Experții locali și internaționali văd această situație ca pe o încercare de a destabiliza regiunea prin afectarea consumului inutil de resurse polițienești în aceste țări.
Până acum au fost înregistrate diverse amenințări cu dispozitive explozive în Muntenegru, Serbia, Croația, Bosnia și Herțegovina și Kosovo.
În zilele de 17 și 18 mai, în Kosovo, s-au semnalat două alarme cu dispozitive explozive în clădirea Rectoratului Universității din Priștina și în liceul Xhevdet Doda din capitală.
Informațiile despre dispozitivul exploziv din Rectorat au fost primite direct la adresa de e-mail a acestei instituții, în timp ce datele despre dispozitivul exploziv din școala Xhevdet Doda ajunseseră la Poliție, care a evacuat imediat elevii. Ambele alarme s-au dovedit a fi false.
Poliția din Kosovo a anunțat că investighează ambele cazuri, dar până acum nu au fost efectuate arestări. De asemenea, poliția nu a spus dacă a reușit să identifice adresele amenințărilor.
Rashit Qalaj, fost director al poliției din Kosovo și acum membru al Comisiei pentru afaceri de securitate și apărare din Adunarea din Kosovo, a declarat că, deși este puțin probabil ca amenințările cu bombă să fie adevărate, toate rapoartele ar trebui luate în serios.
Potrivit acestuia, capacitatea scăzută a agențiilor de aplicare a legii din Kosovo de a investiga amenințările cibernetice într-un mod mai eficient rămâne o preocupare, în acest caz adresele de unde provin aceste alarme false.
"Capacitățile nu sunt suficiente, chiar dacă Poliția din Kosovo are o unitate care se ocupă de combaterea criminalității cibernetice, dar aceste capacități trebuie sporite", a spus Qalaj.
Qalaj a mai reiterat că, având în vedere că amenințări similare au cuprins mai multe țări din Balcani, "cooperarea polițienească regional" ar trebui intensificată pentru a fi mai aproape de reținerea făptuitorilor.
Kosovo nu a reușit să devină parte a Organizației Internaționale a Poliției Criminale (INTERPOL), prin care pot fi emise mandate internaționale de arestare.
Muntenegru a fost printre primele țări din Balcani care au primit la sfârșitul lunii martie amenințări grave cu dispozitive explozive în instituțiile publice și private.
Pe 1 aprilie, elevii și personalul din două școli au fost evacuați în urma unui e-mail de amenințare că au fost instalate bombe.
Guvernul muntenegrean a anunțat că a primit un e-mail de amenințare în care se spunea că expeditorul este organizația "Statul Bărbaților" și managerul acesteia este Vladislav Podznjakov și că printre cererile lor se numără "schimbarea puterii în Muntenegru".
Ulterior, pe 27 aprilie, birourile primăriilor, școlilor și poliției au primit e-mailuri, în care se avertiza cu privire la amplasarea unor bombe în unele instituții, în locații precum: Podgorica, Niksic, Berane, Bar, Cetinje și Budva.
Direcția de Poliție a anunțat că s-a constatat că e-mailurile au fost trimise din locații ale căror servere se află în străinătate și că se lucrează la identificarea expeditorilor.
Clădirile publice din Belgrad, Serbia, au fost, de asemenea, ținta unor alarme false despre bombardamente.
Poliția nu a dezvăluit numărul exact al tuturor alertelor cu bombă, dar se crede că au fost primite sute de astfel de rapoarte.
Pe lângă amenințările cu bombă din școlile primare din Belgrad, în după-amiaza zilei de 16 mai au fost primite noi amenințări că bombe ar fi fost instalate pe podurile din Belgrad, precum și în centrul comercial Stadium.
Ministerul Afacerilor Interne din Serbia a declarat că Podul Branko, Podul Gazelle, noul pod de cale ferată și Podul Panceva, se numără printre locațiile pentru care s-au primit amenințări cu bombă.
Pe 19 mai, membrii serviciilor de securitate ale Serbiei au identificat mai multe țări, din care au venit mesaje de amenințare false cu bombe în ultimele săptămâni.
S-a stabilit că opt astfel de amenințări au venit din Polonia, patru din Gambia, două din Iran și Nigeria și una din Ucraina, Slovenia și Rusia, a informat ministerul într-un comunicat miercuri seară.
În comunicat se mai precizează că autoritățile au identificat locațiile a 19 adrese de e-mail de la care au fost trimise mesaje de amenințare.
Pentru aceste cazuri, Ministerul Afacerilor Interne din Serbia a făcut schimb de date prin Europol și Interpol și cu autoritățile din Suedia, Lituania, Elveția, Rusia și Ungaria, dar și cu compania Google. Potrivit anunțului, 18 adrese sunt ale serviciului Gmail și o adresă de e-mail este de la ProtonMail.
"Din cauza unor relatări false despre atentate cu bombă în clădiri publice, membri ai Ministerului de Interne au urmărit timp de patru zile opt persoane, cetăţeni ai Serbiei. Doi au fost arestați și au fost depuse acuzații penale împotriva altor șase minori", a spus ministerul.
Prim-ministrul sârb Ana Bernabic a declarat pe 17 mai că amenințările cu bombe din Serbia au fost presiuni din exterior, deoarece Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei după ce Moscova a invadat Ucraina. Pe 16 mai, ministrul de Interne, Aleksandar Vulin, a declarat că se poartă un război special împotriva Serbiei cu amenințpri cu bombe.
O amenințare falsă cu bombă a fost raportată și în Croația, la un centru comercial din Zagreb, pe 18 mai.
În februarie, angajații unui tribunal din Saraievo, Bosnia și Herțegovina, au fost evacuați din locație sub amenințarea unei bombe, care s-a dovedit a fi, de asemenea, o alarmă falsă.
Doi experți de la organizația internațională Global Initiative cu sediul la Viena, care se ocupă de securitate și apărare, consideră că amenințările masive au un impact operațional în Serbia și Balcani.
Aleksandar Srbinovski a spus că amenințările creează o stare artificială de instabilitate și "resursele poliției din regiune sunt irosite inutil".
"Rapoarte false cu bombe masive în multe țări balcanice ne spun că organizatorii amenințărilor nu gândesc bine Balcanii, nu doar o singură țară", a afirmat acesta.
El a opinat că, dacă statele nu răspund rapid și profesional la aceste amenințări speciale sau hibride, ele ar putea reduce potențialul de răspuns al țării "când este cu adevărat necesar".
"Cu alte cuvinte, pentru ca cineva să trimită atâtea mesaje la atâtea adrese diferite în mai multe țări balcanice în același timp, nu poate fi un individ, ci o organizație foarte serioasă", a spus Srbinovski.
Giorgio Fruscione, expert al aceleiași organizații, a declarat că nu crede că cetățenii sunt cu adevărat în pericol, "dar le este impus că așa este".
El a comentat și declarațiile liderilor Serbiei conform cărora "presiunea" vine din partea țărilor Uniunii Europene, dar și din direcția Rusiei.
"Se creează o situație de pericol general pentru a demonstra că Serbia nu are altă opțiune, că ar trebui să adere la UE și să impună sancțiuni Rusiei. În acest fel, autoritățile nu poartă responsabilitatea directă, pentru că vor continua să vândă cetățenilor lor povestea despre modul în care statul a fost obligat să facă această alegere", a susținut acesta.
Dintre țările din regiune, doar Serbia nu a impus sancțiuni Moscovei, spunând că, făcând acest lucru, acționează în interesul statului.
Comunitatea internațională solicită din ce în ce mai mult Serbiei să urmeze regimul de sancțiuni, așa cum șeful UE pentru politică externă Josep Borrell a spus că nu poate exista un viitor european pentru statele care mențin contacte cu Putin.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat recent că va lupta cât va putea pentru a evita impunerea de sancțiuni Rusiei, dar a adăugat că prejudiciul pe care îl suferă statul său ca urmare a acestei decizii este mare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Germania a temperat luni speranţele la o aderare rapidă a Suediei şi Finlandei la NATO, în contextul în care secretarul general al Alianţei urmează să se întâlnească cu reprezentanţii turc, suedez şi finlandez pentru a încerca să deblocheze dosarul kurd, relatează AFP.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat că statele membre ale Uniunii Europene se vor afla la summitul din 23-24 iunie în faţa unei ''decizii istorice'' cu privire la eventuala candidatură a Ucrainei în vederea aderării ţării la UE, transmite Agerpres, care citează DPA.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, s-a declarat vineri ''încrezător'' că Suedia şi Finlanda vor adera la Alianţa Nord-Atlantică, în pofida obiecţiilor existente în prezent din partea Turciei, transmite Agerpres, care citează Reuters. Înaltul oficial român a mai subliniat că nu există semne de amenințare rusă la adresa celor două state nordice.
Premierul kosovar Albin Kurti a anunţat vineri că Pristina va cere statutul de candidată la Uniunea Europeană până la finalul anului, relatează Agerpres, care citează AFP.
Navele Grupului Maritim 2 al NATO (SNMG2) au efectuat, luni, în Marea Mediterană, exerciții comune cu navele Forței Maritime de Autoapărare a Japoniei (JMSDF), potrivit unui comunicat de presă, din 9 iunie, al Alianței nord-atlantice.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a anunțat, pe 09.06.2022, începerea unui exercițiu operativ cu gruparea de trupe a flotei, la care participă aproximativ 60 de nave de suprafață, peste 40 de avioane și elicoptere, precum și până la 2.000 de unități de armamente, tehnică militară și specială.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se deplasează vineri, 10 iunie, la Bucureşti, unde va lua parte la Summitul Bucureşti 9 (B9), găzduit de preşedintele României, Klaus Iohannis, şi de preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, indică un comunicat al Alianţei Nord-Atlantice dat marţi publicităţii.
Preşedinţii Lituaniei şi Letoniei au cerut marţi, înaintea unei vizite a cancelarului german Olaf Scholz la Vilnius, o prezenţă militară a NATO mai solidă în statele baltice, în contextul agresiunii militare ruse asupra Ucrainei, relatează Agerpres, citând DPA.
Locţiitorul Corpului Multinaţional NATO Sibiu, general maior Adrian Ciolponea, a declarat vineri, la Mediaş, că în acest an o să fie un aflux de forţe NATO în România care vin să sprijine şi să asigure securitatea.
Ţările occidentale trebuie să se pregătească de "un război de uzură" pe "termen lung" în Ucraina, a avertizat joi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg la Washington, după o întrevedere cu preşedintele american Joe Biden, relatează Agerpres, care citează AFP.
Ungaria a blocat miercuri adoptarea embargoului petrolier şi noi sancţiuni europene decise împotriva Moscovei pentru a obţine retragerea de pe lista neagră a UE a şefului Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, au indicat mai multe surse diplomatice, relatează Agerpres, care citează AFP.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit UE pentru al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, reînnoind totodată apelurile ca Bruxellesul să impună Rusiei măsuri şi mai dure pentru invazia Ucrainei, relatează Agerpres, care citează DPA.
Uniunea Europeană nu va lua în discuţie un eventual embargo asupra gazelor ruseşti în următorul pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, ca represalii pentru războiul declanşat împotriva Ucrainei, a declarat marţi cancelarul austriac Karl Nehammer, potrivit Agerpres, care citează Reuters şi EFE.
România este şi va rămâne un important furnizor de securitate în regiunea Mării Negre şi în cadrul euroatlantic, a transmis preşedintele Klaus Iohannis, marţi, în mesajul cu ocazia Zilei Rezervistului Militar.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că discuţiile ţării sale din această săptămână cu delegaţiile Finlandei şi Suediei nu au fost la "nivelul aşteptat" şi că Ankara nu poate poate accepta ca ţări care "sprijină terorismul" să intre în NATO, a transmis duminică postul public de televiziune TRT Haber, citat de Reuters.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reafirmat vineri neutralitatea ţării, aşa cum prevede Constituţia, dar a subliniat că sectorul apărării este destul de slab şi trebuie consolidat, relatează agenţia Agerpres, care citează EFE şi presa de peste Prut.
Ungaria are nevoie de 3 ani şi jumătate până la 4 pentru a renunţa la ţiţeiul rusesc şi să facă investiţii uriaşe pentru a-şi ajusta economia până când se ajunge la o înţelegere cu privire la toate chestiunile, şi nu poate sprijini embargoul petrolier propus de UE, a declarat joi şeful de cabinet al prim-ministrului ungar, citat de Reuters.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut joi convorbiri telefonice cu ministrul Afacerilor Externe al Regatului Suediei, Ann Linde şi cu ministrul Afacerilor Externe al Republicii Finlanda, Pekka Haavisto, pe tema procesului de aderare a celor două state la Alianţa Nord-Atlantică, informează MAE.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, va discuta joi cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, care ameninţă cu veto la aderarea Finlandei şi Suediei în NATO, în plină criză ucraineană, scrie Agerpres, care citează AFP.
Republica Moldova are o şansă ''istorică'' de a adera la Uniunea Europeană şi eventuale proiecte pentru a aduce ţara mai aproape de blocul comunitar nu trebuie să înlocuiască drumul către statutul de membru cu drepturi depline, a susţinut miercuri premierul moldovean Natalia Gavriliţa, potrivit Reuters.
Ministrul Afacerilor Europene al Franței a declarat că orice propunere pentru ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană va dura cel 15-20 de ani pentru a se finaliza, risipind astfel speranțele președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind adoptarea unei soluții de intrare rapidă în bloc.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat luni că Moscova va lua în considerare ofertele din partea Occidentului pentru a restabili legăturile şi va decide dacă acest lucru este necesar, dar se va concentra pe dezvoltarea relaţiilor cu China, informează marţi Reuters.
Ministerul de Externe al Republicii Moldova a reacţionat luni la declaraţiile ministrului de externe britanic Liz Truss privind faptul că Republica Moldova ar trebui să fie 'echipată conform standardelor NATO', relatează Agerpres, care citează Deschide.md.
Președintele iranian Ebrahim Raisi a jurat răzbunare după asasinarea ofițerului Sayyad Khodaye din Forța Quds a Gărzilor Revoluționare, afirmând că "răzbunarea va fi la îndemână" și că investigațiile continuă.
Preşedintele american Joe Biden a afirmat luni, la Tokyo, că ar fi dispus să folosească forţa pentru a apăra Taiwanul, o declaraţie survenită într-o serie de comentarii critice la adresa Chinei, însă un oficial al Casei Albe a precizat că remarca nu reprezintă o schimbare în politica Statelor Unite faţă de insula autoguvernată, notează Reuters.
Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților din SUA, Gregory Meeks, a declarat că țara este pregătită să trimită în Moldova arme și echipamente militare dacă Chișinăul va face o astfel de solicitare.
Federația Rusă a început anii 1990 ca moștenitoare a unui imperiu sovietic prăbușit, înfrântă de Occident în Războiul Rece și într-o severă criză socială și economică. În tot acest climat existau speranțe cu privire la perspectiva occidentalizării și democratizării Rusiei.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a obiectat asupra primirii Finlandei şi Suediei în NATO, a avut sâmbătă convorbiri telefonice cu liderii celor două ţări şi cu secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, cărora le-a transmis preocupările Turciei cu privire la ceea ce Ankara consideră a fi organizaţiile teroriste active în Turcia, relatează Agerpres, care citează agenţiile Reuters şi DPA.
Rusia a interzis sâmbătă intrarea în această ţară pentru un număr de 963 de cetăţeni americani, printre care preşedintele SUA Joe Biden şi secretarul de stat Antony Blinken, în replică la sancţiunile impuse de SUA după agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainei, relatează Agerpres, care citează agenţiile Reuters şi EFE.
Moldova ar trebui să fie „echipată conform standardului NATO” pentru a o ajuta să se protejeze împotriva amenințării unei invazii ruse, susține Liz Truss, secretarul de stat pentru afaceri externe și Commonwealth al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, transmite BBC.
Preşedintele american Joe Biden a lăudat joi aliaţii din NATO pentru creşterea investiţiilor în apărare, evidenţiind planul Germaniei de a-şi creşte cheltuielile militare cu 100 de miliarde de euro, transmite agenţia DPA.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat joi, în marja Summitului NATO de la Madrid, că suplimentarea trupelor aliate în România este în favoarea intereselor de securitate ale ţării noastre.
În urmă cu câteva ore, Grecia a pregătit o scrisoare oficială prin care solicită achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35A din SUA, cu posibilitatea ca viitorul contract de achiziţie să fie suplimentat cu o cerere pentru alte 20 de aeronave de acelaşi tip.
Finlanda şi Suedia vor semna marţi protocolul de aderare la NATO, pentru a deveni oficial state membre, a anunţat joi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, conform Reuters.
Informația cu privire la faptul că forțele ruse au părăsit Insula Șerpilor a fost confirmată chiar de Ministerul Apărării de la Moscova.
Primul lot de rachete aer-aer de tip MICA care au trecut printr-un program de recondiționare a fost livrat forțelor armate franceze de către gigantul european MBDA.
Forțele Navale ale SUA vor comanda mai puține avioane F-35C în anul fiscal 2023 – doar nouă, decât ar putea produce compania Lockheed Martin – maxim 30. Oficialii speră să folosească diferența de bani pentru alte priorități. Anterior, anunțaseră că intenționează să achiziționeze 20 de astfel de aeronave.
Un depozit, în care se aflau 40 de tone de cereale, a fost distrus, în această dimineață, de un bombardament al trupelor ruse.
Un oficial de rang înalt al Pentagonului a confirmat miercuri că SUA sprijină pe deplin vânzarea de avioane de luptă F-16 Block 70 către Forţele Aeriene Turce, la câteva ore după ce președintele turc Erdogan a acceptat să ridice amenințarea cu veto la aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Forţele armate ucrainene au comunicat miercuri seara că au lovit încă un sistem de rachete Panţîr-S1, instalat de ocupanţii ruşi pe Insula Şerpilor, subliniind că operaţiunile de eliberare a acestui punct de importanţă strategică pentru controlul rutelor maritime în Marea Neagră continuă, potrivit agenţiei de presă Agerpres, care citează agenția ucraineană Ukrinform.
În cadrul unei declarații pentru cotidianul Vzglyad, expertul militar rus Ilya Kramnik a răspuns la anunțul făcut de președintele Joe Biden la summitul NATO privind creșterea semnificativă a prezenței militare americane pe continentul european.
Acţionarii Gazprom au decis la Adunarea Generală Anuală ca grupul să nu plătească dividende pentru rezultatele din anul 2021, a informat joi compania controlată de statul rus într-un comunicat de presă, transmite Interfax.
Guvernul britanic a anunţat miercuri, în cursul summitului NATO de la Madrid, că va debloca un miliard de lire sterline (1,16 miliarde de euro) pentru ajutor suplimentar acordat Ucrainei în răspuns la invazia rusă şi care va include sisteme de apărare antiaeriană şi drone, relatează Agerpres, care citează AFP.
Rusia reprezintă pentru NATO ''cea mai semnificativă şi directă ameninţare'', în timp ce ''politicile coercitive'' ale Chinei reprezintă provocări pentru ''interesele de securitate şi valorile'' Alianţei, notează NATO în noul său concept strategic adoptat miercuri de liderii statelor membre ale acestei alianţe, la summitul lor care are loc la Madrid, potrivit agenţiilor DPA şi AFP.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 29.06.2022, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că, până la sfârșitul acestui an, nava mică purtătoare de rachete Grad, Proiect 21631, clasa Buyan-M, va fi introdusă în dotarea Brigăzii 36 Vedete Purtătoare de Rachete a Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB).
Distrugătorul din clasa Arleigh Burke, USS Forrest Sherman (DDG 98), a sosit în portul Taranto, Italia, pe 27 iunie 2022, în vederea preluării atribuțiilor de navă amiral a Grupului Maritim Permanent al NATO (SNMG) 2.
Statele Unite au anunţat oferta câştigătoare pentru derularea programului Mobile Protected Firepower (MPF) care urmăreşte dezvoltarea şi producţia unui tanc uşor pentru armata americană. Compania General Dynamics Land Systems a primit un contract de 1,14 miliarde de dolari pentru dezvoltarea de noi tancuri ușoare pentru armata SUA. Ca parte a acestui contract, compania va începe să producă primele 96 de tancuri uşoare Griffin II, aşa cum prevede programul Mobile Protected Firepower (MPF).
Ieri după-amiază, podul peste râul Irpin din localitatea Demidov, de lângă Kiev, numit și ”podul vieții”, a fost distrus de o explozie puternică.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat miercuri seară încetarea relaţiilor diplomatice cu Siria, după ce regimul de la Damasc a recunoscut independenţa republicilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, susţinute de Moscova din 2014, relatează Agerpres, care citează AFP.
Potrivit Naval News.com, în ultima perioadă, Rusia este blocată în tensiuni sporite cu NATO, în primul rând, din cauza invaziei în Ucraina. Enclava Kaliningrad din Marea Baltică, relevantă din punct de vedere strategic, poate deveni un nou punct de foc între părți. Acum, Rusia desfășoară rachete anti-navă avansate în poziții de tragere din zona de coastă.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că suplimentarea prezenţei militare americane va avea un rol benefic pentru România, dar şi pentru securitatea întregii regiuni. Preşedintele Klaus Iohannis participă, miercuri şi joi, la Summitul NATO de la Madrid.
NATO a invitat Suedia şi Finlanda să devină membre ale alianţei militare, potrivit unei declaraţii făcute publice miercuri, la summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid, relatează Reuters şi AFP.
Președintele Klaus Iohannis a fost întrebat în marja Summitului NATO de la Madrid dacă, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, conflict care se desfășoară inclusiv în Marea Neagră, România va investi în Forțele Navale ori va cere dislocări de forțe din partea statelor aliate.
Dacă existau persoane care sperau că Turcia va folosi veto-ul privind aderarea Finlandei și Suediei la NATO pentru reprimirea în programul F-35 Lightning II, aceste speranțe au fost spulberat rapid de către Statele Unite ale Americii.
Ucraina va primi mai multe sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) M270, a precizat ieri guvernul norvegian. Potrivit mass-mediei ucrainene, Norvegia și Regatul Unit au convenit să coopereze pentru a furniza Ucrainei sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS).
Ucraina va primi alte şase obuziere PzH 2000 din Germania și Olanda, au declarat miniștrii apărării din ambele țări, potrivit Reuters.
10.000 de trupe NATO ar putea ajunge în foarte scurt timp în România. Anunţul a fost făcut chiar de Ministrul Apărării, Vasile Dîncu.
În contextul internațional atât de fragil și tensionat ca generat de războiului fără precedent declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, Polonia alături de România reprezintă pilonii Flancului Estic al NATO. Însă în ceea ce privește înzestrarea și implicarea industriei locale de apărare, Polonia, trebuie să recunoaștem, e mult în fața noastră.
Ministerul rus al Apărării a publicat, pe 29.06.2022, un material video privind întrebuințarea de către militarii Regiunii Militare Centru a celui mai recent complex de război electronic Krasukha-S4 în timpul „operației militare speciale” din Ucraina.
Ţările membre NATO, reunite la summitul de la Madrid, vor invita azi oficial Suedia şi Finlanda să se alăture Alianţei Nord-Atlantice după ridicarea vetoului privind aderarea de către Turcia, scrie agenția AFP, citată de Agerpres. Anunțul privind invitația de aderare a fost făcut chiar de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.
Alături de Statele Unite, Germania are „cu siguranță cea mai mare contribuție” la NATO, a declarat cancelarul german Olaf Scholz într-un interviu acordat postului de televiziune ARD, anunță Reuters, agenție citată de presa din România.
Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a declarat marţi că Turcia a fost de acord să sprijine aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, în prima zi a summitului Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid, relatează Agerpres, care citează Reuters.
