Deşi favorabilă în principiu aderării Ucrainei, Alianţa rămâne evazivă asupra unei decizii concrete, care ar risca să escaladeze conflictul, în condiţiile în care Rusia consideră o asemenea extindere a NATO o linie roşie.
,,Summitul NATO de la Vilnius (în iulie) poate deveni istoric", a spus Zelenski în prezenţa lui Stoltenberg, venit într-o vizită surpriză la Kiev. Este "important ca Ucraina să primească (la Vilnius) invitaţia corespunzătoare (...) Este momentul", a insistat preşedintele ucrainean.
De partea sa, Stoltenberg a reiterat sprijinul Alianţei faţă de ambiţiile ucrainene, dar a fost prudent asupra unui calendar de aderare, apreciind că prioritatea acum este ca Ucraina să câştige războiul cu Rusia.
"Viitorul Ucrainei este în familia euro-atlantică, viitorul Ucrainei este în NATO. În acelaşi timp, obiectivul principal al Alianţei şi al membrilor săi este de a se asigura că Ucraina câştigă" războiul, a subliniat secretarul general al NATO.
"Recunosc, desigur, că preşedintele Zelenski va ridica problema aderării, a garanţiilor de securitate, iar aceasta va fi în capul listei pe ordinea zilei", a completat Stoltenberg, după ce mai devreme Kremlinul a avertizat din nou că o eventuală aderare a Ucrainei la NATO "ar reprezenta o ameninţare serioasă la adresa securităţii" Rusiei, care consideră că NATO duce deja împotriva sa un război prin procură în Ucraina, dat fiind ajutorul militar substanţial oferit acestei ţări de către Occident, în special de SUA.
Referindu-se la acest ajutor, Zelenski l-a presat pe Stoltenberg să facă mai mult, întrucât Ucraina are nevoie urgentă de avioane de vânătoare, de blindate, artilerie şi sisteme cu rază lungă de acţiune pentru a lovi depozitele de arme şi muniţii ruseşti amplasate mult în spatele liniei frontului.
După ce a rezistat toată iarna asalturilor ruseşti pe frontul din estul Ucrainei, armata ucraineană îşi pregăteşte acum propria ofensivă, dar pentru aceasta are nevoie de mai multe arme şi de asemenea de mai multe muniţii, despre acestea din urmă Stoltenberg semnalând deja că trupele ucrainene le consumă într-un ritm mult superior celui al capacităţilor de producţie occidentale.
Zelenski a reafirmat joi că obiectivul său rămâne "eliberarea completă a pământurilor" ucrainene ocupate de Rusia. Confruntaţi însă cu stocuri de muniţii diminuate de ajutorul oferit Ucrainei şi cu dificultăţi logistice, plus teama unei escaladări a conflictului, europenii şi americani se arată mai prudenţi.
Prin urmare, Zelenski a insistat pe lângă Stoltenberg să-l ajute să "depăşească reticenţa partenerilor noştri privind livrarea unor anumite arme, adică cele cu rază lungă de acţiune, aviaţie modernă, artilerie, vehicule blindate".
În aşteptarea acestora, Ucraina plăteşte cu "vieţile soldaţilor noştri, care încă nu au primit instrumentele de apărare indispensabile", a adăugat el.
Capacitatea Kievului de a conduce o contraofensivă de amploare este principalul subiect de dezbatere al acestei primăveri, după o lungă perioadă de război de uzură. Deşi apărarea îndârjită a oraşului Bahmut - epicentrul luptelor din estul Ucrainei - a costat scump trupele ruse, armata ucraineană a suferit la rândul ei pierderi importante şi consumă acolo stocuri preţioase de muniţii.
Stoltenberg a subliniat în acest context că discuţiile care vor avea loc vineri cu statele NATO la baza militară americană Ramstein, în Germania, se vor axa pe livrări de arme suplimentare pentru Ucraina, fără a preciza care ar fi acestea. Dar a promis că Occidentul va ajuta Ucraina "atât timp cât va fi necesar".
Alianţa s-a focalizat până în prezent pe furnizarea de muniţii pentru sistemele deja desfăşurate în Ucraina, a precizat secretarul general al NATO. "Mă aştept ca aliaţii şi partenerii NATO să facă noi anunţuri concrete de sprijin militar pentru Ucraina", a menţionat el mai departe.
"Este extrem de important să ne asigurăm că sistemele, armele care sunt deja în Ucraina funcţionează cum trebuie, adică este nevoie de muniţii, de cantităţi enorme de muniţii, de piese de schimb, de mentenanţă", a rezumat Stoltenberg.
El a amintit că, de când a început războiul cu Rusia în februarie anul trecut, Ucraina a primit din partea statelor occidentale un ajutor ce însumează peste 150 de miliarde de dolari, din care 65 de miliarde ajutor militar.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
România intenționează să încheie în acest an procedura achiziției de obuziere pe șenile, procesul de selecție fiind pe ultima sută de metri.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Polonia ar putea ajuta Kievul să returneze cetățenii ucraineni de vârstă militară.
„Plângerile (ucrainenilor) cu privire la plecarea compatrioților din țară pentru a evita recrutarea sunt justificate”, a declarat ministrul polonez al apărării, Wladysław Kosiniak-Kamysz.
O astfel de acțiune ar marca prima desfășurare operațională a sistemului de rachete de când Ankara l-a primit în 2019, scrie presa străină.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a reacționat dur la recentul pachet de ajutoare de 60 de miliarde de dolari SUA pentru Ucraina, numindu-l o „recompensă” pentru adoptarea legii mobilizării.
Munițiile ghidate cu precizie de tip GLSDB nu au răspuns așteptărilor, în urma utilizării lor pe frontul din Ucraina. William LaPlante, subsecretarul american al apărării pentru achiziții, a vorbit despre acest lucru în cadrul ''Forumului de Securitate'' organizat de think tank-ul Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Washingtonul speră că noile livrări de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune către Ucraina vor determina Germania să trimită în sfârșit rachete Taurus pentru a ajuta Kievul să respingă invazia pe scară largă a Rusiei, a relatat la 25 aprilie televiziunea publică franceză TV5 Monde, citând un oficial american anonim.
Agenţia de presă Associated Press a aflat că Forțele Armate Ucrainene au retras de pe linia frontului tancurile Abrams furnizate de SUA din cauza amenințării atacurilor cu drone rusești, în timp ce americanii se plâng că ucrainenii nu folosesc echipamentul mai eficient.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că China ar trebui să înceteze să mai susțină Federația Rusă în războiul pe care aceasta in poarta împotriva Ucrainei dacă dorește să aibă relații bune cu Occidentul și, de asemenea, a avertizat aliații să nu devină dependenți de resursele chinezești.
Statele Unite au trimis în secret peste 100 de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, săptămâna trecută, dintre care unele au fost desfășurate imediat și utilizate pentru a lovi un aerodrom militar rusesc din Dzhankoi, în Crimeea ocupată, a relatat New York Times (NYT) la 25 aprilie.
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Viceamiralul (în retragere) al U.S. Navy, Mike LeFever, a discutat, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, despre atacurile asupra elementelor de infrastructura critica rusești, despre șansele Ucrainei de a prelua inițiativa în război, despre opiniile americanilor obișnuiți și despre planurile lui Putin.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
