Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Alerte false cu bombă în Bosnia și Herțegovina, Croația, Kosovo, Muntenegru și Serbia
News
Data actualizării:
Data publicării:
Kosovo a devenit ultima țară din Balcani care a fost alertată cu privire la existența unor dispozitive explozive în instituții, în urma unui șir de amenințări în cel puțin alte patru țări din regiune în ultimele luni.

Experții locali și internaționali văd această situație ca pe o încercare de a destabiliza regiunea prin afectarea consumului inutil de resurse polițienești în aceste țări.

Până acum au fost înregistrate diverse amenințări cu dispozitive explozive în Muntenegru, Serbia, Croația, Bosnia și Herțegovina și Kosovo.

În zilele de 17 și 18 mai, în Kosovo, s-au semnalat două alarme cu dispozitive explozive în clădirea Rectoratului Universității din Priștina și în liceul Xhevdet Doda din capitală.

Informațiile despre dispozitivul exploziv din Rectorat au fost primite direct la adresa de e-mail a acestei instituții, în timp ce datele despre dispozitivul exploziv din școala Xhevdet Doda ajunseseră la Poliție, care a evacuat imediat elevii. Ambele alarme s-au dovedit a fi false.

Poliția din Kosovo a anunțat că investighează ambele cazuri, dar până acum nu au fost efectuate arestări. De asemenea, poliția nu a spus dacă a reușit să identifice adresele amenințărilor.

Rashit Qalaj, fost director al poliției din Kosovo și acum membru al Comisiei pentru afaceri de securitate și apărare din Adunarea din Kosovo, a declarat că, deși este puțin probabil ca amenințările cu bombă să fie adevărate, toate rapoartele ar trebui luate în serios.

Potrivit acestuia, capacitatea scăzută a agențiilor de aplicare a legii din Kosovo de a investiga amenințările cibernetice într-un mod mai eficient rămâne o preocupare, în acest caz adresele de unde provin aceste alarme false.

"Capacitățile nu sunt suficiente, chiar dacă Poliția din Kosovo are o unitate care se ocupă de combaterea criminalității cibernetice, dar aceste capacități trebuie sporite", a spus Qalaj.

Qalaj a mai reiterat că, având în vedere că amenințări similare au cuprins mai multe țări din Balcani, "cooperarea polițienească regional" ar trebui intensificată pentru a fi mai aproape de reținerea făptuitorilor.

Kosovo nu a reușit să devină parte a Organizației Internaționale a Poliției Criminale (INTERPOL), prin care pot fi emise mandate internaționale de arestare.

 

Cum au început amenințările cu bombă?

 

Muntenegru a fost printre primele țări din Balcani care au primit la sfârșitul lunii martie amenințări grave cu dispozitive explozive în instituțiile publice și private.

Pe 1 aprilie, elevii și personalul din două școli au fost evacuați în urma unui e-mail de amenințare că au fost instalate bombe.

Guvernul muntenegrean a anunțat că a primit un e-mail de amenințare în care se spunea că expeditorul este organizația "Statul Bărbaților" și managerul acesteia este Vladislav Podznjakov și că printre cererile lor se numără "schimbarea puterii în Muntenegru".

Ulterior, pe 27 aprilie, birourile primăriilor, școlilor și poliției au primit e-mailuri, în care se avertiza cu privire la amplasarea unor bombe în unele instituții, în locații precum: Podgorica, Niksic, Berane, Bar, Cetinje și Budva.

Direcția de Poliție a anunțat că s-a constatat că e-mailurile au fost trimise din locații ale căror servere se află în străinătate și că se lucrează la identificarea expeditorilor.

 

Amenințări în Serbia

 

Clădirile publice din Belgrad, Serbia, au fost, de asemenea, ținta unor alarme false despre bombardamente.

Poliția nu a dezvăluit numărul exact al tuturor alertelor cu bombă, dar se crede că au fost primite sute de astfel de rapoarte.

Pe lângă amenințările cu bombă din școlile primare din Belgrad, în după-amiaza zilei de 16 mai au fost primite noi amenințări că bombe ar fi fost instalate pe podurile din Belgrad, precum și în centrul comercial Stadium.

Ministerul Afacerilor Interne din Serbia a declarat că Podul Branko, Podul Gazelle, noul pod de cale ferată și Podul Panceva, se numără printre locațiile pentru care s-au primit amenințări cu bombă.

Pe 19 mai, membrii serviciilor de securitate ale Serbiei au identificat mai multe țări, din care au venit mesaje de amenințare false cu bombe în ultimele săptămâni.

S-a stabilit că opt astfel de amenințări au venit din Polonia, patru din Gambia, două din Iran și Nigeria și una din Ucraina, Slovenia și Rusia, a informat ministerul într-un comunicat miercuri seară.

În comunicat se mai precizează că autoritățile au identificat locațiile a 19 adrese de e-mail de la care au fost trimise mesaje de amenințare.

Pentru aceste cazuri, Ministerul Afacerilor Interne din Serbia a făcut schimb de date prin Europol și Interpol și cu autoritățile din Suedia, Lituania, Elveția, Rusia și Ungaria, dar și cu compania Google. Potrivit anunțului, 18 adrese sunt ale serviciului Gmail și o adresă de e-mail este de la ProtonMail.

"Din cauza unor relatări false despre atentate cu bombă în clădiri publice, membri ai Ministerului de Interne au urmărit timp de patru zile opt persoane, cetăţeni ai Serbiei. Doi au fost arestați și au fost depuse acuzații penale împotriva altor șase minori", a spus ministerul.

Prim-ministrul sârb Ana Bernabic a declarat pe 17 mai că amenințările cu bombe din Serbia au fost presiuni din exterior, deoarece Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei după ce Moscova a invadat Ucraina. Pe 16 mai, ministrul de Interne, Aleksandar Vulin, a declarat că se poartă un război special împotriva Serbiei cu amenințpri cu bombe.

O amenințare falsă cu bombă a fost raportată și în Croația, la un centru comercial din Zagreb, pe 18 mai.

În februarie, angajații unui tribunal din Saraievo, Bosnia și Herțegovina, au fost evacuați din locație sub amenințarea unei bombe, care s-a dovedit a fi, de asemenea, o alarmă falsă.

 

Inițiativa globală: alarme false, menite să creeze instabilitate

 

Doi experți de la organizația internațională Global Initiative cu sediul la Viena, care se ocupă de securitate și apărare, consideră că amenințările masive au un impact operațional în Serbia și Balcani.

Aleksandar Srbinovski  a spus că amenințările creează o stare artificială de instabilitate și "resursele poliției din regiune sunt irosite inutil".

"Rapoarte false cu bombe masive în multe țări balcanice ne spun că organizatorii amenințărilor nu gândesc bine Balcanii, nu doar o singură țară", a afirmat acesta.

El a opinat că, dacă statele nu răspund rapid și profesional la aceste amenințări speciale sau hibride, ele ar putea reduce potențialul de răspuns al țării "când este cu adevărat necesar".

"Cu alte cuvinte, pentru ca cineva să trimită atâtea mesaje la atâtea adrese diferite în mai multe țări balcanice în același timp, nu poate fi un individ, ci o organizație foarte serioasă", a spus Srbinovski.

Giorgio Fruscione, expert al aceleiași organizații, a declarat că nu crede că cetățenii sunt cu adevărat în pericol, "dar le este impus că așa este".

El a comentat și declarațiile liderilor Serbiei conform cărora "presiunea" vine din partea țărilor Uniunii Europene, dar și din direcția Rusiei.

"Se creează o situație de pericol general pentru a demonstra că Serbia nu are altă opțiune, că ar trebui să adere la UE și să impună sancțiuni Rusiei. În acest fel, autoritățile nu poartă responsabilitatea directă, pentru că vor continua să vândă cetățenilor lor povestea despre modul în care statul a fost obligat să facă această alegere", a susținut acesta.

Dintre țările din regiune, doar Serbia nu a impus sancțiuni Moscovei, spunând că, făcând acest lucru, acționează în interesul statului.

Comunitatea internațională solicită din ce în ce mai mult Serbiei să urmeze regimul de sancțiuni, așa cum șeful UE pentru politică externă Josep Borrell a spus că nu poate exista un viitor european pentru statele care mențin contacte cu Putin.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat recent că va lupta cât va putea pentru a evita impunerea de sancțiuni Rusiei, dar a adăugat că prejudiciul pe care îl suferă statul său ca urmare a acestei decizii este mare.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Consultări militare România - SUA. Discuții tehnice privind modernizarea armatei și programele de achiziții
Putin pasează vina în curtea Kievului: Rusia i-a oferit Ucrainei posibilitatea de a-și retrage trupele din Donbas, dar Ucraina a ales războiul
Polonia păstrează restricțiile la frontiera cu Belarusul. Pe anumite porțiuni, zona tampon se extinde cu 4 km spre interior.
Colaps în industria petrolieră rusă: Cum a reușit Ucraina să scoată din uz rafinării strategice și să taie exporturile din Marea Neagră
Se reiau căutările zborului MH370. Avionul de linie Boeing 777 dispărut brusc de pe radar în 2014 fără să fie găsit vreodată e cel mai mare mister din istoria aviației
S-a stabilit, UE renunță definitiv la gazul rusesc. Interdicție treptată până în 2027 și controale înaintea importurilor
Pași importanți pentru consolidarea suveranității tehnologice și a rezilienței cibernetice din România: Codata Software Solutions semnează un parteneriat strategic cu ICI București
NATO trimite tot mai des avioane de luptă pentru a intercepta MiG-urile și Su-urile rusești deasupra Mării Baltice
Fosta șefă a diplomației UE, Federica Mogherini, reținută într-o anchetă privind trucarea unei licitații
NATO lansează serviciu cloud pentru schimbul de date de luptă cu Ucraina: Aplicabil din 2026, dar securitatea rămâne o problemă
Primul stat non-UE acceptat în mecanismum european SAFE. Un pas major în redefinirea cooperării transatlantice de apărare
Flota fantomă a Rusiei, lovită din nou în apropierea coastelor Turciei. Al treilea petrolier a fost lovit în doar câteva zile
România încă ține la „secret” programele de pe SAFE, dar Bulgaria le-a publicat: Printre ele se numără obuziere de 155 mm sau rachete VL Mica
Lituania și Belarusul se acuză reciproc de incursiuni cu baloane de contrabandă și drone. UE pregătește un nou pachet de sancțiuni pentru aliatul Rusiei
Furie la Moscova din cauza afirmațiilor unui ofițer superior NATO: Un atac asupra Moscovei va avea consecințe
După încă o vizită la Moscova, Orban preia masiv tezele preferate ale propagandei ruse. Președintele Poloniei anulează brusc întâlnirea cu liderul ungar
NATO își propune să iasă din postura defensivă. Amiralul Giuseppe Cavo Dragone: Inclusiv o lovitură preventivă asupra Rusiei nu mai trebuie să fie un scenariu tabu
La mulți ani, România! Militarii români și aliații noștri vor defila pe sub Arcul de Triumf cu ocazia Zilei Naționale a României (Video)
Bombardiere rusești Tu-22M3 au patrulat deasupra Mării Baltice. Avioanele rusești au fost escortate de Gripen și Eurofighter aliate
Premierul Bolojan confirmă demisia lui Ionuț Moșteanu. Radu Miruță, ministrul Economiei preia interimatul la Apărare
Anticorupția ucraineană a descins la domiciliul lui Andrii Yermak, șeful Administrației Prezidențiale și apropiat al lui Zelenski. Acțiunile sunt în defășurare
Trump anunță operațiuni militare terestre în Venezuela „foarte curând”. Riscă SUA un desant maritim sau aerian?
Președintele Nicușor Dan spune că dronele ruse care intră „din când în când” în România sunt accidente. Una a survolat „accidental” 100 de kilometri
În timp ce Macron încă se chinuie să introducă serviciul militar voluntar, Polonia nu-și face probleme: A recrutat deja 55 de mii de voluntari pentru 2025
Europa se pregătește să răspundă Rusiei cu aceleași arme: De la răspunsuri cibernetice la exerciții militare ad-hoc
În timp ce vizitează Moscova mai des decât Bruxellesul, oficialii ungari concluzionează: "Da aderării Serbiei la UE. Nu aderării Ucrainei”
Trump nu vrea să pericliteze dialogul SUA cu China și sfătuiește Japonia să nu provoace „dragonul roșu” pe tema Taiwanului
Doi membri ai Gărzii Naţionale, împuşcaţi de un afgan, în apropierea Casei Albe. SUA suspendă procesarea cazurilor de imigrare pentru afgani
Cum amplifică competiția în Orient primele avioane rusești Su-57E livrate vreodată extern. Ca răspuns multe țări vor F-35, dar unele trebuie să se mulțumească cu "second best"

Ştiri Recomandate

Tot ce știm despre noua „clasă Trump” de nave, inclusiv caracteristici: Un moft sau o nevoie a SUA? Viitorul e deja sumbru pentru USS Defiant, prima navă din clasă
Cu F-35, însă "doar o treime dintre soldați pot fi complet echipați”. O țară neutră recunoaște că nu poate să se apere de Rusia. Și nu, nu e vorba despre Republica Moldova, ci de Elveția
Israelul este prima țară care recunoaște Somaliland. Se prefigurează un conflict diplomatic cu Somalia
Bruiaj, mitraliere, rachete. Polonia construiește cu bani din SAFE fortificații antidrone de 2 miliarde de euro. "Primele capabilități ale sistemului în aproximativ șase luni"
Rușii anunță că au capturat Mîrnohrad și Huliaipole. Statul Major al Ucrainei: «Succesele» semnificative ale armatei ruse nu sunt confirmate de fapte
Cad capetele comandanților ucraineni din cauza pierderii orașului Siversk. Au dat rapoarte false privind situația de pe front
Zelenski a mers în Canada. Ultima oprire înainte de întâlnirea de duminică cu Trump
Înarmat cu Oreshnik sau Su-30, Belarusul are echipamente lângă graniță care ghidează dronele Shahed către vestul Ucrainei
Ce au discutat Bush și Putin în septembrie 2005 la Casa Albă? A încercat Putin să deturneze îngrijorările americane despre intențiile Iranului de a fabrica o armă nucleară?
Rusia răspunde submarinelor americane Columbia cu o nouă clasă nucleară de generația a 5-a. Pe moment pe hârtie, dar rușii vor să învețe din greșelile claselor Borei și Yasen
De ce nu au mai ajuns anul acesta în România toate cele 32 de F-16 cumpărate. Câte avioane au fost livrate și ce se întâmplă cu restul
Pentagonul a ales concurența ChatGPT. Platforma GenAI e un "Frankenstein" între Gemini de la Google și Grok-ul lui Elon Musk
Realitatea paralelă a Rusiei: Ce opinie au rușii despre noua „bijuterie” a Franței? Viitorul portavion PANG, arma prin care Europa pregătește agresiunea împotriva Rusiei
Senatori americani din ambele partide condamnă atacurile Rusiei asupra Ucrainei de Crăciun
China, înfuriată: Vânzarea de arme americane către Taiwan apropie amenințarea războiului. Între timp, Beijingul se pregătește temeinic pentru o viitoare invazie
Explozii la Kiev. Drone și rachete rusești au lăsat fără încălzire o treime din capitală
Trump va avea o întâlnire decisivă cu Zelenski și avertizează că nimic nu e bătut în cuie „până nu îmi dau eu acordul”
Japonia își propune cheltuieli militare record. Amenințarea chineză, contracarată cu un "Scut" de drone, dar și cu rachete antinavă
Spania își întărește apărarea pe flancul sudic, pe fondul modernizării accelerate a armatei marocane
"Multe pot fi decise până în Noul An”. Trump îl va primi pe Zelenski la reședința sa din Mar-a-Lago
Ce a discutat Bush cu Putin în 2001 la castelul Brno? Putin era nemulțumit încă de pe atunci de extinderea NATO
Un partener important al industriei militare românești își turează motoarele. Israelul intenționează să investească până la 110 miliarde de dolari în industria de armament
Rușii au lovit cu drone și rachete Kalibr portul Odesa și au avariat o navă aflată sub pavilion slovac
România a ridicat de la sol două F-16, după noi atacuri cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre
Bârlogul dronelor maritime rusești din Crimeea, lovit de ucraineni. Atacul a fost executat cu o rachetă autohtonă
Cum a ajuns țara de la care România a cumpărat primele F-16 să rămână în urma noastră. Dilema F-35 și decizia proastă de a nu lua nicio decizie
Ucrainenii și rușii continuă atacurile cu drone și rachete. Kremlinul a schimbat tactica și țintește repetat sectorul energetic al Ucrainei
SUA au lovit cu rachete în Nigeria; Trump: „Este o lovitură fatală pentru gunoaiele teroriste care ucid cu cruzime creștini”
Avioane de vânătoare poloneze au interceptat un avion de cercetare rusesc deasupra apelor neutre ale Mării Baltice
Ucraina dezvăluie detalii neștiute din „operațiunea submarinul”. Înainte a fost distrus singurul avion Il-38N al Rusiei din regiune, care putea compromite operațiunea
Bruxelles-ul vrea război, Ungaria vrea pace, tună Viktor Orban care nu suflă niciun cuvânt despre ce vrea Rusia
Pentru a „Face America măreață din nou”, americanii trebuie să apere ceea ce este corect
pixel