planurile de a livra Ucrainei sisteme mobile performante de apărare antidronă chiar înainte de sfârșitul anului 2025.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit marți în funcția de premier pe ministrul apărării, Sebastien Lecornu, a anunțat Palatul Elysée.
Premierul polonez, Donald Tusk, a anunțat marți (09.09.2025), înainte de o ședință a cabinetului, că Polonia își va închide granița cu Republica Belarus, joi seara, în legătură cu începerea exercițiilor militare ruso-belaruse Vest-2025.
Astăzi, 9 septembrie, Comisia Europeană a adoptat alocarea provizorie a SAFE - asistența financiară în valoare de 150 de miliarde EUR pentru a consolida pregătirea pentru apărare în întreaga Uniune.
Azi comisiile de Apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au dat „undă verde” achiziție unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, navă deja construită de industria turcă. Numită popular corvetă ușoară. Aceasta va fi prima navă de suprafață modernă și nouă care intră în dotarea Forțelor Navale Române după mulți ani de „secetă”.
Un articol publicat de New York Times susține că, în 2019, unitatea de elită SEAL Team 6 a Marinei SUA ar fi desfășurat o misiune clandestină în Coreea de Nord, cu scopul de a instala un dispozitiv capabil să intercepteze comunicațiile liderului Kim Jong Un.
Explozii au fost auzite marţi în capitala Qatarului, Doha, la scurt timp apoi Israelul anunţând că a atacat acolo lideri ai grupării islamiste palestiniene Hamas, relatează Agerpres, AFP şi EFE.
