"MAE, deşi a întreprins toate demersurile din sfera sa de competenţă pentru prelungirea Acordului din 2010, este nevoit să îşi exprime regretul pentru ieşirea din vigoare a acestuia. În acelaşi timp, MAE asigură cetăţenii Republicii Moldova că România va rămâne un partener predictibil şi implicat, aşa cum au dovedit-o toate acţiunile sale de până acum", precizează MAE.
În acelaşi timp, România "îşi exprimă disponibilitatea pentru încheierea unui nou Acord, care să îndeplinească funcţiile Acordului din 2010 şi care să integreze toate protocoalele adiţionale subsecvente, cu obiectivul de a impulsiona dezvoltarea Republicii Moldova, avansarea parcursului său european şi implementarea reformelor democratice. România va continua să ofere cetăţenilor Republicii Moldova sprijin direct, consistent şi dezinteresat, inclusiv de natură umanitară în actualul context pandemic, şi să acţioneze pentru avansarea proiectelor strategice de interconectare", subliniază comunicatul MAE.
"Având în vedere iminenţa ieşirii din vigoare a Acordului, România a propus R. Moldova, la începutul lunii noiembrie 2020, încheierea unui nou Protocol adiţional (Protocolul 6), care să permită atât extinderea perioadei de valabilitate a Acordului şi, astfel, utilizarea fondurilor încă neutilizate - din cele 100 de milioane de euro - în proiecte viitoare, cât şi extinderea domeniilor în care ajutorul financiar nerambursabil poate fi acordat", precizează reprezentanţii MAE.
Potrivit ministerului român, proiectul Protocolului 6 la Acord "conţinea şi o serie de elemente suplimentare propuse de partea română care - odată asumate de Guvernul de la Chişinău - ar fi fost de natură să sprijine împlinirea aşteptărilor legate de menţinerea parcursului european al R. Moldova, cu respectarea principiilor democratice şi ale statului de drept".
De asemenea, prevedea "asigurarea implementării depline, de către R. Moldova, a prevederilor Acordului de Asociere încheiat cu Uniunea Europeană şi realizarea reformelor necesare, cu accent pe reforma în domeniul justiţiei, de asigurarea condiţiilor pentru consolidarea şi protejarea prezenţei investiţionale a României în R. Moldova, precum şi de consolidarea comunităţii de limbă, cultură şi istorie dintre România şi R. Moldova".
Aceste elemente suplimentare, adaugă MAE, "se află în deplină concordanţă cu politica aplicată constant de România şi de UE de a utiliza un set de condiţionalităţi care să stimuleze eforturile de reformă atât de necesare Republicii Moldova".
Potrivit ministerului român, "în pofida demersurilor repetate ale părţii române, care a reafirmat consecvent deschiderea de a semna şi ratifica documentul în forma propusă de România, în timp util pentru a evita ieşirea din vigoare a Acordului semnat în 2010, Guvernul de la Chişinău nu a transmis un răspuns la propunerea României decât la data de 26 februarie 2021, constând într-un proiect de text care se îndepărtează de propunerea de Protocol 6 a părţii române, neincluzând elementele suplimentare menţionate mai sus".
Potrivit MAE, pe durata ultimelor discuţii bilaterale, de la jumătatea lunii martie, reprezentanţii guvernamentali de la Chişinău au invocat şi faptul că Guvernul interimar al R. Moldova nu ar avea competenţele necesare pentru finalizarea procedurilor vizând încheierea Acordului.
"În raport cu autorităţile de la Chişinău, România va continua să urmărească dezvoltarea dialogului bilateral într-o logică condiţionată de angajamentul ferm pentru continuarea reformelor esenţiale dezvoltării democratice şi progresului parcursului european al Republicii Moldova", subliniază comunicatul ministerului român.
Ministerul Afacerilor Externe aminteşte că împrumutul nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România, care a urmărit îmbunătăţirea vieţii tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, în consonanţă cu obiectivele Parteneriatului Strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova a fost încheiat la Iaşi, în aprilie 2010.
Timp de peste un deceniu, Acordul a permis finanţarea de către România a unor proiecte emblematice, cum ar fi reabilitarea şi modernizarea a peste 1.000 de grădiniţe şi instituţii şcolare din R. Moldova sau asigurarea unei contribuţii la dezvoltarea gazoductului Iaşi-Chişinău, proiect strategic de interconectare energetică între România şi R. Moldova.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Eficiența pe câmpul de luptă a sistemelor de rachete HIMARS nu a trecut neobservată, iar în următorii ani Armatele statelor occidentale vor avea în dotare tot mai multe lansatoare de rachete multiple.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pe 12 aprilie că NATO „și-a pierdut sensul” după prăbușirea Uniunii Sovietice și Alianța „ar fi trebuit să fie dizolvată”, adăugând că această chestiune este încă relevantă în prezent.
Relațiile diplomatice dintre Ucraina și Statele Unite se tensionează după ce președintele Volodimir Zelenski l-a acuzat public pe vicepreședintele american J.D. Vance că ar justifica într-un fel acțiunile liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Declarațiile vin în contextul unei dispute deschise privind poziționarea Washingtonului în conflictul ruso-ucrainean, aflat deja în al patrulea an.
România nu poate exclude posibilitatea ca Rusia să încerce un atac împotriva unui stat NATO în următorii ani, a avertizat generalul Gheorghiță Vlad, Șeful Statului Major al Apărării, într-un interviu difuzat de Pro TV, în cadrul emisiunii România, te iubesc!.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, în cadrul unui interviu, a declarat că americanii au pe masă la Pentagon mutarea bazei de la Ramstein din Germania, la Mihail Kogălniceanu, în România (MK). Potrivit înaltului oficial român informații în acest sens au venit pe canalele militare americane.
Ceremoniile de 9 mai, de anul aceasta, marchează 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, fiind un nou prilej de propagandă pentru Kremlin.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, va vizita Moscova în zilele următoare pentru a discuta, alături de partea rusă, despre negocierile dintre Iran și Statele Unite privind programul nuclear, înaintea noii runde de discuții programate sâmbătă, la Roma.
Administrația președintelui american Donald Trump a suspendat luni granturile federale acordate Universității Harvard de peste 2 miliarde de dolari.
Liderul opoziției maghiare Péter Magyar a promis că va organiza un referendum privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană dacă va câștiga alegerile de anul viitor.
Călin Georgescu este fiu de nomenclaturiști. De profesie este inginer pedolog. Înainte de căderea regimului comunist, în decembrie 1989, a lucrat ca inginer. A fost consilier al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului (1992-1996). După pierderea alegerilor de către Partidul Democrației Sociale din România (predecesorul Partidului Social Democrat) în 1996, și câștigarea lor de către Convenția Democrată Română a ocupat, prin concurs, funcția de secretar general al aceluiași minister. În presa vremii au fost publicate dovezi clare privind măsluirea concursului. Ministrul Afacerilor Străine Mircea Geoană l-a numit, în 2004, director al Direcției de organizații Internaționale din același minister. A fost raportor special al ONU (2011-2013) pe probleme privind protecția mediului, fiind numit de Ministerul Afacerilor Externe.
Inspectorul general al Armatei Germane (Bundeswehr), generalul Carsten Breuer, consideră că Federația Rusă ar putea ataca teritoriul NATO în 2029.
Ministerul chinez al Comerțului a numit decizia președintelui american Donald Trump de a scuti smartphone-urile, computerele, alte produse electronice și semiconductori de la noile tarife mari la importurile din China un „pas mic”.
Delegația Congresului Statelor Unite care vizitează România, luni, va fi formată din mai mulți reprezentanți americani importanți, republicani și democrați deopotrivă.
Alianța Nord-Atlantică se pregătește activ inclusiv pentru un potențial atac rusesc asupra României, unul dintre pilonii sudici ai Flancului Estic al NATO.
”Nu vom lăsa Bruxellesul să ne oblige să acceptăm aderarea Ucrainei la UE. Aceasta este o problemă uriașă, cu implicații pe scară largă pentru securitatea, economia și agricultura noastră”, a declarat astăzi premierul ungar Viktor Orban.
Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, demisionează din funcția sa în urma unor dezacorduri tot mai mari cu administrația președintelui Donald Trump.
Președintele chinez Xi Jinping a avertizat că țara sa „nu va ceda niciodată unui comportament nerezonabil” și i-a spus premierului spaniol Pedro Sánchez că Uniunea Europeană ar trebui să ajute China să reziste „bullying-ului tarifar unilateral” impus de președintele american Donald Trump.
Comandantul bazei Forțelor Spațiale americane Pituffik din Groenlanda, colonelul Susan Meyers, a fost revocat joi din funcție, la scurt timp după ce vicepreședintele SUA JD Vance a vizitat facilitatea, pe 28 martie.
Președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO), deputatul Petre-Florin Manole (PSD), a participat, în perioada 5–6 aprilie, la reuniunea Comisiei Permanente, structura de conducere a Adunării.
Aproximativ cincisprezece țări, ca parte a unei coaliții de partide dispuse, doresc să-și trimită soldații în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de încetare a luptelor.
Președintele american Donald Trump a anunțat pe platforma Truth Social, o majorare spectaculoasă a tarifelor pentru importurile din China la 125%, în timp ce pentru toate celelalte zeci de alte țări a decis o pauză de 90 de zile. Deși mulți spun că decizia a fost luată după prăbușirea burselor, Casa Albă spune că de fapt acesta a fost de la început planul președintelui.
Uniunea Europeană pregătește o serie de măsuri tarifare dure ca răspuns la decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife „reciprocale” tuturor partenerilor comerciali ai SUA.
Rusia răspunde cu o măsură similară, după ce luna trecută atașatul militar al Rusiei la București și adjunctul acestuia au fost declarați ”persona non-grata” de către MAE român.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat chiar din Panama care este planul noii administrații americane: ”Vom recupera Canalul Panama de sub influența Chinei”.
Preşedintele american Donald Trump a cerut din nou marilor companii americane să se întoarcă în SUA pentru a evita impunerea de tarife, în primele sale declaraţii după ce Beijingul a anunţat că va creşte tarifele pentru bunurile din Statele Unite de la 34% la 84%, informează miercuri Agerpres și EFE.
Statele Uniunii Europene au aprobat în Consiliul de Miniștri impunerea de contramăsuri comerciale împotriva Statelor Unite.
Comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că forțele ruse au lansat o nouă ofensivă în regiunile Sumî și Harkov.
Conservatorii din CDU/CSU au convenit asupra unui acord de coaliție cu social-democrații (SPD). Părțile vor să prezinte documentul miercuri după-amiază.
Administrația Trump crește tarifele pentru importurile din China. Mișcarea a fost anunțată de Casa Albă, concretizând o amenințare anterioară a președintelui Donald Trump. Purtătoarea de cuvânt a spus că Trump nu va renunța la politicile sale actuale. De asemenea, Beijingul a avertizat luni SUA împotriva unor noi creșteri ale tarifelor, spunând că „se vor lupta până la capăt”.
Comandamentul Armatei SUA în Europa a anunțat retragerea contingentului militar american de pe aeroportul Jasienka, un hub cheie în Polonia de unde sosește ajutorul militar pentru Ucraina. Trupele și echipamentele vor fi relocate către alte facilități americane din Polonia.
Printr-un demers care urmăreşte să consolideze în mod semnificativ apărarea aeriană a Ucrainei, Suedia s-a angajat anterior să livreze avioane radar avansate ASC 890, sporind în mod considerabil capacitățile operaționale ale avioanelor de luptă ucrainene F-16. Avionul ASC 890, echipat cu un sistem radar de ultimă generație - cu raza să impresionantă de detecție de până la 450 de kilometri - extinde capacitățile de supraveghere și de atac ale Ucrainei.
Mike Waltz, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Donald Trump, urmează să părăsească postul său de la Casa Albă, pe fondul unor probleme persistente, la câteva săptămâni după ce a invitat din greșeală un jurnalist la o discuție între înalți oficiali din domeniul securității naționale care discutau despre intențiile privind atacurile aeriene efectuate de SUA asupra Yemenului. O sursă familiarizată cu această problemă a confirmat pe 1 mai plecarea lui Waltz de la Casa Alba, precum și a consilierului adjunct pentru securitate națională, Alex Wong.
Comisia Europeană a anunțat marți că industria ucraineană se va alătura unui proiect finanțat de UE pentru dezvoltarea de drone de mici dimensiuni. Aceasta marchează prima participare a Ucrainei la un proiect susținut financiar de Uniunea Europeană prin Fondul European de Apărare (EDF).
Epirus, o companie din SUA, a anunţat pe 29 aprilie 2025 livrarea sistemului său Expeditionary Directed Energy Counter-Swarm (ExDECS) către Naval Surface Warfare Center Dahlgren Division. Acest sistem HPM (high-power microwave) avansat, o variantă a sistemului Leonidas Expeditionary, este destinat să contracareze roiurile de drone și va fi evaluat de U.S. Marine Corps.
Miercuri, administrația Trump a informat Congresul despre intenția de a aproba exportul de armament către Ucraina prin vânzări comerciale directe (DCS) în valoare de 50 de milioane de dolari sau mai mult, potrivit Kyiv Post, care citează surse diplomatice.
Un articol publicat pe 30 aprilie 2025 în publicaţia Challenges a scos la lumină existența unui nou sistem de lansare multiplă de rachete (MLRS) francez, denumit "Foudre", dezvoltat de compania Turgis & Gaillard. Acest proiect, până nu demult confidențial, devine public într-un moment critic pentru Armata Franceză, care se confruntă cu nevoia urgentă de a înlocui sistemele sale învechite LRU (Lance-Roquettes Unitaire), a căror capacitate operațională este îndoielnică.
Estonia a primit oficial șase sisteme de lansare multiplă de rachete HIMARS, fabricate în SUA, pe 29 aprilie, la baza aeriană Ämari. Cheltuielile pentru apărare în Estonia vor ajunge la 5,4% din PIB.
Coreea de Sud a câștigat un proiect de 18 miliarde de dolari pentru construirea a două reactoare nucleare în Republica Cehă. În prezent, Republica Cehă își obține aproximativ 40% din producția de energie electrică de la cele două centrale nucleare existente.
Țările din regiunea nordică și baltică își majorează drastic cheltuielile pentru apărare din cauza invaziei rusești a Ucrainei și a solicitărilor SUA ca membrii europeni ai NATO să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate. Țările din nordul Flancului Estic intenționează să achiziționeze în comun 1.000 de mașini de luptă a infanteriei CV90.
Statele Unite au anunțat marți că au aprobat vânzarea către Polonia a unor rachete în valoare de 1,33 miliarde de dolari (aproximativ 1,17 miliarde de euro). E vorba de un pachet care include 400 de rachete aer-aer AIM-120D cu rază medie de acțiune. E interesant de privit cifrele României în materie de AIM-120, rachete pe care le-a achiziționat și țara noastră.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii de 15 minute cu omologul său american, Donald Trump, la funeraliile Papei Francisc de la Vatican, a făcut presiuni asupra șefului de cabinet al Casei Albe pentru a adopta o linie mai dură față de Vladimir Putin, a relatat site-ul Axios, citând două surse care dețin informații despre întâlnirea de sâmbătă.
Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat semnarea unui acord privind resursele minerale cu Ucraina. De asemenea, țările au convenit să înființeze un fond de investiții pentru reconstrucție americano-ucrainean. Acordul este considerat crucial pentru asigurarea accesului Ucrainei la asistență militară americană în viitor.
Economia rusă a început să se clatine după trei ani de război. Banca centrală de acolo recunoaște că a înregistrat rezultate mai slabe în unele sectoare din cauza răcirii cererii. Și banca americană de investiții Goldman Sachs notează, de asemenea, că PIB-ul Rusiei a încetat să crească în acest an, așteptându-se ca cifra anuală pentru primul trimestru să se situeze în jurul valorii de zero.
Autoritățile indiene au anunțat închiderea spațiului aerian al țării pentru avioanele pakistaneze, ca răspuns la interdicția impusă de Islamabad la zborul aeronavelor indiene deasupra teritoriului său, o ultimă evoluție în escaladarea tensiunilor care au urmat unui atentat mortal în Kashmir, notează Agerpres și AFP.
Portalul itamilradar.com a semnalat faptul că, pe 29.04.2025, o grupare navală de atac de nivel portavion (Carrier Strike Group 25, CSG25) aparținând Marinei Regale britanice a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană, marcând începutul misiunii sale globale “Operation Highmast”.
Rusia se poate mobiliza, dacă este necesar, pentru un război la o scară comparabilă cu cea a Uniunii Sovietice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
El a explicat că fabrica produce dispozitive de tragere cu muniție și piese pentru Marina Rusă și aviația militară.
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a avut pe ordinea de zi fiind mai multe subiecte în domeniul apărării naționale, care au fost discutate și aprobate.
Un distrugător al SUA din clasa Arleigh Burke a sosit în Scoția demonstrând „angajamentul continuu față de NATO”. Adversarii Americii „nu pot spera niciodată să egaleze avantajul asimetric dat de rețeaua sa de aliați și prieteni”.
Comisia investește 910 milioane EUR în cadrul ediției din 2024 a Fondului european de apărare (FEA) pentru a crea o industrie de apărare puternică și inovatoare în Europa, se arată în comunicarea Comisiei Europene.
Administrația Donald Trump a notificat Congresul SUA cu privire la intenția sa de a da „ undă verde” exportului de produse de apărare către Ucraina prin vânzări comerciale directe în valoare de 50 de milioane de dolari sau mai mult, relatează Kyiv Post.
Avioanele de vânătoare suedeze JAS 39 Gripen au finalizat prima lor operațiune în cadrul misiunii NATO de poliție aeriană. Mai exact, săptămâna trecută, au decolat de la baza Malbork din Polonia pentru a intercepta un avion de recunoaștere rusesc Ilyushin Il-20, după ce, cu câteva zile mai devreme, avioane Typhoon britanice au decolat de aici pentru a intercepta un avion de recunoaștere rusesc și două avioane de vânătoare Sukhoi Su-30MKI.
Așa cum ne-am obișnuit, cea mai mare parte a informațiilor veridice privind prezența și implicarea trupelor nord-coreene în războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei provin din Coreea de Sud.
Pe 27 aprilie 2025, presa de stat rusă a difuzat imagini cu o rachetă de croazieră pe care prezentat-o ca un „proiect secret”, inspectată de fostul președinte Dmitri Medvedev într-un poligon militar, sugerând integrarea acesteia pe avioanele considerate de ruși de generația a 5-a, Su-57, cele mai avansate avione de vânătoare ale Rusiei.
Mult timp s-a crezut crezut că armele nucleare sunt pentru descurajarea strategică între marile puteri mondiale iar aducerea în discuție a acestui subiect într-o confruntare dintre o putere nucleară și una non-nucleară era ceva tabu și de neconceput.
Rusia și Coreea de Nord au început miercuri construcția unui nou pod rutier între cele două țări, peste râul Tuman.
Ministerul Apărării Naționale a avut o poziție oficială ca urmare a informațiilor confirmate de Washington cu privire la achiziționarea unui sistem antiaerian Patriot de către România. E vorba de înlocuirea sistemului Patriot pe care țara noastră l-a donat Ucrainei.
Mai mulți miniștri din Pakistan vorbesc de o „invazie iminentă” pe care India o va lansa în următoarele 48 de ore. Amintim că cele două state sunt puteri nucleare și s-au confruntat de mai multe ori de-a lungul timpului pe zona montană de graniță. Acum totul a escaladat după un atentat fără precedent comis într-o stațiune montană indiană și revendicat de o grupare teroristă pakistaneză.
Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a avertizat marți că Statele Unite vor înceta să medieze dacă Rusia și Ucraina nu fac 'propuneri concrete' pentru a pune capăt războiului, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, relatează Agerpres și AFP.
Forțele Armate Britanice au utilizat recent sistemul Gladiator pentru a simula modul în care funcționează sistemul lor naţional de apărare aeriană în fața unui atac masiv cu rachete lansat de Rusia. Pentru această simulare, britanicii au decis să recreeze condițiile din prima zi a invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022, când țara agresoare a lansat (potrivit unor rapoarte) aproximativ 160 de rachete de diferite tipuri asupra Ucrainei.
China a elaborat o listă de produse americane care vor fi scutite de taxele de 125% și a înștiințat companiile despre acest demers, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, într-un moment în care Beijingul vrea să atenueze impactul războiului său comercial cu Washingtonul.
Cu mai puțin de două milioane de locuitori și un PIB de aproximativ 40 de miliarde de euro, Letonia face eforturi să transfere un nou lot de drone de atac către Ucraina, în cadrul așa-numitei Coaliții internaționale pentru drone.
