Experții locali și internaționali văd această situație ca pe o încercare de a destabiliza regiunea prin afectarea consumului inutil de resurse polițienești în aceste țări.
Până acum au fost înregistrate diverse amenințări cu dispozitive explozive în Muntenegru, Serbia, Croația, Bosnia și Herțegovina și Kosovo.
În zilele de 17 și 18 mai, în Kosovo, s-au semnalat două alarme cu dispozitive explozive în clădirea Rectoratului Universității din Priștina și în liceul Xhevdet Doda din capitală.
Informațiile despre dispozitivul exploziv din Rectorat au fost primite direct la adresa de e-mail a acestei instituții, în timp ce datele despre dispozitivul exploziv din școala Xhevdet Doda ajunseseră la Poliție, care a evacuat imediat elevii. Ambele alarme s-au dovedit a fi false.
Poliția din Kosovo a anunțat că investighează ambele cazuri, dar până acum nu au fost efectuate arestări. De asemenea, poliția nu a spus dacă a reușit să identifice adresele amenințărilor.
Rashit Qalaj, fost director al poliției din Kosovo și acum membru al Comisiei pentru afaceri de securitate și apărare din Adunarea din Kosovo, a declarat că, deși este puțin probabil ca amenințările cu bombă să fie adevărate, toate rapoartele ar trebui luate în serios.
Potrivit acestuia, capacitatea scăzută a agențiilor de aplicare a legii din Kosovo de a investiga amenințările cibernetice într-un mod mai eficient rămâne o preocupare, în acest caz adresele de unde provin aceste alarme false.
"Capacitățile nu sunt suficiente, chiar dacă Poliția din Kosovo are o unitate care se ocupă de combaterea criminalității cibernetice, dar aceste capacități trebuie sporite", a spus Qalaj.
Qalaj a mai reiterat că, având în vedere că amenințări similare au cuprins mai multe țări din Balcani, "cooperarea polițienească regional" ar trebui intensificată pentru a fi mai aproape de reținerea făptuitorilor.
Kosovo nu a reușit să devină parte a Organizației Internaționale a Poliției Criminale (INTERPOL), prin care pot fi emise mandate internaționale de arestare.
Muntenegru a fost printre primele țări din Balcani care au primit la sfârșitul lunii martie amenințări grave cu dispozitive explozive în instituțiile publice și private.
Pe 1 aprilie, elevii și personalul din două școli au fost evacuați în urma unui e-mail de amenințare că au fost instalate bombe.
Guvernul muntenegrean a anunțat că a primit un e-mail de amenințare în care se spunea că expeditorul este organizația "Statul Bărbaților" și managerul acesteia este Vladislav Podznjakov și că printre cererile lor se numără "schimbarea puterii în Muntenegru".
Ulterior, pe 27 aprilie, birourile primăriilor, școlilor și poliției au primit e-mailuri, în care se avertiza cu privire la amplasarea unor bombe în unele instituții, în locații precum: Podgorica, Niksic, Berane, Bar, Cetinje și Budva.
Direcția de Poliție a anunțat că s-a constatat că e-mailurile au fost trimise din locații ale căror servere se află în străinătate și că se lucrează la identificarea expeditorilor.
Clădirile publice din Belgrad, Serbia, au fost, de asemenea, ținta unor alarme false despre bombardamente.
Poliția nu a dezvăluit numărul exact al tuturor alertelor cu bombă, dar se crede că au fost primite sute de astfel de rapoarte.
Pe lângă amenințările cu bombă din școlile primare din Belgrad, în după-amiaza zilei de 16 mai au fost primite noi amenințări că bombe ar fi fost instalate pe podurile din Belgrad, precum și în centrul comercial Stadium.
Ministerul Afacerilor Interne din Serbia a declarat că Podul Branko, Podul Gazelle, noul pod de cale ferată și Podul Panceva, se numără printre locațiile pentru care s-au primit amenințări cu bombă.
Pe 19 mai, membrii serviciilor de securitate ale Serbiei au identificat mai multe țări, din care au venit mesaje de amenințare false cu bombe în ultimele săptămâni.
S-a stabilit că opt astfel de amenințări au venit din Polonia, patru din Gambia, două din Iran și Nigeria și una din Ucraina, Slovenia și Rusia, a informat ministerul într-un comunicat miercuri seară.
În comunicat se mai precizează că autoritățile au identificat locațiile a 19 adrese de e-mail de la care au fost trimise mesaje de amenințare.
Pentru aceste cazuri, Ministerul Afacerilor Interne din Serbia a făcut schimb de date prin Europol și Interpol și cu autoritățile din Suedia, Lituania, Elveția, Rusia și Ungaria, dar și cu compania Google. Potrivit anunțului, 18 adrese sunt ale serviciului Gmail și o adresă de e-mail este de la ProtonMail.
"Din cauza unor relatări false despre atentate cu bombă în clădiri publice, membri ai Ministerului de Interne au urmărit timp de patru zile opt persoane, cetăţeni ai Serbiei. Doi au fost arestați și au fost depuse acuzații penale împotriva altor șase minori", a spus ministerul.
Prim-ministrul sârb Ana Bernabic a declarat pe 17 mai că amenințările cu bombe din Serbia au fost presiuni din exterior, deoarece Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei după ce Moscova a invadat Ucraina. Pe 16 mai, ministrul de Interne, Aleksandar Vulin, a declarat că se poartă un război special împotriva Serbiei cu amenințpri cu bombe.
O amenințare falsă cu bombă a fost raportată și în Croația, la un centru comercial din Zagreb, pe 18 mai.
În februarie, angajații unui tribunal din Saraievo, Bosnia și Herțegovina, au fost evacuați din locație sub amenințarea unei bombe, care s-a dovedit a fi, de asemenea, o alarmă falsă.
Doi experți de la organizația internațională Global Initiative cu sediul la Viena, care se ocupă de securitate și apărare, consideră că amenințările masive au un impact operațional în Serbia și Balcani.
Aleksandar Srbinovski a spus că amenințările creează o stare artificială de instabilitate și "resursele poliției din regiune sunt irosite inutil".
"Rapoarte false cu bombe masive în multe țări balcanice ne spun că organizatorii amenințărilor nu gândesc bine Balcanii, nu doar o singură țară", a afirmat acesta.
El a opinat că, dacă statele nu răspund rapid și profesional la aceste amenințări speciale sau hibride, ele ar putea reduce potențialul de răspuns al țării "când este cu adevărat necesar".
"Cu alte cuvinte, pentru ca cineva să trimită atâtea mesaje la atâtea adrese diferite în mai multe țări balcanice în același timp, nu poate fi un individ, ci o organizație foarte serioasă", a spus Srbinovski.
Giorgio Fruscione, expert al aceleiași organizații, a declarat că nu crede că cetățenii sunt cu adevărat în pericol, "dar le este impus că așa este".
El a comentat și declarațiile liderilor Serbiei conform cărora "presiunea" vine din partea țărilor Uniunii Europene, dar și din direcția Rusiei.
"Se creează o situație de pericol general pentru a demonstra că Serbia nu are altă opțiune, că ar trebui să adere la UE și să impună sancțiuni Rusiei. În acest fel, autoritățile nu poartă responsabilitatea directă, pentru că vor continua să vândă cetățenilor lor povestea despre modul în care statul a fost obligat să facă această alegere", a susținut acesta.
Dintre țările din regiune, doar Serbia nu a impus sancțiuni Moscovei, spunând că, făcând acest lucru, acționează în interesul statului.
Comunitatea internațională solicită din ce în ce mai mult Serbiei să urmeze regimul de sancțiuni, așa cum șeful UE pentru politică externă Josep Borrell a spus că nu poate exista un viitor european pentru statele care mențin contacte cu Putin.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat recent că va lupta cât va putea pentru a evita impunerea de sancțiuni Rusiei, dar a adăugat că prejudiciul pe care îl suferă statul său ca urmare a acestei decizii este mare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul de stat american Antony Blinken va ajunge luni, la Bucureşti, pentru a participa la reuniunea miniştrilor de externe ai NATO, transmite Departamentul de Stat al SUA.
Avioane de tip Eurofighter Typhoon și CF-18 Hornet au aterizat azi în România. Aeronavele aparțin aliaților noștri italieni și spanioli, care vor ajuta în următoarele luni Forțele Aeriene Române în misiuni de protejare a spațiului aerian național.
Ministerul rus de Externe a denunţat vineri rezoluţia Parlamentului European care a calificat în cursul săptămânii Rusia drept "stat sponsor al terorismului", Moscova afirmând că această decizie "nu are nicio legătură" cu lupta împotriva terorismului, potrivit Agerpres, care citează AFP.
NATO este alături de Ucraina în faţa agresiunii ruse şi o va sprijini în continuare şi mă aştept ca acest sprijin să fie reconfirmat de miniştrii de externe din ţările aliate la reuniunea de la Bucureşti din 29-30 noiembrie, a declarat vineri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Forțele Armate ale Norvegiei au anunțat, pe 24.11.2022, că, în cursul săptămânilor următoare, nave și avioane din mai multe țări se vor antrena în ducerea războiului maritim în apele norvegiene, în cadrul exercițiului Flotex 22.
Situația din Iran pare scăpată de sub control; protestele și grevele vor crește, probabil, în intensitate în zilele următoare, scriu analiștii de la ISW.
Şeful adjunct al Direcţiei Operative Principale a Statului Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei, Oleksi Hromov, susţine că trupele ruse primesc din partea conducerii aşa-numite documente despre "războiul cu NATO din Ucraina", în care li se spune că cinci milioane de oameni trebuie mobilizaţi pentru a câştiga şi chiar admit posibilitatea decretării legii marţiale în Federaţia Rusă.
Prim-ministrul armean Nikol Paşinian i-a criticat miercuri pe aliaţii săi din cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianţă militară condusă de Moscova, pentru eşecul de a apăra Armenia în faţa Azerbaidjanului vecin, informează AFP și Agerpres.
Locuitorii din Kiev se pregătesc pentru o noapte lungă după ce miercuri 80% dintre gospodării au rămas fără apă şi electricitate în urma unui atac cu rachete din partea forţelor ruse, transmite dpa.
Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a declarat Rusia drept stat care sponsorizează terorismul, indică un comunicat al PE difuzat miercuri.
Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, şi-a reafirmat luni scepticismul faţă de extinderea spaţiului Schengen, dar omologul său croat Davor Bozinovic a declarat că Austria sprijină în continuare Croaţia pentru aderarea la acest spaţiu de liberă circulaţie, relatează agenţia de presă Agerpres, care o citează pe cea croată croată HINA.
Adunarea Parlamentară a NATO a adoptat o rezoluție prin care recunoaște Rusia drept stat terorist și solicită crearea unui tribunal internațional special.
Prezent la cea de-a 68-a ediție a Adunării Parlamentare a NATO, Jens Stoltenberg a declarat că NATO va continua să sprijine Ucraina. ”Să nu uităm că este vorba de un război de agresiune, dus de Rusia împotriva Ucrainei”, arată secretarul general NATO.
Germania va oferi Poloniei un sistem de apărare Patriot pentru a o ajuta să-şi consolideze spaţiul aerian, după ce săptămâna trecută o rachetă a căzut pe teritoriul polonez, a afirmat duminică ministrul german al apărării Christine Lambrecht, potrivit Reuters.
Preşedintele Emmanuel Macron a acuzat Rusia că alimentează propaganda antifranceză în Africa pentru a servi ambiţiilor "jefuitoare" în naţiunile africane cu probleme, unde Franţa a suferit eşecuri militare şi o mai mare pierdere de influenţă în ultimii ani, relatează duminică Reuters.
Cum nimic nu este întâmplător pe lumea asta în materie de decizii politice, recent am asistat la două anunțuri aproape concomitente despre relansarea programelor privind aeronavele tactice de luptă de generație următoare, de sorginte europeană.
În dimineața zilei de 20 noiembrie, experții AIEA au raportat că mai mult de 10 explozii au izbucnit în vecinătatea CNE Zaporizhzhya - mai multe clădiri de pe amplasamentul centralei au fost avariate.
Statele Unite întăresc sistemele de apărare în Orientul Mijlociu pe fondul tensiunilor cu Iranul, a declarat duminică un responsabil american, spunând că această cooperare a ajutat probabil la evitarea unui atac iranian împotriva Arabiei Saudite, relatează Agerpres, care citează France Presse.
Liderii din zona Asia-Pacific au cerut încetarea invaziei ruse în Ucraina și, în majoritatea lor, au condamnat și tulburările economice globale pe care aceasta le-a provocat.
Potrivit MAE, ministrul Aurescu va co-prezida acest eveniment alături de ministrul pentru Europa şi Afaceri Externe al Franţei, Catherine Colonna, şi de ministrul Afacerilor Externe al Germaniei, Annalena Baerbock.
Putin vrea o lume fără NATO, cu SUA limitate la emisfera vestică, cu Rusia dominantă peste statele fostei Uniuni Sovietice, capabilă să facă ce îi place propriului popor fără condamnare sau supraveghere, iar Kremlinul bucurându-se de dreptul de veto la Consiliul de Securitate al ONU.
Plata despăgubirilor pentru daunele provocate de schimbările climatice către țările mai sărace, un acord obținut după îndelungi negocieri. Decizie istorică la COP27: Fond de răspuns la daunele climatice, doar pentru țările sărace.
Inginerii au confirmat pentru New York Times că daunele cauzate de explozie ar fi putut fi semnificativ mai mari dacă bomba ar fi explodat câteva zeci de secunde mai târziu.
Germania a furnizat deja Ucrainei cel puțin 2.430 de generatoare pentru a compensa parțial distrugerea infrastructurii energetice ucrainene de către Rusia.
După ce în acest an, Rusia a invadat Ucraina demonstrând că nimic nu mai este tabu în relațiile internaționale, NATO a început să regândească sistemul său de apărare și pregătire, marcând noi premiere după cel de-al doilea război mondial, inclusiv reîntoarcerea în Europa a celebrei Divizii 101 Aeropurtate.
Țările africane se întrec acum pentru achiziționarea de arme turcești, pe fondul succeselor obținute, în special de drone, existând cel puțin 10 țări de pe continent care au solicitat Ankarei achiziționarea de arme și echipamente militare.
Rafael Advanced Defense Systems, împreună cu Marina și Ministerul israelian al Apărării, au finalizat un test de interceptare al sistemului C-DOME Naval Iron Dome, se arată în comunicatul ministerului israelian al apărării.
Forțele Armate ucrainene au negat informațiile potrivit cărora un avion de luptă rusesc Su-35 ar fi fost doborât, anterior fiind raportat că aeronava fusese eliminată cu ajutorul sistemului de rachete antiaeriene NASAMS.
În această săptămână, Uniunea Europeană a lansat o misiune de instruire pentru soldaţi ucraineni. Este cea mai mare misiune militară a UE de până acum. La reuniunea miniştrilor apărării de la Bruxelles, conturul său a devenit mai clar. În ceea ce priveşte livrarea de arme pentru Ucraina pentru a înlocui stocurile epuizate, UE avertizează statele membre cu privire la riscul de a acţiona pe cont propriu.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 18.11.2022, că, în Regiunea Orenburg, a început echiparea unui nou regiment din cadrul Trupelor de Rachete cu Destinație Strategică (RVSN) cu complexe de rachete Avangard.
Propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron ca Rusia să primească garanţii de securitate în cadrul unor viitoare negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina a fost primită duminică cu critici puternice la Kiev şi în statele baltice, relatează publicaţia Agerpres, care citează Financial Times.
Statele Unite se vor concentra asupra livrărilor de arme iraniene către Rusia și asupra susținerii protestatarilor din această țară, mai degrabă decât asupra discuțiilor pentru a relansa acordul nuclear internațional, a declarat principalul emisar al administrației Biden pentru Iran.
După două încercări nereuşite de lansare a programului ''Sistemul de Luptă Aeriană al Viitorului (SCAF/FCAS)'' - noul avion european de generația a VI-a - companiile Dassault și Airbus au ajuns în cele din urmă la un acord. Eric Trappier, președintele și directorul general al Dassault Aviation, a confirmat într-un interviu acordat publicației Le Figaro că cei doi producători s-au înțeles în sfârșit pentru lansarea fazei 1B a FCAS.
O unitate a Forţelor Armate Ucrainene a publicat pe rețelele de socializare un material video în care prezintă un alt tanc rusesc T-90M Proryv/Breakthrough. Tancul a fost capturat de la forţele ruse de ocupaţie după o luptă în regiunea Lugansk. Potrivit analiștilor de la Oryx, Forțele Armate Ucrainene au capturat până acum două astfel de tancuri, iar alte două au fost avariate și abandonate de ruși. De asemenea, de la începutul agresiunii militare ruse, militarii ucraineni au distrus pe câmpul de luptă două tancuri ruseşti T-90M Breakthrough.
Uniunea Europeană a finanțat și a livrat echipamente pentru un laborator cibernetic Forțelor Armate ale Ucrainei, ca parte a sprijinului acordat în cadrul Facilității Europene pentru Pace.
"Nu este o chestiune de bani. Am bani. Am mulți bani", a declarat generalul Rajmund Andrzejczak, Șeful Statului Major General al Forţelor Armate poloneze. "Cel mai mare punct de fricţiune la nivel global este capacitatea industriei".
Avionul de luptă rusesc MiG-35, care a fost mult lăudat de industria rusă de apărare, nu este chiar de generația 4++. Jurnalistul militar Peter Suciu explică de ce MiG-35 este în primul rând un avion de vânătoare de generația a 4-a și nu de generația 4++ aşa cum îl prezintă Kremlinul.
Războiul din Ucraina a redus semnificativ numărul forțelor ruse staționate la granița estică a Estoniei, a relatat vineri Postimees, citând surse din serviciile secrete estoniene.
Preşedintele partidului conservator naţionalist la putere în Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a denunţat sâmbătă "dominaţia" Germaniei în Europa, acuzând-o că doreşte să realizeze prin metode paşnice "planurile pe care şi-a dorit cândva să le ducă la îndeplinire prin metode militare", notează AFP.
Ministerul rus al Apărării a dat publicității sâmbătă mai multe imagini despre care a declarat că prezintă „cetăţeni mobilizaţi care au absolvit cursuri de recalificare în Regiunea Stavropol, plecând pentru introducerea în luptă”.
Cele două mari superputeri, SUA și China, au început deja pe mai multe paliere războiul pentru supremație. Nu puțin sunt însă experții în relații internaționale și experții militari care indică faptul că o confruntare militară între SUA și China e inevitabilă, mai devreme sau mai târziu.
Compania Baykar, cel mai important producător de drone din Turcia, a anunțat sâmbătă că avionul său de vânătoare fără pilot Bayraktar Kizilelma va efectua în curând zborul inaugural, apropiindu-se tot mai repede de atingerea acestui obiectiv după ce azi a efectuat un test de decolare. Avionul fără pilot Bayraktar Kizilelma s-a ridicat de la sol pentru o scurtă perioadă de timp. Realizarea acestui tip de teste demonstrează că industria aeronautică din Turcia înregistrează progrese semnificative cu dezvoltarea dronei Bayraktar Kizilelma.
TikTok a descoperit sute de videoclipuri de propagandă despre aşa-zisa companie militară privată rusă (PMC) Wagner Group. Toate aceste materiale video au strâns în total aproape un miliard de vizualizări - deși regulile platformei de socializare interzic publicarea unor astfel de înregistrări.
Germania vrea să finalizeze urgent tranzacția de aeronave F-35 Lighting II americane, de generația a V-a. Anunțul privind semnarea cât mai rapidă a contractului a fost făcut de cancelarul german Olaf Scholz.
Institutul Arab al Statelor Golfului din Washington a evidențiat o nouă abordare pe care Emiratele Arabe Unite (EAU) au adoptat-o recent în ceea ce privește achizițiile lor de apărare, într-un efort al statului din Golf de a-și diversifica furnizorii de apărare pentru a reduce dependența de Statele Unite ale Americii.
Olanda și Suedia au dat „undă verde” aderării României la Schengen. Austria însă se opune, iar aderarea noastră se va juca se pare până în ultima clipă a votului așteptat pe 8 decembrie,
Cel mai aşteptat eveniment al anului pentru industria aviatică americană a avut loc în sfârşit. U.S. Air Force şi compania Northrop Grumman au prezentat împreună primul bombardier de generația a VI-a "B-21 Raider". Evenimentul este considerat unul istoric, deoarece este pentru prima dată când Forțele Aeriene ale SUA prezintă un nou bombardier, de la debutul B-2 Spirit în noiembrie 1988. Plus că, B-21 Raider este primul avion de generaţia a VI-a care urmează să fie produs în serie.
Rusia nu va accepta plafonarea preţului pentru petrolul rusesc şi analizează un răspuns, a indicat sâmbătă Kremlinul, după ce UE, ţările din G7 şi Australia au convenit asupra unui plafon de 60 de dolari pe baril, relatează Agerpres, care citează AFP şi Reuters.
Estonia a semnat un contract pentru achiziţionarea mai multor sisteme de rachete cu lansatoare multipla M142 HIMARS, pentru suma de 200 de milioane de dolari, a anunţat sâmbătă Departamentul Estonian pentru Investiţii în Apărare (ECDI), relatează AFP.
Agenția de presă Tass din Federația Rusă a anunțat că, pe 02.12.2022, întreprinderea de cercetare și producție Uralvagonzavod (parte a concernului Uralvagonzavod al corporației de stat Rostec) a livrat Ministerului rus al Apărării un lot de tancuri T-72B3M.
Agenția norvegiană pentru apărare (NDMA) a semnat un contract cu compania poloneză Mesko S.A., o filială a Grupului Polonez de Armament (Polska Grupa Zbrojeniowa, PGZ), pentru sistemele portabile de apărare antiaeriană Piorun (MANPADS).
La 30 noiembrie 2022, compania BAE Systems a anunțat că va face echipă cu Elbit Systems of America, Curtiss-Wright Corporation și QinetiQ Limited pentru a lucra la dezvoltarea şi proiectarea un nou vehicul de luptă pe care ar urma să-l propună ca înlocuitor al IFV-ului M2 Bradley pentru programul OMFV (Optionally Manned Fighting Vehicle) al armatei SUA.
Direcția de Apărare al Luxemburgului a publicat, pe 2 decembrie, lista completă a asistenței de apărare oferită Ucrainei în 2022.
Algeria tinde să își diversifice sursele importurilor de arme după ce decenii la rând a fost în totalitate dependentă de armele rusești, dintre care unele s-au dovedit a fi fără succes în multe războaie, remarcând că Rusia i-a furnizat arme de clasa a doua în comparație cu cele pe care le produce pentru propria sa armată.
SUA au adăugat Cuba, Nicaragua, precum şi grupul rus de mercenari Wagner pe lista neagră cu ţări care suscită "preocupări deosebite" în materie de libertate religioasă, a anunţat vineri şeful diplomaţiei americane Antony Blinken într-un comunicat, citat de AFP.
Autorităţile instalate de Rusia în regiunea Herson, în sudul Ucrainei, au anunţat vineri că vor începe să evacueze persoanele cu mobilitate redusă din oraşul ocupat Kahovka, parte a unei relocări mai ample a civililor de pe malul stâng al Niprului, relatează Reuters.
În regiunea Donețk se poartă bătălii infernale, în care Forțele de Apărare ale Ucrainei reușesc să țină eroic apărarea deși sunt în inferioritate numerică. Una dintre cele mai fierbinți zone este cea a orașului Bakhmut, unde a și fost făcută filmarea, în noiembrie, de către luptătorul ucrainean Oleksandr Solonko – specialist în recunoaștere aeriană.
Războiul din Ucraina și atacurile cu rachete rusești pe scară largă asupra infrastructurii civile demonstrează tot mai mult importanța unei apărări aeriene eficiente. Totuși, pentru ca aceasta să funcționeze, este necesar un număr suficient de rachete interceptoare pentru a menține capacitatea de apărare în timpul unui atac de lungă durată și, de asemenea, pentru a evita suprasaturarea apărării. Utilizatorii sistemului PATRIOT se pare că acordă o importanţă deosebită a ceea ce se întâmpla în Ucraina și iau în calcul achiziţionarea de rachete suplimentare pentru sistemele lor de apărare antiaeriană.
Canada a luat măsuri vineri împotriva unei întreprinderi iraniene care ar fi furnizat drone Rusiei, într-o nouă serie de sancţiuni ca răspuns la 'comportamentul odios al regimului iranian, atât în ţară, cât şi în străinătate', relatează AFP.
Bulgaria va furniza Ucrainei arme de calibru mic și o parte din muniție, a declarat ministrul interimar al apărării Dimitar Stoianov.
Pe fondul unor pierderi tot mai mari inregistrate pe linia frontului, Rusia continuă să lanseze atacuri cu rachete asupra infrastructurii critice și a instalațiilor civile din diferite regiuni ale Ucrainei. Potrivit colonelului Mikola Daniliuk, reprezentant al Direcției Militare și Stiințifice Centrale a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, rușii au început să folosească rachete sovietice capabile să transporte o încărcătură nucleară. Cu alte cuvinte, armata rusă este forțată să folosească rachete din stocurile nucleare prin simpla îndepărtare a focoaselor nucleare.
Generalul (r.) Mircea Mîndrescu, analizând situația dificilă cu care se confruntă Forțele Navale Române, dar și în contextul războiului de agresiune rus generat asupra Ucrainei, a precizat că nu ar fi fost exclus ca România să preia nave în sistem lend-lease, nave de luptă ale aliaților, însă sub pavilion românesc.
