De luni de zile, oficialii europeni caută modalități de a folosi activele rusești pe care blocul le-a înghețat după ce Vladimir Putin a invadat Ucraina în februarie 2022.
Țările G7 iau în considerare o propunere de a utiliza aceste active ca garanție pentru împrumuturi bancare care ar putea finanța redresarea Ucrainei. Aceste fonduri vor fi confiscate dacă Rusia refuză să plătească despăgubiri după încheierea războiului.
Se pare că oficialii UE au două mari îngrijorări în legătură cu impunerea unor astfel de măsuri radicale: reacția piețelor și răspunsul Moscovei.
Potrivit surselor publicației Politico, măsurile ar putea „ păta reputația zonei euro, făcând-o mai puțin atractivă pentru investitori”.
”Intrăm în ape neexplorate... Oricine ar fi îngrijorat de potențialele consecințe ale confiscării bunurilor”, a declarat un diplomat al UE sub condiția anonimatului.
Politico scrie că Europa se teme, de asemenea, de represalii din partea Moscovei sub forma unui val de contestații împotriva depozitarului financiar belgian Euroclear, care deține marea majoritate a rezervelor rusești din Europa.
Cei mai mari creditori ai Rusiei, inclusiv Rosbank, Bank Sinara și Rosselkhozbank, au intentat procese împotriva Euroclear pentru sute de milioane de ruble.
De asemenea, mai mulți oficiali europeni care au participat la discuție au avertizat că o astfel de decizie ar putea provoca o reacție a Moscovei împotriva activelor europene din Rusia.
Dar poate cel mai distructiv răspuns rusesc ar putea veni din zona cyber.
Un diplomat al UE cu care a vorbit Politico a avertizat că Rusia ar putea, de asemenea, să-și intensifice atacurile cibernetice asupra instituțiilor financiare occidentale, în efortul de a-și recupera banii.
În plus, reprezentanți ai unor companii de securitate cibernetică al companiei și-au exprimat îngrijorarea că confiscarea activelor ar putea determina Moscova să acționeze ca un ”pirat financiar” și să devieze tranzacții financiare mari către conturi rusești.
Un al doilea diplomat al UE a respins aceste avertismente, menționând că Rusia a confiscat deja sucursale locale ale companiilor europene cu mult înainte ca problema confiscării activelor să apară pe agenda politică a G7.
El a subliniat că Kremlinul va continua să submineze interesele financiare europene în Rusia, indiferent dacă planul de confiscare este pus în aplicare.
Planul de confiscare a activelor ar putea strânge peste 200 de miliarde de euro pentru a sprijini reconstrucția postbelică a Ucrainei. Țările G7 caută o foaie de parcurs coordonată.
Pe 30 ianuarie, statele membre ale UE au susținut un plan de a aloca miliarde de euro în venituri din înghețarea activelor băncii centrale a Rusiei, ca prim pas către posibila lor utilizare pentru reconstruirea Ucrainei.
Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, a spus că decizia privind utilizarea activelor imobilizate rusești va fi luată înainte de următoarea reuniune a Consiliului UE pentru Afaceri Externe. Conform programului de lucru al Consiliului UE, următoarea reuniune este programată pentru 18 martie 2024.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rușii au adunat până la 50.000 de soldați în regiunea Sumî din Ucraina, depășindu-i numeric de trei ori pe apărătorii ucraineni, a relatat duminică Wall Street Journal (WSJ). Trupele rusești se află în prezent la aproximativ 19 kilometri de capitala regională.
„Recunoștința” pe care statul rus o arată față de trupurile neînsuflețite ale tinerilor căzuți în războiul din Ucraina este doar una declarativă. Mormintele acestora din diferite localități și regiuni sunt tratate de autorități cu orice, însă mai puțin cu respect.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat duminică că Occidentul nu a învins niciodată Rusia şi că nici de data aceasta nu va reuşi, în cadrul unei întâlniri cu omologul său din Kârgâzstan, Jeenbek Kulubaiev, în oraşul kârgâz Cholpon-Ata, informează agențiile Agerpres și EFE.
Armata israeliană le-a ordonat palestinienilor să evacueze duminică zone din nordul Fâşiei Gaza înainte de intensificarea operaţiunilor sale împotriva Hamas, în timp ce preşedintele Donald Trump a cerut încheierea războiului în contextul noilor eforturi de a ajunge la un armistiţiu, relatează Agerpres și Reuters.
Într-un comunicat de presă postat pe rețelele de socializare, Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat faptul că, “în noaptea de 29 iunie 2025, ocupanții ruși au lansat din nou un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei (în total, peste 500 de ținte aeriene)”.
În cursul nopții de 29.06.2025, Forțele Armate ruse au lansat unul dintre cele mai mari atacuri combinate asupra Ucrainei, folosind rachete de croazieră și balistice cu bazare aeriană, maritimă și terestră, precum și un număr mare de drone de atac de tip Geran (Shahed).
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a acordat sâmbătă Ordinul Libertăţii preşedintelui polonez Andrzej Duda, al cărui mandat se va încheia în august, transmit Agerpres și DPA.
Chiar dacă există cifre diferite în ceea ce privește pierderile ruse de tehnică militară, ce știm sigur din munții de imagini foto și video, e că Rusia a suferit în trei ani și jumătate pierderi uriașe în ceea ce privește tehnica de luptă grea, inclusiv tancuri principale de luptă. Cu alte cuvinte Ucraina a devenit un cimitir pentru blindatele ruse.
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, pe 27.06.2025, că cele două memorandumuri prezentate de Rusia și Ucraina privind o soluționare pașnică a conflictului sunt diametral opuse, dar se poartă negocieri pentru a găsi modalități de apropiere a pozițiilor Moscovei și Kievului.
Iranul este fundamental dispus să reia tratativele nucleare cu SUA, a scris în rețeaua X ministrul de externe de la Teheran, Abbas Araghchi, care i-a cerut totuși președintelui american Donald Trump să își modereze tonul declarațiilor, transmite Agerpres, care citează DPA.
În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic de pe DefenseRomania, Ioana Constantin Bercean, expert în relații internaționale, a oferit o analiză detaliată a conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran, precum și a intervenției militare a SUA, afirmând că, deși a avut caracter pragmatic și cinic, războiul ar fi putut avea un efect de detensionare a tensiunilor regionale.
În urma unei operațiuni speciale efectuate de structurile de informații speciale ale Ucrainei, patru avioane rusești SU-34 au fost lovite pe aerodromul Marynivka din regiunea Volgograd din Rusia.
Imaginile din satelit ale mai multor uzine rusești de reparații de vehicule blindate sugerează că Rusia continuă să se bazeze pe reconstrucția vehiculelor sale blindate din epoca sovietică, scriu analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului.Moscova ajunge la fundul sacului cu vechituri. Blindatele sovietice din depozite sunt trimise obligatoriu în uzine pentru recondiționare
Cel puțin patru persoane au fost ucise și 17 rănite în atacuri cu rachete rusești asupra regiunii Dnipropetrovsk, vineri. Orașul Samar, situat în apropierea râului Dnipro, a fost cel mai grav afectat. Patru persoane au fost ucise, iar alte 17 au fost rănite în atac.
Coreea de Nord a desfăşurat deja 11.000 de soldaţi alături de Rusia în războiul de agresiune al acesteia în Ucraina, a declarat vineri ministrul apărării ucrainean, Rustem Umerov, citat de Agerpres și EFE.
Excelența Sa Ihor Prokopchuk, Ambasadorul Ucrainei în România, în cadrul unui briefing cu presa la care a participat și DefenseRomania, a subliniat importanța sistemelor antiaeriene pentru țara sa, în contextul în care ocupantul rus nu doar că continuă atacurile asupra populației civile ucrainene, dar acestea s-au înmulțit în ultimul timp. În acest sens, inclusiv sistemul Patriot donat Ucrainei de către România, contribuie la salvarea de vieți omenești.
Iranul a afirmat joi că nu există încă niciun "plan" pentru a relua negocierile privind programul său nuclear cu Statele Unite, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat discuţii "săptămâna viitoare", notează Agerpres și AFP.
Un total de 12 bombe ghidate de precizie GBU-57 MPO, concepute pentru a distruge ținte subterane, au fost utilizate de Forțele Aeriene Americane într-un atac asupra instalației nucleare iraniene de la Fordow, a declarat joi șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Americane, Dan Caine.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru Politico că Rusia nu are nicio dorință de a continua în mod realist discuțiile de pace, deoarece dorește să obțină progrese pe teren. El a avertizat că acest lucru va fi mai dificil decât crede Moscova, deoarece are pierderi mari. Dar nu a susținut impunerea mai multor sancțiuni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său francez Emmanuel Macron au avut o întâlnire în marja summitului NATO de la Haga, întâlnire în cadrul căreia au fost discutate noi măsuri pentru consolidarea cooperării dintre țările lor în domeniul apărării, în contextul invaziei ruse asupra Ucrainei. Cei doi lideri au discutat despre posibilitatea ca Franța să livreze un nou lot de avioane Mirage 2000 către Ucraina, după ce un prim astfel de lot a ajuns sub comanda Ucrainei în februarie anul curent.
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a declarat miercuri, în marginea summitului NATO de la Haga, că i-a transmis președintelui american Donald Trump că hotărârea arătată de SUA față de Iran ar trebui aplicată și pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, relatează agenția Agerpres, care citează publicația The Kyiv Independent.
Președintele american Donald Trump a precizat în cadrul summitui NATO de la Haga că va lua în considerare furnizarea mai multor rachete Patriot de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești tot mai numeroase. Trump a mai adăugat că Vladimir Putin trebuie să pună capăt războiului și, pentru prima dată, a admis indirect că există posibilitatea ca Putin să aibă „ambiții mai mari decât Ucraina”. Trump însă a mai precizat că Putin își dorește să iasă din încurcătura din Ucraina.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a semnat miercuri un acord cu Consiliul Europei pentru înfiinţarea unui tribunal special care să îi urmărească şi să îi judece pe cei responsabili de "crima de agresiune împotriva Ucrainei", relatează agențiile Agerpres și AFP.
Iranul ar vrea mai mult sprijin din partea Rusiei în confruntarea cu Israelul și Statele Unite.
Atacul SUA asupra Iranului dezvăluie slăbiciuni majore ale sistemelor rusești S-300, în condițiile în care Moscova reușește cu greu să-și asigure securitatea propriului spațiu aerian împotriva dronelor ucrainene.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Președintele american Donald Trump a criticat aspru atât Iranul, cât și Israelul pentru încălcarea armistițiului la scurt timp după începerea acestuia. „Cred că ambele l-au încălcat”, a declarat Trump reporterilor înainte de a zbura la summitul NATO de la Haga, Olanda.
"Sfârşitul regimului este aproape" în Iran, a declarat luni pentru AFP fiul fostului şah şi una dintre figurile importante ale opoziţiei în exil, Reza Pahlavi, cerând Occidentului să nu intre în noi negocieri cu sistemul religios la putere la Teheran, relatează Agerpres și AFP.
Israelul şi Iranul au agreat un armistiţiu "complet şi total", a anunţat în cursul nopţii de luni spre marţi preşedintele american Donald Trump după seria de atacuri iraniene asupra unor baze militare ale SUA din Orientul Mijlociu, şi, deşi mass-media iraniene au confirmat o încetarea focului, Iranul a lansat un nou atac cu rachete asupra Israelului, au comunicat marţi dimineaţă Forţele de Apărare israeliene (IDF), potrivit agențiilor Agerpres și DPA.
Serviciul rus de informații externe (SVR) a acuzat din nou Serbia că vinde muniție Ucrainei. Acest lucru se face prin companii din Republica Cehă și Bulgaria, unde se realizează asamblarea finală a pieselor fabricate în Serbia. Informația a fost furnizată pe 23.06.2025 de agenția de stat rusă TASS. Președintele sârb, Aleksandar Vučić, a anunțat în aceeași zi că Serbia oprește exportul tuturor munițiilor și că proviziile vor merge de acum înainte doar către armata sârbă.
Într-un moment în care se confruntă cu un val de decizii în care e obligat din cauza situației financiare să ia măsuri fiscale nepopulare, Guvernul României are o șansă uriașă să și construiască. Iar această „construcție” ar însemna nu doar salvarea cu adevărat a industriei de apărare din România, ci ar fi un pilot esențial pentru securitatea țării. E vorba de implementarea strategiei industriei de apărare, o strategie de o complexitate fără precedent, fără iz politic și care e deja aprobată. Mai e un singur pas, implementarea ei. Sorin Encuțescu, coordonatorul strategiei pentru industria națională de apărare, proiect la care se lucrează din 2022 și care are la bază și lecțiile războiului de agresiune rus asupra Ucrainei, a lansat un apel cu privire la soarta celei mai ample strategii sectoriale realizată vreodată în România, dedicată industrie de apărare, domeniu esențial pentru securitatea națională. Oficialul atrage atenția că, în ciuda complexității și profesionalismului cu care a fost elaborată, documentul riscă să aibă aceeași soartă ca și strategia precedentă, adică să rămână neaplicată. De ce? Situația e explicată pe înțelesul tuturor în cele ce urmează.
„SUA, Georgia și Turcia încep exercițiul la Marea Neagră”, a titrat serviciul de presă al Forțelor Terestre Americane din Europa (US Army Europe), pe 14 iulie.
Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare (ECDI) a semnat un contract de 200 de milioane de euro cu compania franceză de apărare MBDA pentru furnizarea de ”Mistral 3”- sisteme antiaeriene portabile cu rază scurtă de acțiune (MANPAD).
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a anunțat trimiterea a 17 sisteme de apărare aeriană Patriot în Ucraina. Potrivit acestuia, majoritatea acestor sisteme vor fi pe câmpul de luptă. Această declarație a fost făcută în timpul briefingului său cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Su-35 e cu siguranță cel mai promovat avion de luptă al Rusiei. În ciuda faptului că rușii au reușit să vândă Algeriei avioanele de generația 4 ++, apar semne de întrebare cu privire la capacitățile tehnice ale acestei aeronave, folosite intens de ruși și în războiul lor de agresiune împotriva Ucrainei. Semne de întrebare care, coroborat cu presiunea SUA, au făcut ca rușii să piardă inclusiv un contract major pentru Su-35.
În acest an, au fost înregistrate șase atacuri reușite, care au fost efectuate împotriva Flotei din Umbră a Rusiei, așa cum este numită flota de petroliere rusești care susține financiar războiul din Ucraina și care - până de curând - naviga inclusiv pe sub radarul sancțiunilor europene.
Generalul francez a apreciat că utilizarea pe scară largă forței și obișnuința cu violența au devenit elemente definitorii ale peisajului global.
Zelenski și Yermak au considerat că guvernul lui Șmîhal devenise prea lent și insuficient de eficient în implementarea reformelor cheie.
Generalii ruși i-au sugerat președintelui Vladimir Putin lansarea unei ofensive majore în viitorul apropiat, al cărei scop ar fi obținerea controlului asupra unor zone întinse din Ucraina care nu sunt încă ocupate de Rusia în acest an, scrie ziarul Bild, citând bloggeri ruși.
„Acest acord consolidează aceste angajamente și ne permite să partajăm mai ușor informații, tehnologii și procese pentru o mai mare reziliență logistică”, a declarat viceamiralul american Jeff Jablon. Australia, Japonia și Statele Unite au semnat, vineri – 11 iulie, un acord pentru a îmbunătăți interoperabilitatea logistică între forțele lor maritime, marcând prima stabilire oficială a unui acord logistic trilateral între națiunile respective.
Președintele american Donald Trump schimbă din nou strategia față de Kiev, supărat de refuzul lui Vladimir Putin de a negocia. Dar, ca întotdeauna în era Trump, detaliile contează, iar costurile sunt pasate altora.
Confruntată cu o modernizare militară rapidă a Chinei, administrația americană mizează pe o nouă generație de aeronave invizibile pe radar și interconectate digital pentru a se asigura că spatiul aerian rămâne sub controlul său, indifernt unde se vor afla prezente avioanele U.S. Air Force. În centrul acestei strategii de miliarde de dolari se află bombardierul stealth B-21 Raider, care deja efectuează zboruri de test, și enigmaticul program Next Generation Air Dominance (NGAD), un ,,ecosistem de luptă'' menit să redefinească însăși noțiunea de război aerian.
Fluxurile de imigranți din Libia au început să crească din nou făcând Italia tot mai îngrijorată de influența în creștere pe care Rusia o are în țara din Africa de Nord, exercitată prin furnizarea de arme și o potențială nouă bază navală în portul nord-estic Tobruk.
Într-un interviu acordat canalului de televiziune german N-tv, fostul comandant suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, actualul ambasador în Marea Britanie, Valeri Zalujnîi, a declarat că Ucraina are nevoie urgentă de rachete americane, chiar și de cele vechi.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, declară că stocurile germane sunt epuizate, dar propune o soluție alternativă la Washington, în timp ce linia roșie pentru rachetele Taurus rămâne fermă. Germania se confruntă cu o realitate dură: nu mai poate trimite sisteme de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina din propriile rezerve militare. Dar, într-o mișcare ce subliniază urgența sprijinirii Kievului, Berlinul are un nou plan: să cumpere sisteme americane special pentru a le transfera frontului ucrainean.
Un articol din Breitbart News, publicația americană cunoscută pentru poziția sa pro-Israel, a dezvăluit eforturile din culise ale Israelului pentru a împiedica Turcia să achiziționeze aeronava F-35A Lightning II.
Datele serviciilor de informații au arătat o reducere aproape la jumătate a arsenalului de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, într-o lună și jumătate
Pe fondul avertismentelor privind un posibil conflict major cu Rusia, Germania va găzdui la sfârșitul lunii septembrie unul dintre cele mai importante exerciții militare ale NATO din ultimii ani.
“Într-o săptămână au fost folosite 1.800 de drone și 83 de rachete", arată președintele Ucrainei.
Utilizarea eficientă de către Rusia a rachetelor cu rază lungă de acțiune în războiul său din Ucraina i-a convins pe oficialii militari occidentali de importanța acestora pentru distrugerea posturilor de comandă, a centrelor de transport și a lansatoarelor de rachete aflate mult în spatele liniilor inamice.
Kim Jong Un s-a întâlnit cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în orașul portuar Wonsan. Întâlnirea a avut loc în contextul în care analiștii sugerează că Coreea de Nord va trimite mai multe trupe pentru a lupta alături de Rusia în cadrul ofensivei sale împotriva Ucrainei.
În timpul unei operațiuni speciale, angajați ai Serviciului de Securitate al Ucrainei au eliminat agenți ai serviciilor speciale rusești care, în numele FSB-ului rus, uciseseră un colonel SBU la Kiev.
În timp ce Australia se pregătește să înceapă cele mai mari exerciții militare cu SUA, ministrul interimar australian al apărării, Pat Conroy,a declarat că Armata sa este pregătită și se așteaptă ca navele spion chineze să monitorizeze exercițiul Talisman Sabre. Cu toate acestea, oficialul a refuzat să se pronunțe asupra modului în care Australia ar reacționa în cazul unui conflict între China și SUA.
Rachetele vor fi livrate încă de la sfârșitul lunii iulie și vor veni într-un număr mare, a declarat generalul Freuding, responsabilul pentru coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina.
Prezența militară franceză la Cincu și sprijinul diplomatic pentru Republica Moldova ajută la consolidarea celor două țări din estul Europei, iar asta deranjează teribil la Moscova.
Într-un material analitic al Institutului Polonez pentru Relații Internaționale (IPRI), care a fost preluat de mai multe surse de pe rețelele de socializare, se arată faptul că Ucraina obține miliarde de dolari prin exploatarea coridorului de transport maritim prin Marea Neagră, ”recucerit” de la ruși.
Produsele importate din Uniunea Europeană şi Mexic vor avea taxe vamale de 30% de la 1 august, a anunţat preşedintele american Donald Trump sâmbătă, în scrisori postate pe social media, relatează agențiile de știri.
Pe 10 iulie, forțele Direcției Principale de Informații (GUR) a Ucrainei au provocat distrugerea unui gazoduct rus situat la peste 3.000 km de linia frontului, în districtul autonom Hanti-Mansi din regiunea Tyumen, o conductă principală care furnizează gaze naturale instalațiilor de producție de tehnică militară din regiunile Orenburg, Celiabinsk și Sverdlovsk.
Regatul Unit și Franța vor comanda mai multe rachete de croazieră Storm Shadow/SCALP. În același timp, vor fi intensificate lucrările de înlocuire a acestui model de armament, ca parte a acordului Lancaster House 2.0, un nou acord Lancaster House, în domeniul apărării, semnat inițial în 2010.
Țările NATO dezvoltă o nouă modalitate de a furniza Ucrainei arme americane esențiale pentru lupta sa împotriva Rusiei, potrivit unui articol din 11 iulie al New York Times (NYT).
Rusia a lansat în noaptea de 11 spre 12 iulie un nou val masiv de atacuri cu drone și rachete asupra vestului Ucrainei, vizând zone îndepărtate de liniile frontului, au relatat sâmbătă presa și oficialii ucraineni.
Taiwan desfășoară, de câteva zile, cele mai ample exerciții militare din istorie. Ca răspuns, postul de televiziune de stat chinez CCTV a publicat imagini cu manevrele militare chineze din strâmtoarea Taiwan.
