Inițiativa aparține statelor baltice și urmărește consolidarea apărării aeriene din flancul estic al NATO, dar ține cont de dificultatea și anvergura unui asemenea demers pentru fiecare stat, luat separat.
”Nicio țară din NATO nu are capacități de apărare aeriană care să acopere întreaga lor țară. Nici Ucraina în prezent, oricât i s-au dat (sisteme antiaeriene - n.r.)”, recunoaște ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, într-un interviu pentru postul estonian Err.
Propunerea balticilor este creșterea posturii de descurajare a NATO printr-o apărare aeriană pe bază rotațională, similară cu misiunile de poliție aeriană, desfășurate cu avioane de luptă la frontierele NATO.
Prezența statelor NATO în Flancul Estic
Potrivit oficialului estonian, propunerea este în ”fază finală”, iar dacă va fi aprobată, toate statele NATO vor contribui, prin rotație, la securizarea Flancului Estic. ”De fapt, inițiativa noastră de a crea un model de apărare aeriană bazat pe rotație, similar cu modelul de securitate aeriană”, explică ministrul.
Trebuie spus că la acest moment există deja câteva inițative individuale ale statelor NATO, precum dislocarea în Letonia a sistemului NASAMS ale Spaniei, ori desfășurarea sistemului SAMP-T(MAMBA), deținut de Franța, în estul României, în zona litoralului Mării Negre. Din 2022, Polonia a găzduit două baterii americane și trei germane Patriot, în timp ce Slovacia a găzduit două baterii germane, una olandeză și una americană Patriot. Cu toate acestea, Germania a anunțat recent că își va retrage sistemul de rachete Patriot din aceste țări, până la sfârșitul acestui an, invocând dorința de a-și optimiza resursele.
Rotația ar fi doar una dintre măsurile care vor securiza flancul estic, alături de măsuri precum prepoziționarea echipamentelor, măsură adoptată la Summitul de la Madrid.
Potrivit analizei Army-technology. NATO va avea planuri de apărare îmbunătățite, cu forțe specifice pre-alocate pentru apărarea anumitor aliați.
Contingentul francez din România
Aliații cheie din NATO dețin capacități semnificative de apărare antiaeriană. SUA au 60 de baterii Patriot și în prezent produc încă patru. Germania are 12 baterii Patriot, în timp ce Franța are opt baterii SAMP/T și produce încă două, pe lângă patru bateriile Crotale NG. Spania are trei baterii Patriot și patru NASAMS, în timp ce Olanda are patru baterii Patriot și trei NASAMS. Italia deține șase baterii SAMP/T.
NATO Integrated Air and Missile Defence (sistemul integrat de apărare antiaeriană și antirachetă al NATO – IAMD) este un sistem puternic, care permite Alianței să mențină controlul asupra spațiului aerian și să își îndeplinească misiunile în mod eficient în toate situațiile, pe timp de pace, criză sau conflict. În ultimii ani, NATO a făcut progrese semnificative în îmbunătățirea pregătirii și a agilității forțelor sale IAMD.
Foto: Exercițiu NATO
”În primul rând, aprobarea planurilor regionale. Acest lucru ne va oferi un model de apărare real, subliniind modul în care Estonia va fi apărată, împreună cu aliații noștri, dacă este necesar.
În al doilea rând, Angajamentul NATO pentru Investiții în Apărare, sau ceea ce spunem despre asta, este că ar trebui să fie de fapt 2,5% (din PIB – n.d.), pentru că 2% nu sunt suficiente. Și cel puțin 30-3% din alocările (totale) merg spre investiții.
Și a treia componentă este de fapt modelul rotațional de apărare aeriană. Acestea sunt cele trei domenii principale în care sperăm că se vor ajunge la acorduri la Vilnius”, a spus ministrul.
În cadrul întrevederii, miniștrii Apărării au aprofundat subiectul planurilor regionale de apărare. Dacă vor fi aprobate, aceste măsuri vor marca o tranziție notabilă către strategia Forward Defence (apărare avansată). Potrivit lui Pevkur, este imperativ ca NATO să decidă, la Vilnius, implementarea planurilor regionale.
”Nu putem intra în prea multe detalii pentru că acestea sunt planuri secrete. Tot ce putem spune este că, în timp ce modelul anterior de apărare NATO se baza în primul rând pe redobândirea teritoriului (dacă un adversar ocupă teritoriul NATO, Alianța recâștiga acel teritoriu) acum am trecut la o prezență avansată pentru apărare. Asta înseamnă că NATO nu va renunța de fapt la niciunul din teritoriul său. Ne vom apăra teritoriul de la primul metru”, a mai arătat oficialul
În 2017, a fost stabilită o prezență avansată prin formarea a 4 grupuri de luptă multinaționale de dimensiunea unui batalion în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Aceste grupuri de luptă au fost conduse de Regatul Unit, Canada, Germania și, respectiv, Statele Unite.
În urma invadării Ucrainei de către Rusia, aliații au luat măsuri prin consolidarea grupurilor de luptă actuale și ajungând la un acord pentru a crea încă patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, extinzând prezența avansată a NATO de-a lungul flancului estic al Alianței – de la Marea Baltică în nord, până la Marea Neagră în sud.
În timpul Summit-ului NATO din 2022, desfășurat la Madrid, s-a anunțat că aliații au ajuns la un acord pentru a consolida grupurile de luptă multinaționale, mărindu-le dimensiunea de la nivel de batalion la cel de brigadă, după caz. Aliații au început implementarea unei strategii de desfășurare rapidă a întăririlor, prin sporirea grupurilor de luptă la formațiuni de dimensiunea unei brigăzi. Această mișcare a fost inițiată în mai 2023.
”Important este că postura de apărare a NATO s-a schimbat fundamental de la Madrid. Într-adevăr, planurile de apărare transmise statelor membre de SACEUR (NATO's Supreme Allied Commander Europe - n.red.) pe 14 aprilie, examinează foarte precis ce cantitate de forţe este necesară într-o regiune sau alta pentru a menţine independenţa membrilor NATO şi integritatea. al NATO”, mai spune Hanno Pevkur.
Într-o serie de achiziții recente, Estonia și Letonia și-au îmbunătățit capacitățile militare prin achiziționarea de sisteme avansate de apărare antirachetă. Estonia a achiziționat, în septembrie 2022, sistemul Piorun MANPADS, în timp ce Letonia a achiziționat suplimentar, în noiembrie, sistemul RBS 70NG.
La sfârșitul lunii iunie 2022, miniștrii Apărării din Letonia și Estonia au semnat o scrisoare de intenție pentru achiziția în comun de sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune, pentru a obține cel puțin patru baterii.
Lituania are în vedere includerea unor lansatoare suplimentare la bateriile sale NASAMS (Norwegian Advanced Surface-to-Air Missile System).
Totuși, niciuna dintre țările din regiune nu deține în prezent sisteme de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune și nici nu are planuri de a achiziționa astfel de sisteme.
Sistemele actuale oferă doar o protecție limitată pentru unitățile militare și nu reușesc să salveze infrastructura crucială și zonele dens populate. Potențiala achiziție și extinderea de către Letonia și Estonia a sistemelor cu rază scurtă de acțiune ar putea oferi o acoperire parțială pentru trupele lor și ar putea proteja orașele importante.
Deciziile privind tipul de sistem cu rază scurtă care să fie achiziționat sunt încă în așteptare la Riga și la Tallinn.
Cu toate acestea, NASAMS este în prezent principalul candidat datorită utilizării sale de către alte națiuni din zona baltică și nordică. Sistemul NASAMS este echipat cu rachete aer-aer AIM-120 AMRAAM utilizate pe scară largă, care sunt deja stocate de diferite țări membre NATO. În cazul unui conflict, acest lucru le-ar permite aliaților să furnizeze rapid capacități.
Aproximativ 17 țări europene, între care Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Ungaria, Letonia, Lituania, Norvegia, România și Slovacia au devenit recent membre ale European Sky Shield Initiative (ESSI), lansată de Germania.
Din listă remarcăm o absență notabilă, cea a Poloniei, care are o colaborare industrială substanțială cu SUA (Patriot) și cu Marea Britanie (CAMM). De asemenea, Polonia va avea operațional, de anul acesta, sistemul american Aegis Ashore cu rachete SM-3, care oferă protecție împotriva rachetelor balistice.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Țările europene vor ca Donald Trump să desfășoare avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Statele Unite vând arme către Europa pentru Ucraina cu un adaos de 10%, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-un interviu acordat FOX News. Este vorba de o taxă suplimentară contractelor de achiziții de la companiile americane de armament.
În noaptea de 21.08.2025, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac combinat puternic asupra instalațiilor de infrastructură critică din Ucraina, folosind nu numai drone kamikaze, ci și rachete balistice și de croazieră. Loviturile au fost efectuate atât asupra instalațiilor militare de pe linia frontului, dar și din spatele acestuia, cât și asupra structurilor de petrol și gaze.
Vicepremierul polonez și ministru al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a informat miercuri (20.08.2025) că o dronă rusească s-a prăbușit în estul Poloniei. Este vorba despre o provocare rusească într-un moment în care se discută despre pacea în Ucraina, a declarat el în fața reporterilor. Presa poloneză anunțase deja că o dronă neidentificată a căzut pe un câmp din estul Poloniei peste noapte și a explodat. Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești, care include atacuri cu drone asupra orașelor ucrainene practic în fiecare noapte, pentru al patrulea an consecutiv.
Ministrul apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat miercuri că evenimentele din Lituania şi România sunt comparabile cu situaţia din Polonia, referindu-se la căderea unui obiect în estul Poloniei, regiune care se învecinează cu Ucraina.România, țările baltice și Polonia sunt în aceeași barcă, avertizează oficialii de la Varșovia
Aproximativ zece țări sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de pace dintre Ucraina și Rusia, a relatat Bloomberg, citând surse proprii. Cu toate acestea, nu a numit nicio țară specifică în afară de Franța și Marea Britanie.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a sunat, marți, pe președintele Türkiye, Recep Tayyip Erdogan.
Preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a îndemnat la o construcţie mai rapidă a gardurilor de protecţie de-a lungul graniţelor ţării cu Rusia şi Belarus, aducând ca argument riscurile de securitate din războiul Moscovei în Ucraina, relatează Agerpres.
Zborul face parte dintr-o serie regulată de misiuni ale Forțelor Operative de Bombardiere, despre care NATO a subliniat că au ca scop aprofundarea integrării și demonstrarea „unei puteri aeriene credibile și pregătite de luptă.
Preşedintele Nicuşor Dan participă marţi la videoconferinţa membrilor Consiliului European, transmite Administraţia Prezidenţială.
Cât trebuie să se mai retragă Ucraina? Cât trebuie să se mai dea înapoi lumea liberă, bunul simț și dreptul internațional? Cât trebuie să mai regresăm ca specie? Sunt întrebări la care răspunsul este evident.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că țara sa trebuie să își extindă rapid armamentul nuclear și a catalogat exercițiile militare dintre SUA și Coreea de Sud ca fiind o „expresie evidentă a voinței lor de a provoca război”, a relatat marți presa de stat KCNA, citată de Reuters.
Dronele ucrainene au efectuat un atac la scară largă asupra orașului Volgograd, în sudul Rusiei europene, lovind o rafinărie și un spital, a declarat marți, pe rețeaua de socializare Telegram, guvernatorul regiunii Volgograd.
Reuniunea multilaterală de luni s-a încheiat cu perspective mai bune decât era de așteptat, așa cum recunoștea și cancelarul Merz. Se pare că europenii au pregătit pentru întâlnire o propunere care i-a captat atenția lui Trump: un acord de securitate pentru Ucraina care include achiziții de arme americane în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Întâlnirea multilaterală dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski și liderii europeni de la Casa Albă.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se întâlnește cu președintele american Donald Trump.
După 3 ani și jumătate, timp în care Rusia bombardează continuu Ucarina, șeful diplomației ungare se declară scandalizat de acțiunile Ucrainei.
Cu prilejul Zilei Independenței Ucrainei și al Zilei Drapelului Național, Ambasada Ucrainei în România organizează, pe 21 august, o acțiune solemnă de solidaritate cu Ucraina.
Președintele american Donald Trump s-a întâlnit cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru prima dată de la revenirea sa la Casa Albă. Discuțiile de vineri de la baza aeriană Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska, sunt urmărite îndeaproape din cauza războiului în curs din Ucraina, care se poartă pentru a preveni o invazie rusă la scară largă.
Primele minute vor fi decisive, avertiza Trump, zilele trecute, cu privire la ”întâlnirea secolului” dintre el și dictatorul rus Vladimir Putin. Dar, până atunci, părțile vor să dea semnale potrivit cărora sunt ”in control”. Discuțiile sunt programate să înceapă la ora 22.30, ora României.
Guvernul bulgar a anunţat vineri construirea unei baze militare cu o capacitate de minim 5.000 de soldaţi.
Ultimul soldat sovietic a părăsit Ungaria în iunie 1991, dar după 34 de ani, Rusia vrea să se amestece din nou în politica ungară și să influențeze deciziile alegătorilor ungari la următoarele alegeri parlamentare. Acestea sunt cuvintele liderului opoziției, Péter Magyar, ca răspuns la un comunicat de presă publicat săptămâna aceasta de Serviciul de Informații Externe (SVR) al Federației Ruse.
Surse militare rusești au informat, pe 14.08.2025, că Forțele Armate ale Federației Ruse intenționează să testeze în Ucraina o versiune mini a rachetei Oreshnik, respectiv sistemul de rachete Svirel. Potrivit acestora, mai multe instalații de lansare au fost transferate deja la frontiera cu Ucraina.
Rusia și Statele Unite ar putea ajunge la un acord asupra unor noi tratate de dezarmare dacă conflictul din Ucraina va fi pus capăt, a declarat președintele rus Vladimir Putin înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele american Donald Trump, relatează agenția de știri TASS.
Membrii Gărzii Naționale cu vehicule blindate au început să apară pe străzile capitalei americane, Washington, după ce președintele republican Donald Trump i-a chemat. De asemenea, el a transferat forțele de poliție locale sub control federal, argumentând că infracțiunile violente din oraș sunt scăpate de sub control. Trump a anunțat recent, de asemenea, că dorește să extindă și să extindă întreaga operațiune. Primarul democrat Muriel Bowser vorbește despre „presiune autoritară”.
Rusia pare să se pregătească să testeze noua sa rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, potrivit a doi cercetători americani și o sursă occidentală din domeniul securității, chiar în timp ce președintele rus Vladimir Putin se pregătește pentru discuții despre Ucraina cu președintele american Donald Trump, vineri.
Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un și-a exprimat „sprijinul deplin” pentru Rusia în timpul unei conversații telefonice cu dictatorul rus Vladimir Putin.
Guvernul lituanian dorește să instruiască peste 22.000 de cetățeni în construcția și operarea dronelor. Acest grup va include și studenți, dintre care cel mai mic va avea 8 ani.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la Berlin. El și cancelarul german Friedrich Merz a participat la o videoconferință cu președintele SUA, Donald Trump.
Președintele american Donald Trump a declarat luni că se așteaptă la o întâlnire constructivă cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul summitului programat vineri, în Alaska, în care cei doi lideri vor discuta despre o rezolvare a războiului din Ucraina, informează Agerpres și AFP.
În această vară, România a anununțat că va achiziționa sistemul antiaerian Spyder de la compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems.
Comisiile reunite de apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au acordat ieri, 8 septembrie, în unanimitate, aviz favorabil pentru achiziția unei corvete ușoare din clasa Hisar, produsă în Turcia.
„Flota din umbră”, formată din navele care transportă petrol rusesc, s-a extins, în timp ce sancțiunile occidentale au lovit tot mai mult Rusia, precizează un reprezentant de vârf al celei de-a doua mari companii din lume care tranzacționează petrol, aspect confirmat și de către Saad Rahim, economistul șef al companiei Trafigura: „Pe măsură ce există mai multe sancțiuni și restricții, dimensiunea (flotei din umbră) a crescut și mai mult”.
Departamentul pentru Securitate Internă a declarat că Imigrația și Vama desfășoară „Operațiunea Midway Blitz”, dar nu a oferit detalii despre amploarea sau caracteristicile acesteia. Casa Albă nu a spus dacă administrația a ordonat și trimiterea de trupe la Chicago prin Garda Națională sau prin alte mijloace militare.
Potrivit premierului Viktor Orban, „soarta Ucrainei pare pecetluită; divizarea țării a început deja”.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 08.09.2025, că, prin decret prezidențial, președintele Vladimir Putin i-a acordat Ordinul Curajului generalului de armată Valeri Gherasimov, care îndeplinește funcția de șef al Statului Major General (SMG) al Forțelor Armate (FA) ruse și prim-adjunct al ministrului apărării.
Parlamentarii francezi au votat luni printr-un vot de neîncredere în guvernul prim-ministrului François Bayrou. Bayrou însuși a solicitat votul. Ziarul francez Le Monde relatează că prim-ministrul va demisiona marți.
Un MI-8 rusesc a încălcat spațiul aerian estonian duminică după-amiază, a relatat postul public de televiziune estonian ERR. Șeful misiunii diplomatice a Rusiei la Tallinn a fost convocat la MAE estonian.
Caz de trădare documentat de SRI, în cooperare cu parteneri externi.
Ucrainenii care locuiesc în teritoriile ocupate de Rusia din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson trebuie să solicite pașapoarte rusești până miercurea aceasta sau riscă să fie deportați din casele lor, conform unui decret emis de liderul Kremlinului, Vladimir Putin, în martie.
„Germania este în centrul atenției în mod special”, a declarat un oficial al serviciilor de informații occidentale. „Rusia este capabilă să surprindă orice subiect din Germania cu o viteză și o flexibilitate extraordinare și să îl utilizeze în spațiul informațional. Este înfricoșător cât de rapid, adaptabil și pe termen lung este acest sistem”.
Poliția din orașul polonez Biała Podlaska a anunțat descoperirea „epavei unui obiect zburător neidentificat”. Aceasta a căzut în apropierea graniței cu Belarus, în apropierea punctului de trecere a frontierei Terespol din Polatycz, voievodatul Lublin. Potrivit procuraturii locale, era „probabil o dronă neînarmată care avea inscripții chirilice pe ea”.
În seara de 02 spre 03 septembrie, Rusia a lansat un atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei. Ulterior, au început să apară informații care sugerau că trei bombardiere rusești au suferit o varietate de probleme tehnice.
Prim-ministrul ungar Viktor Orban a declarat cinic, în stilul său caracteristic, că, în urma negocierilor actuale privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, teritoriul acesteia va fi împărțit în trei zone: rusească, demilitarizată și occidentală, relatează Magyar Nemzet .
Forțele ruse au o superioritate numerică de 3 la 1 în oameni și mijloace tehnice față de armata ucraineană pe front, a declarat luni șeful forțelor armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, transmit Agerpres și EFE.
Semnale de alarmă sunt trase tot mai puternic în Europa, în contextul în care analiștii militari, șefi de stat major sau ofițeri de intelligence avertizează că Rusia ar putea pregăti o confruntare pe scară largă cu NATO în viitorul apropiat.
Nu e niciun secret că Ucraina caută să identifice toate soluțiile posibile pentru a-și întări aviația militară, supusă unor presiuni uriașe în cei trei ani și jumătate de invazie pe scară largă rusă. Orice avion e binevenit, fie că vorbim de MiG-29 sau alte modele sovietice, fie că discutăm de aparate occidentale precum F-16 sau Mirage 2000. În mare parte ucrainenii folosesc avioanele pe post de apărare antiaeriană, fiind parte din capacitatea de a respinge atacurile în valuri ale dronelor rusești care vizează infrastructura civilă și energetică a Ucrainei.
Președintele american Donald Trump a lăsat să se înțeleagă duminica aceasta că ar avea în vedere noi sancțiuni împotriva Rusiei, după atacul aerian fără precedent al Moscovei asupra Ucrainei din noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit Agerpres și AFP.
O operațiune specială a forțelor ucrainene, desfășurată în colaborare cu o celulă de rezistență din regiunea Krasnodar a Rusiei, a neutralizat o instalație critică a uneia dintre cele mai mari rafinării private din regiune, Rafinăria de Petrol Ilsky A.A. Shamara. Atacul, care a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, a vizat inima tehnologică a complexului, punând în pericol funcționarea întregii unități.
Rusia a desfășurat duminică noapte cel mai masiv atac aerian de la începutul invaziei sale, folosind peste 800 de drone și lovind pentru prima dată o clădire guvernamentală din Kiev. Asaltul, care a durat 11 ore sub sirenele de raid aerian, a lăsat în urmă cel puțin doi morți în capitală, inclusiv un bebeluș, a confirmat biroul de presă al primarului Kievului.
Mândria aviației americane, avionul de vânătoare F-35, se confruntă cu o asa-zisă furtună perfectă de probleme, dezvăluite într-un raport critic al Government Accountability Office (GAO), organismul de control al Congresului SUA. Sub titlul „Actions Needed to Address Late Deliveries and Improve Future Development”, raportul arată că programul F-35 „continuă să promită prea mult și să livreze prea puțin”, în ciuda rolului său crucial pentru securitatea națională.
Sub privirile perplexe ale aliaților și ale „șoimilor” din ambele partide, Pentagonul pare să pregătească o schimbare fundamentală de direcție strategică, una care ar putea reconfigura nu doar politica americană, ci și echilibrul global de putere. Un proiect al noii Strategii Naționale de Apărare, un document menit să ghideze acțiunile militare americane, propune un viraj spectaculos de abordare: de la angajamentul de a contracara China la o concentrare aproape exclusivă pe apărarea teritoriului Statelor Unite și a Emisferei de Vest.
Șeful spionajului militar ucrainean (GUR), Kirilo Budanov, a spus cu voce tare un lucru pe care mulți îl gândeau în șoaptă: Rusia ar putea iniția o nouă mobilizare. Nu e o simplă ipoteză, ci o „amenințare serioasă”, o amenințare care, în ciuda costurilor umane imense, este perfect realistă.
După ani de eșecuri și frustrări, programul de realitate augmentată al Armatei SUA, cunoscut inițial sub numele de Integrated Visual Augmentation System (IVAS), renaște sub o nouă denumire, Soldier-Borne Mission Command (SBMC), și cu o nouă abordare. Pentagonul renunță la vechiul parteneriat cu Microsoft și se orientează către două companii-cheie, Anduril și startup-ul Rivet, ambele având misiunea de a dezvolta viitoarele display-uri optice care ar putea revoluționa lupta pe câmpul de bătălie.
În mijlocul unei piețe europene de apărare aflată în efervescență, Boeing a lansat o nouă ofensivă pentru a-și consolida poziția în Polonia. Sub lumina reflectoarelor de la expoziția MSPO 2025, gigantul american a venit cu un pachet de oferte care depășește simpla vânzare de avioane.
Rusia a lansat sute de drone de atac și rachete spre orașele ucrainene în noaptea de 06 spre 07 septembrie, lovind mai multe clădiri rezidențiale din Kiev, au raportat oficialii ucraineni, citați de kyivindependent.com.
Statele Unite trebuie să devină mai reziliente în fața amenințărilor la adresa propriei securităţi, în contextul în care angajamentele militare globale pun o presiune imensă pe capacitatea de apărare a națiunii, a avertizat generalul în retragere Glen D. VanHerck, fost comandant al Comandamentului de Nord al SUA (NORTHCOM) și al Comandamentului de Apărare Aerospațială al Americii de Nord (NORAD).
La capătul a 13 ani de pierderi, de datorii gigantice și, mai nou, de insolvență, Romaero București (RORX), un nume strategic al industriei de apărare românești, reușește o performanță spectaculoasă: un profit de 2,5 milioane de lei în primul semestru al anului 2025. O schimbare de macaz monumentală, având în vedere că în aceeași perioadă a anului trecut compania se scufunda în pierderi de aproape 25 de milioane de lei.
Ankara se pregătește să intre într-o nouă eră a apărării, marcând un moment istoric pentru industria militară turcă. Producția de serie a tancului principal de luptă Altay, considerat de oficialii turci o „realizare a unui vis de 100 de ani”, a demarat oficial la noua fabrică BMC din capitală.
Polonia își consolidează rapid capabilitățile de apărare, mizând pe o combinație de achiziții americane de înaltă tehnologie și investiții masive în propria industrie de apărare. La expoziția MSPO 2025 din Kielce, s-au semnat contracte de miliarde de zloți, menite să asigure interoperabilitatea cu NATO și să reducă, în același timp, dependența de alte națiuni.
Statele și Ucraina ar negocia în acest moment un acord cu o valoare de 100 de miliarde de dolari. Nu este un simplu contract de achiziție, ci un troc strategic în care armele americane de ultimă generație ar putea fi plătite cu drepturi de proprietate intelectuală asupra inovațiilor tehnologice ucrainene.
În contextul unei competiții acerbe pentru supremația pe piața globală a dronelor, președintele american Donald Trump a decis să schimbe regulile jocului. Totul se vrea a fi o mutare strategică, menită să ofere companiilor americane un avantaj decisiv în fața concurenței venite din China și Turcia.
