Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Alerte false cu bombă în Bosnia și Herțegovina, Croația, Kosovo, Muntenegru și Serbia
20 mai, 13:01
Kosovo a devenit ultima țară din Balcani care a fost alertată cu privire la existența unor dispozitive explozive în instituții, în urma unui șir de amenințări în cel puțin alte patru țări din regiune în ultimele luni.
Membrii forțelor de securitate sârbe în timpul exercițiului antiterorist „Shield 2015” de la Belgrad. Sursa Foto: EPA/KOCA SULEJMANOVIC

Experții locali și internaționali văd această situație ca pe o încercare de a destabiliza regiunea prin afectarea consumului inutil de resurse polițienești în aceste țări.

Până acum au fost înregistrate diverse amenințări cu dispozitive explozive în Muntenegru, Serbia, Croația, Bosnia și Herțegovina și Kosovo.

În zilele de 17 și 18 mai, în Kosovo, s-au semnalat două alarme cu dispozitive explozive în clădirea Rectoratului Universității din Priștina și în liceul Xhevdet Doda din capitală.

Informațiile despre dispozitivul exploziv din Rectorat au fost primite direct la adresa de e-mail a acestei instituții, în timp ce datele despre dispozitivul exploziv din școala Xhevdet Doda ajunseseră la Poliție, care a evacuat imediat elevii. Ambele alarme s-au dovedit a fi false.

G Ad:

Poliția din Kosovo a anunțat că investighează ambele cazuri, dar până acum nu au fost efectuate arestări. De asemenea, poliția nu a spus dacă a reușit să identifice adresele amenințărilor.

Rashit Qalaj, fost director al poliției din Kosovo și acum membru al Comisiei pentru afaceri de securitate și apărare din Adunarea din Kosovo, a declarat că, deși este puțin probabil ca amenințările cu bombă să fie adevărate, toate rapoartele ar trebui luate în serios.

Potrivit acestuia, capacitatea scăzută a agențiilor de aplicare a legii din Kosovo de a investiga amenințările cibernetice într-un mod mai eficient rămâne o preocupare, în acest caz adresele de unde provin aceste alarme false.

"Capacitățile nu sunt suficiente, chiar dacă Poliția din Kosovo are o unitate care se ocupă de combaterea criminalității cibernetice, dar aceste capacități trebuie sporite", a spus Qalaj.

Qalaj a mai reiterat că, având în vedere că amenințări similare au cuprins mai multe țări din Balcani, "cooperarea polițienească regional" ar trebui intensificată pentru a fi mai aproape de reținerea făptuitorilor.

Kosovo nu a reușit să devină parte a Organizației Internaționale a Poliției Criminale (INTERPOL), prin care pot fi emise mandate internaționale de arestare.

 

Cum au început amenințările cu bombă?

 

Muntenegru a fost printre primele țări din Balcani care au primit la sfârșitul lunii martie amenințări grave cu dispozitive explozive în instituțiile publice și private.

Pe 1 aprilie, elevii și personalul din două școli au fost evacuați în urma unui e-mail de amenințare că au fost instalate bombe.

Guvernul muntenegrean a anunțat că a primit un e-mail de amenințare în care se spunea că expeditorul este organizația "Statul Bărbaților" și managerul acesteia este Vladislav Podznjakov și că printre cererile lor se numără "schimbarea puterii în Muntenegru".

Ulterior, pe 27 aprilie, birourile primăriilor, școlilor și poliției au primit e-mailuri, în care se avertiza cu privire la amplasarea unor bombe în unele instituții, în locații precum: Podgorica, Niksic, Berane, Bar, Cetinje și Budva.

Direcția de Poliție a anunțat că s-a constatat că e-mailurile au fost trimise din locații ale căror servere se află în străinătate și că se lucrează la identificarea expeditorilor.

 

Amenințări în Serbia

 

Clădirile publice din Belgrad, Serbia, au fost, de asemenea, ținta unor alarme false despre bombardamente.

Poliția nu a dezvăluit numărul exact al tuturor alertelor cu bombă, dar se crede că au fost primite sute de astfel de rapoarte.

Pe lângă amenințările cu bombă din școlile primare din Belgrad, în după-amiaza zilei de 16 mai au fost primite noi amenințări că bombe ar fi fost instalate pe podurile din Belgrad, precum și în centrul comercial Stadium.

Ministerul Afacerilor Interne din Serbia a declarat că Podul Branko, Podul Gazelle, noul pod de cale ferată și Podul Panceva, se numără printre locațiile pentru care s-au primit amenințări cu bombă.

Pe 19 mai, membrii serviciilor de securitate ale Serbiei au identificat mai multe țări, din care au venit mesaje de amenințare false cu bombe în ultimele săptămâni.

S-a stabilit că opt astfel de amenințări au venit din Polonia, patru din Gambia, două din Iran și Nigeria și una din Ucraina, Slovenia și Rusia, a informat ministerul într-un comunicat miercuri seară.

În comunicat se mai precizează că autoritățile au identificat locațiile a 19 adrese de e-mail de la care au fost trimise mesaje de amenințare.

Pentru aceste cazuri, Ministerul Afacerilor Interne din Serbia a făcut schimb de date prin Europol și Interpol și cu autoritățile din Suedia, Lituania, Elveția, Rusia și Ungaria, dar și cu compania Google. Potrivit anunțului, 18 adrese sunt ale serviciului Gmail și o adresă de e-mail este de la ProtonMail.

"Din cauza unor relatări false despre atentate cu bombă în clădiri publice, membri ai Ministerului de Interne au urmărit timp de patru zile opt persoane, cetăţeni ai Serbiei. Doi au fost arestați și au fost depuse acuzații penale împotriva altor șase minori", a spus ministerul.

Prim-ministrul sârb Ana Bernabic a declarat pe 17 mai că amenințările cu bombe din Serbia au fost presiuni din exterior, deoarece Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei după ce Moscova a invadat Ucraina. Pe 16 mai, ministrul de Interne, Aleksandar Vulin, a declarat că se poartă un război special împotriva Serbiei cu amenințpri cu bombe.

O amenințare falsă cu bombă a fost raportată și în Croația, la un centru comercial din Zagreb, pe 18 mai.

În februarie, angajații unui tribunal din Saraievo, Bosnia și Herțegovina, au fost evacuați din locație sub amenințarea unei bombe, care s-a dovedit a fi, de asemenea, o alarmă falsă.

 

Inițiativa globală: alarme false, menite să creeze instabilitate

 

Doi experți de la organizația internațională Global Initiative cu sediul la Viena, care se ocupă de securitate și apărare, consideră că amenințările masive au un impact operațional în Serbia și Balcani.

Aleksandar Srbinovski  a spus că amenințările creează o stare artificială de instabilitate și "resursele poliției din regiune sunt irosite inutil".

"Rapoarte false cu bombe masive în multe țări balcanice ne spun că organizatorii amenințărilor nu gândesc bine Balcanii, nu doar o singură țară", a afirmat acesta.

El a opinat că, dacă statele nu răspund rapid și profesional la aceste amenințări speciale sau hibride, ele ar putea reduce potențialul de răspuns al țării "când este cu adevărat necesar".

"Cu alte cuvinte, pentru ca cineva să trimită atâtea mesaje la atâtea adrese diferite în mai multe țări balcanice în același timp, nu poate fi un individ, ci o organizație foarte serioasă", a spus Srbinovski.

Giorgio Fruscione, expert al aceleiași organizații, a declarat că nu crede că cetățenii sunt cu adevărat în pericol, "dar le este impus că așa este".

El a comentat și declarațiile liderilor Serbiei conform cărora "presiunea" vine din partea țărilor Uniunii Europene, dar și din direcția Rusiei.

"Se creează o situație de pericol general pentru a demonstra că Serbia nu are altă opțiune, că ar trebui să adere la UE și să impună sancțiuni Rusiei. În acest fel, autoritățile nu poartă responsabilitatea directă, pentru că vor continua să vândă cetățenilor lor povestea despre modul în care statul a fost obligat să facă această alegere", a susținut acesta.

Dintre țările din regiune, doar Serbia nu a impus sancțiuni Moscovei, spunând că, făcând acest lucru, acționează în interesul statului.

Comunitatea internațională solicită din ce în ce mai mult Serbiei să urmeze regimul de sancțiuni, așa cum șeful UE pentru politică externă Josep Borrell a spus că nu poate exista un viitor european pentru statele care mențin contacte cu Putin.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat recent că va lupta cât va putea pentru a evita impunerea de sancțiuni Rusiei, dar a adăugat că prejudiciul pe care îl suferă statul său ca urmare a acestei decizii este mare.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Get it on App Store
Get it on Google Play
După Turcia, Germania spune şi ea că are îndoieli în privinţa unei aderări rapide a Suediei şi Finlandei la NATO
Ursula von der Leyen: UE, în fața unei decizii istorice privind candidatura Ucrainei. Sper că peste 20 de ani vom spune că a fost lucrul corect
Mircea Geoană: Nu există o amenințare militară imediată din partea Rusiei împotriva Suediei și Finlandei
Kosovo va depune cererea de aderare la UE până la sfârșitul acestui an
Nave militare NATO și japoneze s-au antrenat împreună în Marea Mediterană
Adie vânt de Război Rece: Rusia și NATO desfășoară, simultan, manevre de amploare în Marea Baltică
Jens Stoltenberg, scretarul general al NATO, prezent în România cu ocazia Summitulului B9
Statele baltice cer o prezență militară mai solidă a NATO în regiune
Generalul Ciolponea: Anul acesta o să vedeți în România un aflux de forțe NATO care vin să sprijine și să asigure securitatea
NATO atenționează că Occidentul trebuie să se pregătească de un război de uzură pe termen lung cu Rusia
Ungaria s-a răzgândit și blochează embargoul pe petrolul rus folosindu-se de refuzul de a-l trece pe „lista neagră” pe patriarhul Kiril
Zelenski mulțumește UE pentru embargoul impus petrolului rusesc, dar spune că e nevoie de mai mult
UE admite că nu va exista încă un embargo asupra gazelor ruse. Rusia va pierde până la 10 mld. $ anul după embargoul asupra petrolului
Iohannis: România este și va rămâne un furnizor de securitate în regiunea Mării Negre
Aderare la NATO | Erdogan: Discuţiile cu delegaţiile Finlandei şi Suediei nu au fost la "nivelul aşteptat"
Înarmarea Moldovei. Maia Sandu: Sectorul de apărare e slab, dar nu s-a discutat despre arme occidentale. R. Moldova e o țară neutră
Oficial ungar: Avem nevoie de 4 ani pentru a renunţa la ţiţeiul rusesc
Aurescu a reiterat sprijinul României pentru aderarea rapidă a Finlandei și Suediei la NATO
Macron va discuta cu Erdogan după ce Turcia amenință cu veto aderarea Finlandei și Suediei la NATO
Natalia Gavriliţa: Republica Moldova nu trebuie să piardă şansa istorică de a adera la U.E
Franța spune că aderarea Ucrainei la UE ar putea dura 15-20 de ani, în pofida așteptărilor președintelui Zelenski
Lavrov: Moscova nu este sigură că are nevoie de reluarea legăturilor cu Occidentul
Chișinăul amintește de „principiul neutralității constituționale” ca urmare a discuțiilor privind înarmarea R. Moldova de către NATO
Asasinare la Teheran: O nouă eliminare a unui ofițer de rang înalt zguduie Gardienii Revoluției din Iran
Biden susţine că Statele Unite ar fi dispuse să folosească forţa în apărarea Taiwanului
SUA spun „da” înarmării R. Moldova, o misiune dificilă: O Armată mică, fără tancuri, cu TAB-71 și 6 MiG-29 neoperaționale
România nu a crezut în lacrimile Rusiei și a intuit agresiunea. Mircea Pașcu: În 2004 am câștigat bătălia pentru NATO
Erdogan a discutat cu liderii Finlandei și Suediei. Turcia reiterează condițiile pentru aderarea celor două la NATO
Moscova le interzice accesul în Rusia lui Joe Biden și Antony Blinken în replică la noile sancțiuni impuse de SUA
Marea Britanie și-ar dori ca R. Moldova să fie înarmată conform standardelor NATO pentru a putea face față amenințării ruse

Ştiri Recomandate

Biden laudă Germania şi alţi aliaţi din NATO, inclusiv România, pentru creşterea cheltuielilor militare
Bogdan Aurescu: Suplimentarea trupelor aliate în România este în favoarea intereselor de securitate ale ţării noastre
Avioane F-35 pentru Grecia | Atena va înainta o cerere oficială către Washington pentru aeronave de generaţia a V-a
Secretarul general al NATO: Finlanda şi Suedia vor semna marţi protocolul de aderare
Înfrângere majoră pentru Rusia. Forțele ruse s-au retras de pe Insula Șerpilor. Moscova confirmă, dar vine cu o altă explicație
Franța a primit primul lot de rachete modernizate MICA pentru Rafale și Mirage 2000. Din 2026 MBDA livrează noua generație de rachete aer-aer
Marina SUA a încetinit comenzile pentru F-35. Deficitul de avioane de luptă al marinei americane se poate prelungi până în 2031
Rusia a distrus în Ucraina un depozit cu 40 de tone de cereale. Concomitent prima navă cu cereale, sub protecția forțelor ruse, a plecat spre „țările prietene”
Turcia nu va fi reprimită în programul F-35, dar primeşte unele asigurări că SUA sprijină vânzarea de avioane F-16
Ucraina a distrus un sistem rusesc Panțîr-S1 pe Insula Șerpilor. Armata anunță că operațiunile pentru eliberarea insulei continuă
După ce SUA au anunțat încă două escadrile de F-35 în Europa, un expert rus crede că Rusia trebuie să desfășoare arme nucleare tactice
Acțiunile Gazprom au scăzut cu peste 30% după ce acționarii au decis să nu plătească dividendele pentru 2021
Marea Britanie crește masiv sprijinul militar acordat Ucrainei. Londra deblochează un pachet de peste 1 miliard de euro
NATO a aprobat noul concept strategic: Rusia, considerată o ameninţare şi China o provocare
Rusia arată că își continua programul de inzestrare militară. Flota rusă din Marea Baltică va primi în dotare nava purtătoare de rachete Grad
SUA va prelua prin rotație comanda grupului de luptă naval SNMG 2 al NATO
Armata SUA a ales tancul Griffin II. Propunerea GDLS a fost declarata câştigătoarea programului militar Mobile Protected Firepower (MPF)
Podul de peste râul Irpin de lângă Kiev a fost distrus după ce a fost lovit de un fulger
Siria a recunoscut independența așa-ziselor republici Doneţk şi Lugansk. Ucraina rupe relațiile diplomatice cu regimul Assad
Imagini prin satelit arată faptul că Rusia a amplasat mai multe sisteme de rachete pe coasta Regiunii Kaliningrad
Iohannis: Suplimentarea prezenţei militare americane va avea un rol benefic pentru România
Suedia şi Finlanda au fost invitate să adere la NATO
Iohannis, despre Forțele Navale Române: Facem tot ce putem la nivel de dotare. Marea Neagră va fi declarată zonă de interes strategic
SUA spulberă și ultima speranță a Turciei de a primi F-35. Riscul ca Rusia să aibă acces la date secrete ale programului e uriaș
Regatul Unit și Norvegia au convenit să transfere către Ucraina mai multe sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270
Ucraina va primi alte şase obuziere Pzh2000 din Germania și Olanda
România vrea o prezență de 10.000 militari NATO pe teritoriul ei
Polonia, un exemplu de urmat pentru România. Fregate moderne britanice Arrowhead 140 și încă trei nave autohtone Kormoran II comandate
Rusia susține într-un material video că a utilizat noile sisteme de război electronic Krasukha-S4 împotriva avioanelor și dronelor Ucrainei
Turcia nu a cerut concesii SUA pentru a accepta intrarea Finlandei și Suediei în NATO. Invitațiile oficiale vor fi înmânate azi
Schimbare majoră în politica germană. Germania e în curs de a construi cea mai mare armată convențională din Europa
Moment istoric: Turcia a renunțat la veto și va susține aderarea Finlandei și Suediei la NATO
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCNews.ro
DCNews.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCNews.ro
DCNews.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro