Anthony Blinken a informat țările G7 despre situația explozivă din Orientul Mijlociu, duminică, 4 august, scrie Axios cu referire la trei surse care au fost prezente în timpul conversației.
Prin urmare, atacul poate începe chiar luni, 5 august. Blinken a spus că încă nu este clar ce formă va lua atacul asupra Israelului.
Secretarul de stat le-a mai spus colegilor săi că Statele Unite lucrează pentru a rupe spirala escaladării, încercând să limiteze cât mai mult posibil atacurile din partea Iranului și Hezbollah, iar apoi să limiteze răspunsul israelian. Blinken i-a îndemnat pe alți miniștri de externe să facă presiuni diplomatice asupra Iranului, Hezbollah-ului din Liban și Israelului pentru a-și exercita reținerea maximă.
Sitația este atât de gravă încât majoritatea statelor, inclusiv România, au emis o avertizare de călătorie pentru Liban de tipul ”Părăsiți imediat țara!”. Mae român a emis avertizări similare și pentru Israel sau Iran.
De asemenea, duminică seara, Marea Britanie a decis să-și retragă personalul ambasadei din Beirut, precum și familiile acestora, din cauza temerilor privind o escaladare generală în Orientul Mijlociu, scrie ziarul britanic The Telegraph.
Biroul de Afaceri Externe al Marii Britanii a emis o declarație în care se arată că sunt „profund îngrijorați de situația de securitate extrem de volatilă”, adăugând că în regiune au fost dislocați personal militar suplimentar.
David Lammy , secretarul de externe de acolo, i-a sfătuit pe toți cetățenii britanici din Liban „să plece acum, cât mai pot”.
Duminică, Franța și Italia și-au îndemnat cetățenii din Liban să părăsească țara din cauza riscului de escaladare militară, la fel ca SUA, Marea Britanie, Australia, Suedia, Canada, Coreea de Sud.
Arabia Saudită și Iordania s-au alăturat acestor țări pentru a le cere cetățenilor săi să părăsească imediat Libanul.
După cum a declarat Ministerul Afacerilor Externe francez într-un comunicat, „într-un context de securitate foarte instabil, cetățenilor francezi li se cere urgent” să evite călătoriile în Liban, iar cei care se află deja în țară ar trebui să părăsească acesta „cât mai curând posibil”.
De asemenea, Franța a cerut și cetățenilor săi care locuiesc în Iran să „părăsească temporar țara”.
Turcia și Japonia și-au avertizat cetățenii din Liban să părăsească țara dacă șederea lor nu este necesară, din cauza posibilității ca situația de securitate din acea țară să se deterioreze foarte rapid.
Israelul se pregătește pentru un atac major ca răzbunare pentru asasinat, mai întâi al comandantului Hezbollah la Beirut și apoi al liderului Hamas Ismail Haniyeh la Teheran. Generalul american Michael Kurilla, responsabil cu forțele americane din Orientul Mijlociu, a sosit sâmbătă în acea regiune, au dezvăluit doi oficiali americani, scrie portalul american Axios.
Israelul avertizează că va riposta dacă Iranul sau Hezbollah decid să atace.
Yoav Gallant , ministrul apărării al Israelului, a declarat: „Suntem gata să atacăm rapid și să răspundem. Dacă decid să atace, vor plăti un preț mare”.
Cuvintele lui Gallant au fost repetate de prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu : „Repet și mă adresez inamicilor noștri. Vom răspunde și vom plăti un preț mare pentru fiecare act de agresiune, din orice parte”.
Între timp, SUA desfășoară un portavion și avioane de luptă în regiune. Marea Britanie a trimis oficiali consulari suplimentari și personal militar, dar, după cum scrie British Telegraph, nu se cunosc detalii suplimentare în acest moment.
Repetăm, trei oficiali americani și israelieni au spus că se așteaptă ca Iranul să atace Israelul încă de luni. Administrația Biden este îngrijorată că va fi mai dificil să mobilizeze aceeași coaliție internațională și regională de țări care au apărat Israelul împotriva atacului iranian anterior, deoarece uciderea lui Haniyeh a stârnit un puternic sentiment anti-Israel în regiune.
Oficialii americani și israelieni au spus că nu știu dacă Iranul și Hezbollah vor lansa un atac coordonat sau vor acționa separat. Ei au adăugat că cred că atât Iranul, cât și Hezbollah încă lucrează la finalizarea planurilor lor militare și la aprobarea lor la nivel politic.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Rusia a lansat duminică noaptea cel mai amplu atac cu drone împotriva Ucrainei de la începutul invaziei din februarie 2022, a anunțat Iuri Ihnat, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene. Moscova a trimis 472 de drone și 7 rachete balistice și de croazieră.
Pe 1 iunie, o operațiune a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a lovit „peste 40” de bombardiere rusești la baze aeriene situate mult în spatele frontului, pe teritoriul Federației Ruse, a declarat o sursă SBU pentru media ucraineană.
În regiunea rusească Kursk din apropierea graniței cu Ucraina, un pod feroviar s-a prăbușit duminică noaptea, în momentul în care o locomotivă trecea peste el. Evenimentul a avut loc la scurt timp după un incident similar care a dus la moartea a şapte persoane şi rănirea altor 66 în regiunea învecinată Briansk, conform autorităţilor ruse.
Pe 30 mai 2025, BBC împreună cu publicația Mediazona și o echipă de voluntari au actualizat numărul de militari ruși care și-au pierdut viața de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.
Industria sârbă de armament încearcă să tragă Rusia pe la spate – așa a intitulat Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) un comunicat în care a mustrat Serbia pentru exportul de muniție către Ucraina „contrar neutralității sale declarate”.
Delegația americană nu va participa la discuțiile de luni de la Istanbul pentru a pune capăt conflictului dintre Ucraina și Rusia. Acest articol a fost scris de ziarul The Atlantic, citându-l pe un consilier al președintelui american Donald Trump.
Livrările masive de muniție și tehnică militară din Coreea de Nord au permis Rusiei să crească numărul de atacuri cu rachete asupra infrastructurii civile critice din Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a plâns marți că China a oprit vânzările de drone comerciale Mavic către Ucraina și limitează livrările acestora către Occident, în timp ce acestea ajung în Rusia, iar oficialii europeni confirmăa cest lucru.
Războiul din Ucraina demonstrează încă o dată că purtarea unui conflict presupune costuri uriașe, în comparație cu înarmarea preventivă.
Spre exemplu, Ucraina a cheltuit în primele patru luni ale anului, aproximativ 9,6 miliarde de euro strict pentru nevoile de apărare — o sumă care reprezintă mai mult decât dublul bugetului României pentru Apărare pe anul 2024.
La aceste cheltuieli se adaugă costuri suplimentare de aproape 7 miliarde de euro, reprezentând plăți sociale, beneficii și programe medicale — toate susținute din bugetul de stat al unei țări aflate în război.
La nivel global, de la începutul războiului, Rusia a primit de trei ori mai mulți bani din vânzarea de petrol, gaze și cărbune decât ar fi destinați ajutorului pentru Ucraina.
Emisarul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că Statele Unite recunosc legitimitatea cererilor Rusiei privind oprirea extinderii NATO spre est și sunt pregătite să discute această chestiune.
Pe 4 august 2024, Ucraina anunțat oficial că a primit primul lot de avioane de vânătoare F-16 de fabricație americană. De atunci, se pare că Forțele Aeriene au primit în jur de 30-36 de aeronave, trei dintre acestea fiind pierdute în misiuni de luptă.
Sancțiunile împotriva Rusiei introduse de la începutul războiului din Ucraina își fac efectul, dar există și multe modalități de a le ocoli. O anchetă realizată de Der Spiegel a arătat că mari firme germane participă, de exemplu, la modernizarea silozurilor nucleare rusești.
Statul Islamic din Siria și-a intensificat activitățile de la răsturnarea regimului Bashar al-Assad, a subliniat de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne sirian, Nur ad-Din Baba.
Rusia, acumulează în prezent peste 50.000 de soldați în direcția Sumî, a confirmat chiar președintele Volodimir Zelenski a declarat aceste lucruri în timpul unei discuții cu jurnaliștii.
Germania și Ucraina au semnat un acord de cooperare în producția de rachete cu rază lungă de acțiune. Berlinul a promis, de asemenea, un sprijin militar de cinci miliarde de euro.
Cancelarul german Friedrich Merz și-a clarificat poziția față de Ucraina cu privire la armele cu rază lungă de acțiune.
Retorica președintelui american s-a schimbat dramatic în ultima perioadă. Acum își exprimă public dezamăgirea față de dictatorul rus pe care îl avertizează că „se joacă cu focul”.
Încă din primele zile ale războiului de agresiune al Rusiei a fost clar că apărarea antiaeriană ucraineană reprezintă principalul obstacol în derularea ofensivei ruse așa cum și-o doreau planificatorii de la Kremlin. După 3 ani și 3 luni de la atacul care trebuia să aducă succesul în 3 zile, tacticienii ruși dau primele semne de succes în găsirea unor soluții eficiente de penetrare a acestei adevărate cortine de foc prin care inimoșii militari ucraineni reușesc să reducă la maximum zecile și chiar sutele de atacuri aeriene lansate zilnic de ruși.
Uciderea și rănirea a zeci de civili în weekend, în principal în atacuri lansate de forțele armate ruse, subliniază nevoia urgentă de a pune capăt conflictului din Ucraina și de a ne angaja să luăm măsurile necesare pentru a obține o pace durabilă, în conformitate cu dreptul internațional, a declarat, luni - 26 mai, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk.
Președintele american Donald Trump ia în calcul introducerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, pe fondul intensificării atacurilor Moscovei asupra Ucrainei și al blocajului în negocierile de pace. Potrivit The Wall Street Journal, surse apropiate Casei Albe susțin că Trump ar putea acționa chiar în această săptămână.
Rusia folosește în prezent sute de drone de tip Shahed, iar producția acestora a crescut exponențial în ultimul an. De asemenea, rușii au îmbunătățit dronele iraniene și au dezvoltat un nou model de dronă, propulsat de un motor cu reacție.
Apărarea aeriană ucraineană se confruntă cu provocări tot mai mari - și anume lipsa rachetelor pentru sistemele SAMP/T și Crotale, dar și schimbările în tacticile de atac rusești, duc la o scădere a eficacității apărării.
Cu o lună înainte de summitul NATO de la Haga (24 – 26 iunie), Rusia a lansat trei atacuri masive cu drone aeriene și rachete împotriva Ucrainei. Puternicele lovituri au fost lansate în weekend, începând cu cu noaptea de vineri spre sâmbătă și au fost precedate de un atac cu rachete balistice, executat vineri, în plină zi, asupra portului Odesa.
Forțele rusești au preluat controlul asupra unei părți din regiunea Sumy, a relatat sâmbătă grupul analitic ucrainean DeepState. Rușii justifică invazia din această regiune ucraineană prin nevoia de a crea o ”zonă tampon”, așa cum îi ceruseră lui Putin oficialii regiunilor ruse de graniță.
În ultimele postări de pe rețeaua de socializare Truth Social, președintele american, Donald Trump, s-a întrebat “ce s-a întâmplat” cu Putin, de lovește Ucraina “fără motiv”. Pe de altă parte, acesta a spus că Zelenski “creează probleme” țării sale cu propriile declarații.
Tensiunile se acumulează în MArea Baltică. Armata rusă a început să escorteze petrolierele din așa-numita sa „flotă din umbră” la trecerea acestora prin Golful Finlandei, a anunțat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen.
Rusia a îmbunătățit rachetele sale balistice cu momeli radar și manevre evazive, făcându-le potențial mai greu de interceptat chiar și de sistemele de apărare aeriană Patriot, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Yurii Ihnat, pe 24 mai, după un atac masiv asupra Kievului, soldat cu rănirea a aproximativ o duzină de civili.
Surse rusești și ucrainene au confirmat faptul că, în cursul nopții de 25.05.2025, trupele ruse au executat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele consecrate de tip Geran, au fost întrebuințate rachete balistice și de croazieră cu bazare terestră, aeriană și maritimă.
Capitala ucraineană Kiev a fost lovită de unul dintre cele mai masive atacuri aeriene combinate de la începutul invaziei la scară largă, în urmă cu trei ani, forțele ruse lansând zeci de drone de atac și rachete balistice din seara zilei de 23 mai până în dimineața zilei de 24 mai. Barajul de rachete prelungit a avariat mai multe clădiri de apartamente și a rănit cel puțin 15 persoane, potrivit oficialilor.
Forțele ruse au lansat, în noaptea de 16/17 iunie un atac masiv, dar țintit asupra capitalei Ucrainei. ”Direcția principală a atacului a fost orașul Kiev!”, a anunțat Statul Major General (SMG) ucrainean, miercuri, în jurul orei 10.30. Este cel mai mare atac de până acum cu drone explozive asupra unei singure ținte.
În cadrul tuturor structurilor de forță, resursa umană e cea mai importantă. Însă acest lucru se vede cel mai bine poate în aviația militară, unde diferența într-o situație de criză o face pilotul. Iar pregătirea unui pilot de luptă durează timp îndelungat iar costurile sunt de asemenea uriașe.
România și-a manifestat interesul în ultimul timp pentru nave de tip OPV (OPV – Offshore Patrol Vesel), cunoscute popular și sub denumirea de corvete ușoare. OPV-urile au în mare parte aceleași caracteristici cu corvetele și sunt în prezent un obiectiv pentru înzestrarea Forțelor Navale Române.
În cursul nopții de 17.06.2025, trupele ruse au lansat o serie de lovituri combinate asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. O parte semnificativă a dronelor și rachetelor au fost îndreptate spre obiective militare și de infrastructură din Kiev și regiunea Kiev.
Armata israeliană a declarat marți că a întreprins în timpul nopții 'mai multe lovituri de mare anvergură' asupra unor ținte militare din vestul Iranului, în condițiile în care cele două țări se confruntă pentru a cincea zi consecutiv, informează Agerpres și AFP.
Noile planuri includ cooperarea cu China și, eventual, cu SUA, în ciuda provocărilor impuse de sancțiunile occidentale.
Lockheed Martin este unul dintre cei mai importanți furnizori de echipament militar pentru Armata României, dar parteneriatul nu se oprește aici, compania americană fiind dispusă să colaboreze inclusiv cu industria românească de apărare. În cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania, directorul executiv al Lockheed Martin România, Adrian Iacob, a punctat o provocare majoră pentru dezvoltarea industriei românești de apărare.
Numărul armelor nucleare din lume, care este în scădere de zeci de ani, ar putea crește din nou pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece. Toate cele nouă state care dețin arme nucleare au continuat în 2024 cu programe intensive de modernizare a armelor nucleare, de îmbunătățire a celor existente și de introducere a unor versiuni mai noi în armament, scrie Institutul de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) în noul său raport anual publicat luni, 16 iunie. Agenția slovacă de presă TASR a informat despre acest lucru, preluând o știre de la DPA.
Regimul de la Teheran pregătește un proiect de lege pentru ieșirea din Tratatul de neproliferare nucleară. Informația nu face decât să confirme acuzele venite dinspre Israel, potrivit cărora Iranul urmărește să obțină arma nucleară.
Lipsa de profesionalism a MApN sub conducerea ministrului Angel Tîlvăr are consecințe pe mai multe decenii față de programul de înzestrare al României. Iar un exemplu elocvent de „viziune strategică de mare anvergură” e rezentant de cazul elicopterelor H215M. După ani în care România a trecut la „și altele” înzestrarea cu elicoptere moderne, flota actuală fiind deja îmbătrânită și depășită tehnologic, o viitoare alegere a H215 a ridicat multe sprâncene. Mai ales în contextul în care modelul nu doar că nu mai e achiziționat pe piața externă, dar există programe care deja pregătesc o generație viitoare de elicoptere ce au la bază tehnologii de ultimă oră și lecții ale conflictelor moderne, inclusiv războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei.
A fost o noapte grea pentru regimul teocrat al ayatollahilor. Aproximativ 50 de avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au operat deasupra cerului Teheranului pe tot parcursul nopții de sâmbătă spre duminică, vizând facilități asociate programului nuclear al Iranului.
Liderii G7 vor încerca să-l convingă pe Trump să acționeze decisiv față de Putin.
Marina militară a Israelului a anunțat că a utilizat în premieră un sistem de apărare antiaeriană navală pentru a doborî drone lansate din Iran. E vorba de sistemul Barak Magen, instalat pe o corvetă din clasa Sa’ar 6.
Armata rusă a atacat duminică sediul Boeing din Kiev, aparent în mod deliberat, provocând pagube extinse, a relatat Financial Times (FT), citând persoane familiarizate cu situația.
Forțele Aeriene ale Statelor Unite relochează peste Oceanul Atlantic zeci de aeronave KC-135 și KC-46, concepute pentru a realimenta alte aeronave în aer, potrivit Times of Israel (ToI), citând date aviatice care leagă acest lucru de luptele în curs dintre Israel și Iran.
Inovația continuă în cadrul Task Force X, iar cea mai recentă realizare promite să transforme modul în care sunt desfășurate misiunile militare moderne.
Tensiunile din Orientul Mijlociu reverberează tot mai puternic și în Europa, în contextul evoluțiilor recente dintre Israel și Iran. Invitat la Digi24, ambasadorul Israelului în România a tras un semnal de alarmă în privința amenințării reprezentate de regimul teocrat de la Teheran și a subliniat că intervențiile militare ale statului israelian vizează distrugerea capacităților nucleare iraniene. Iranul a fost la doar câțiva centimetri de a obține armament nuclear, fapt ce reprezintă o amenințare nu doar pentru Israel și Orientul Mijlociu, dar și pentru Europa.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat, duminică seara, că liderii G7 vor discuta despre noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă dictatorul rus Vladimir Putin nu acceptă negocierile de încetare a focului.
Israelul a atacat sediul Ministerului iranian de Externe din Teheran, rănind mai mulţi civili, potrivit unei surse din cadrul Ministerului de Externe. Tot în această noapte, Iranul a lovit și el puternic Tel Avivul.
Pe măsură ce războiul din Ucraina remodelează doctrina militară, Polonia, stat aflat în prima linie pe flancul estic al NATO, nu doar că ia notițe, ci scrie deja următorul capitol pentru armata sa. Polonia își asamblează o nouă „Forță de Drone” formidabilă, o inițiativă atât de ambițioasă încât a atras atenția unuia dintre cei mai inovatori contractori militari din Statele Unite.
Armata Statelor Unite ale Americii anunţă că se pregăteşte să facă un pas calculat, dar esențial, în cursa tot mai acerbă a înzestrării cu sisteme de arme hipersonice. În timp ce prima sa unitate de rachete „Dark Eagle”, capabile să atingă viteze de peste Mach 5, este încă în faza de testare, Pentagonul a confirmat deja planurile pentru a doua baterie. Aceasta urmează să fie declarată operațională în ultimul trimestru al anului fiscal 2026, conform unui raport recent al agenției federale independente GAO (Government Accountability Office).
În ultimele două nopţi, cerul Israelului a fost brăzdat de o ploaie rachete iraniene. Aproximativ 150 până la 200 de rachete balistice au fost lansate de Iran spre ținte militare și civile, ceea ce s-a dovedit un test pentru rețeaua de apărare aeriană multi-stratificată a Israelului. Așa cum era de așteptat, sistemele precum Arrow și David's Sling au intrat în acțiune.
În timp ce oficialii vorbesc despre "parteneriat strategic" și "interoperabilitate", realitatea de pe teren, din România și până în Germania, sună altfel: zgomotul motoarelor de tanc, bubuitul artileriei și freamătul elicopterelor de atac. Exercițiul "Saber Guardian 25", cu cei aproximativ 10.000 de militari ai săi, nu este doar un antrenament. Este un mesaj puternic și clar, transmis în limbajul universal al puterii militare, iar destinatarul principal se află la Kremlin.
Sâmbătă, pe Constitution Avenue, nu a defilat doar Armata Statelor Unite. A defilat o anume viziune asupra Americii – una cu blindaj greu, susținută de zgomotul motoarelor cu turbină și aprobată personal de președintele Donald Trump. Parada aniversară a 250 de ani de la înființarea Armatei SUA, o producție care a costat zeci de milioane de dolari, a fost, în esență, spectacolul lui Donald Trump. Și, la fel ca majoritatea acțiunilor președintelui, a divizat națiunea americană pe care forțele armate au jurat să o apere.
Rusia înregistrează o nouă lovitură în Mali, după ce mercenarii care acționează în cadrul binecunoscutului Corp African au suferit pierderi mari în confruntările armate cu membrii Frontului pentru Eliberarea Azawadului (FLA). Luptele au avut loc în apropierea zonei Anomalen, regiunea Aguel-hoc, unde luptătorii FLA au atacat un convoi militar rus, distrugând mai multe vehicule și ucigând un număr neprecizat de mercenari. Informațiile locale indică faptul că forțele ruse se deplasau cu echipament militar când au fost prinse într-o ambuscadă bine coordonată.
În cursul nopții de 15.06.2025, trupele ruse au lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Pe lângă dronele kamikaze, militarii ruși au întrebuințat rachete balistice și de croazieră, dar și rachete hipersonice Kinjal.
După ani de dezvoltare în spatele unui văl de secretomanie, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au oferit publicului o primă imagine a viitorului său arsenal de descurajare: noua rachetă de croazieră stealth cu capacitate nucleară, AGM-181A Long-Range Standoff (LRSO). Imaginea, deși doar o randare digitală, confirmă ceea ce experții bănuiau de mult: noua armă este proiectată pentru o singură misiune principală - să penetreze cele mai avansate și dense sisteme de apărare aeriană, precum cele ale Rusiei și Chinei, și să livreze o lovitură nucleară.
Aliații direcți de nivel statal ai Rusiei, în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, sunt Iranul și Coreea de Nord. Pe lângă aceștia există și un aliat care se disimulează în jucător neutru, acesta fiind China. Orice lovitură încasată de unul dintre acești aliați importanți ai Rusiei, este una pe care Moscova o resimte din plin, deoarece pune la îndoială capacitatea ei de a gestiona amplul război hibrid pe care l-a lansat împotriva Occidentului.
O unitate ucraineană de apărare antiaeriană, proaspăt echipată cu sistemul german IRIS-T, a transformat prima sa misiune de luptă într-o demonstrație de forță. Într-o singură confruntare, unitatea a interceptat și distrus șapte rachete de croazieră rusești, stabilind un nou record de eficiență și semnalând o schimbare calitativă în capacitatea Ucrainei de a-și proteja spaţiul aerian.
În pofida sancțiunilor occidentale, exporturile Rusiei către cei mai mari 20 de parteneri comerciali ai săi au crescut cu 18%, ajungând la 330 de miliarde de dolari în timpul războiului din Ucraina, potrivit unui raport ajustat la inflație publicat pe 13 iunie de Institutul de Economie Germană din Koln. Acesta a comparat datele exporturilor Rusiei în anii 2021 și 2024.
Printr-un singur atac complex, lansat în primele ore ale zilei de vineri, 13 iunie, Israelul pare să fi realizat imposibilul: a decapitat vârful ierarhiei militare iraniene și a neutralizat cea mai mare parte a arsenalului iranian de rachete balistice înainte ca acesta să poată fi folosit. Operația, denumită „Leul Răsare” (Rising Lion), reprezintă o regândire fundamentală a modului în care Israelul îşi proiectează puterea militară în Orientul Mijlociu. Acționând pe baza informațiilor că un atac iranian era iminent, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au pariat totul pe o lovitură preventivă de o amploare fără precedent. Miza a fost uriașă: dacă operațiunea eșua, Israelul s-ar fi confruntat cu un baraj de sute de rachete. Dacă reușea, ar fi putut anihila amenințarea pentru anii următori.
România, aflată în prima linie a NATO în fața unei Rusii tot mai agresive, face un pariu uriaș pe viitorul forțelor sale aeriene: achiziția avionului de generația a cincea, F-35 Lightning II. Pe hârtie, este o mișcare strategică esențială si de dorit sa fie implementată cât mai repede. În realitate, aceste avioane invizibile pe radar riscă să devină cele mai scumpe piese de muzeu dacă nu vor avea unde să aterizeze. Într-o intervenție la conferința DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), organizată de DefenseRomania, Cătălin Podaru, CEO-ul Leviatan Group – una dintre companiile românești care construiește infrastructura critică pentru apărare – a tras un semnal de alarmă. Mesajul său a fost cât se poate de clar: România riscă să-și submineze propriile eforturi de înzestrare din cauza unui inamic intern redutabil nummit birocrație.
