Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un și-a exprimat „sprijinul deplin” pentru Rusia în timpul unei conversații telefonice cu dictatorul rus Vladimir Putin.
„Sprijin deplin.” Putin a discutat cu Kim Jong Un
Experții locali și internaționali văd această situație ca pe o încercare de a destabiliza regiunea prin afectarea consumului inutil de resurse polițienești în aceste țări.
Până acum au fost înregistrate diverse amenințări cu dispozitive explozive în Muntenegru, Serbia, Croația, Bosnia și Herțegovina și Kosovo.
În zilele de 17 și 18 mai, în Kosovo, s-au semnalat două alarme cu dispozitive explozive în clădirea Rectoratului Universității din Priștina și în liceul Xhevdet Doda din capitală.
Informațiile despre dispozitivul exploziv din Rectorat au fost primite direct la adresa de e-mail a acestei instituții, în timp ce datele despre dispozitivul exploziv din școala Xhevdet Doda ajunseseră la Poliție, care a evacuat imediat elevii. Ambele alarme s-au dovedit a fi false.
Poliția din Kosovo a anunțat că investighează ambele cazuri, dar până acum nu au fost efectuate arestări. De asemenea, poliția nu a spus dacă a reușit să identifice adresele amenințărilor.
Rashit Qalaj, fost director al poliției din Kosovo și acum membru al Comisiei pentru afaceri de securitate și apărare din Adunarea din Kosovo, a declarat că, deși este puțin probabil ca amenințările cu bombă să fie adevărate, toate rapoartele ar trebui luate în serios.
Potrivit acestuia, capacitatea scăzută a agențiilor de aplicare a legii din Kosovo de a investiga amenințările cibernetice într-un mod mai eficient rămâne o preocupare, în acest caz adresele de unde provin aceste alarme false.
"Capacitățile nu sunt suficiente, chiar dacă Poliția din Kosovo are o unitate care se ocupă de combaterea criminalității cibernetice, dar aceste capacități trebuie sporite", a spus Qalaj.
Qalaj a mai reiterat că, având în vedere că amenințări similare au cuprins mai multe țări din Balcani, "cooperarea polițienească regional" ar trebui intensificată pentru a fi mai aproape de reținerea făptuitorilor.
Kosovo nu a reușit să devină parte a Organizației Internaționale a Poliției Criminale (INTERPOL), prin care pot fi emise mandate internaționale de arestare.
Muntenegru a fost printre primele țări din Balcani care au primit la sfârșitul lunii martie amenințări grave cu dispozitive explozive în instituțiile publice și private.
Pe 1 aprilie, elevii și personalul din două școli au fost evacuați în urma unui e-mail de amenințare că au fost instalate bombe.
Guvernul muntenegrean a anunțat că a primit un e-mail de amenințare în care se spunea că expeditorul este organizația "Statul Bărbaților" și managerul acesteia este Vladislav Podznjakov și că printre cererile lor se numără "schimbarea puterii în Muntenegru".
Ulterior, pe 27 aprilie, birourile primăriilor, școlilor și poliției au primit e-mailuri, în care se avertiza cu privire la amplasarea unor bombe în unele instituții, în locații precum: Podgorica, Niksic, Berane, Bar, Cetinje și Budva.
Direcția de Poliție a anunțat că s-a constatat că e-mailurile au fost trimise din locații ale căror servere se află în străinătate și că se lucrează la identificarea expeditorilor.
Clădirile publice din Belgrad, Serbia, au fost, de asemenea, ținta unor alarme false despre bombardamente.
Poliția nu a dezvăluit numărul exact al tuturor alertelor cu bombă, dar se crede că au fost primite sute de astfel de rapoarte.
Pe lângă amenințările cu bombă din școlile primare din Belgrad, în după-amiaza zilei de 16 mai au fost primite noi amenințări că bombe ar fi fost instalate pe podurile din Belgrad, precum și în centrul comercial Stadium.
Ministerul Afacerilor Interne din Serbia a declarat că Podul Branko, Podul Gazelle, noul pod de cale ferată și Podul Panceva, se numără printre locațiile pentru care s-au primit amenințări cu bombă.
Pe 19 mai, membrii serviciilor de securitate ale Serbiei au identificat mai multe țări, din care au venit mesaje de amenințare false cu bombe în ultimele săptămâni.
S-a stabilit că opt astfel de amenințări au venit din Polonia, patru din Gambia, două din Iran și Nigeria și una din Ucraina, Slovenia și Rusia, a informat ministerul într-un comunicat miercuri seară.
În comunicat se mai precizează că autoritățile au identificat locațiile a 19 adrese de e-mail de la care au fost trimise mesaje de amenințare.
Pentru aceste cazuri, Ministerul Afacerilor Interne din Serbia a făcut schimb de date prin Europol și Interpol și cu autoritățile din Suedia, Lituania, Elveția, Rusia și Ungaria, dar și cu compania Google. Potrivit anunțului, 18 adrese sunt ale serviciului Gmail și o adresă de e-mail este de la ProtonMail.
"Din cauza unor relatări false despre atentate cu bombă în clădiri publice, membri ai Ministerului de Interne au urmărit timp de patru zile opt persoane, cetăţeni ai Serbiei. Doi au fost arestați și au fost depuse acuzații penale împotriva altor șase minori", a spus ministerul.
Prim-ministrul sârb Ana Bernabic a declarat pe 17 mai că amenințările cu bombe din Serbia au fost presiuni din exterior, deoarece Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei după ce Moscova a invadat Ucraina. Pe 16 mai, ministrul de Interne, Aleksandar Vulin, a declarat că se poartă un război special împotriva Serbiei cu amenințpri cu bombe.
O amenințare falsă cu bombă a fost raportată și în Croația, la un centru comercial din Zagreb, pe 18 mai.
În februarie, angajații unui tribunal din Saraievo, Bosnia și Herțegovina, au fost evacuați din locație sub amenințarea unei bombe, care s-a dovedit a fi, de asemenea, o alarmă falsă.
Doi experți de la organizația internațională Global Initiative cu sediul la Viena, care se ocupă de securitate și apărare, consideră că amenințările masive au un impact operațional în Serbia și Balcani.
Aleksandar Srbinovski a spus că amenințările creează o stare artificială de instabilitate și "resursele poliției din regiune sunt irosite inutil".
"Rapoarte false cu bombe masive în multe țări balcanice ne spun că organizatorii amenințărilor nu gândesc bine Balcanii, nu doar o singură țară", a afirmat acesta.
El a opinat că, dacă statele nu răspund rapid și profesional la aceste amenințări speciale sau hibride, ele ar putea reduce potențialul de răspuns al țării "când este cu adevărat necesar".
"Cu alte cuvinte, pentru ca cineva să trimită atâtea mesaje la atâtea adrese diferite în mai multe țări balcanice în același timp, nu poate fi un individ, ci o organizație foarte serioasă", a spus Srbinovski.
Giorgio Fruscione, expert al aceleiași organizații, a declarat că nu crede că cetățenii sunt cu adevărat în pericol, "dar le este impus că așa este".
El a comentat și declarațiile liderilor Serbiei conform cărora "presiunea" vine din partea țărilor Uniunii Europene, dar și din direcția Rusiei.
"Se creează o situație de pericol general pentru a demonstra că Serbia nu are altă opțiune, că ar trebui să adere la UE și să impună sancțiuni Rusiei. În acest fel, autoritățile nu poartă responsabilitatea directă, pentru că vor continua să vândă cetățenilor lor povestea despre modul în care statul a fost obligat să facă această alegere", a susținut acesta.
Dintre țările din regiune, doar Serbia nu a impus sancțiuni Moscovei, spunând că, făcând acest lucru, acționează în interesul statului.
Comunitatea internațională solicită din ce în ce mai mult Serbiei să urmeze regimul de sancțiuni, așa cum șeful UE pentru politică externă Josep Borrell a spus că nu poate exista un viitor european pentru statele care mențin contacte cu Putin.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat recent că va lupta cât va putea pentru a evita impunerea de sancțiuni Rusiei, dar a adăugat că prejudiciul pe care îl suferă statul său ca urmare a acestei decizii este mare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Dictatorul nord-coreean Kim Jong Un și-a exprimat „sprijinul deplin” pentru Rusia în timpul unei conversații telefonice cu dictatorul rus Vladimir Putin.
Guvernul lituanian dorește să instruiască peste 22.000 de cetățeni în construcția și operarea dronelor. Acest grup va include și studenți, dintre care cel mai mic va avea 8 ani.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la Berlin. El și cancelarul german Friedrich Merz a participat la o videoconferință cu președintele SUA, Donald Trump.
Președintele american Donald Trump a declarat luni că se așteaptă la o întâlnire constructivă cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul summitului programat vineri, în Alaska, în care cei doi lideri vor discuta despre o rezolvare a războiului din Ucraina, informează Agerpres și AFP.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat, în primul său mesaj oficial, că susține extinderea Formatului București 9 (B9) prin includerea Finlandei și Suediei, considerând că acest pas ar întări reziliența flancului estic și nordic al NATO. „Visez ca București 9 să devină, pe termen lung, București 11, alături de statele scandinave”, a declarat acesta, subliniind că Polonia trebuie să fie lider în consolidarea securității regionale.
Vicepreşedintele american JD Vance a declarat, într-un interviu publicat duminică de postul Fox News, că preşedintele Donald Trump intenţionează să retragă sprijinul financiar al SUA pentru susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, dar aliaţii europeni sunt bineveniţi să cumpere din SUA arme pentru Ucraina, consemnează agenţia DPA.
Iranul a ameninţat sâmbătă că ar putea bloca un coridor pe care Statele Unite doresc să-l dezvolte în Caucaz între Armenia şi Azerbaidjan, coridor inclus în acordul de pace dintre aceste două ţări semnat vineri la Casa Albă în prezenţa preşedintelui american Donald Trump, relatează Agerpres și Reuters.
Înainte de februarie 2022, aviația civilă rusă era într-un proces de modernizare accelerată. Aproximativ 70% dintre avioanele folosite de marii transportatori ruși (Aeroflot, S7, Rossiya, Ural Airlines) erau fabricate de Airbus sau Boeing. Pentru public, zborurile cu A320neo sau cu Boeing 737NG reprezentau normalitatea cotidiană, iar autoritățile promovau imaginea unui transport aerian comparabil cu standardele occidentale.
Generalul de brigadă Loï Girard ne oferă o perspectivă directă asupra angajamentului trupelor franceze în România, într-un context geopolitic sensibil și o cooperare militară complexă. Detașat în România din vara anului 2023, generalul deține o poziție dublă: „prima mea funcție este să fiu adjunct al Diviziei Multinaționale de Sud-Est, unitatea tactică care comandă trupele noastre în cadrul operațiunii NATO de pe flancul estic, iar a doua este cea de reprezentant național superior, adică responsabil pentru toți soldații francezi dislocați aici, dar și punct de contact cu autoritățile militare române.”
Președintele american Donald Trump s-a urcat marți dimineață pe acoperișul uneia dintre clădirile Casei Albe și a glumit despre instalarea acolo a unor 'rachete nucleare', glumă ce vine însă odată cu creșterea tensiunilor cu Rusia, căreia el i-a dat un ultimatum să încheie până vineri războiul în Ucraina, și după schimbul său de replici cu fostul președinte rus Dmitri Medvedev pe tema armelor nucleare, relatează Agerpres și AFP.
Fostul președinte Ion Iliescu a murit azi, 05.08.2025 la Spitalul Clinic de Urgență ”Agrippa Ionescu”.
După incidentul grav de la Uzina Mecanică Cugir, în urma căruia o persoană a fost rănită și s-a declanșat o anchetă penală, ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat adoptarea unor măsuri urgente pentru întărirea securității în industria de apărare.
În seara zilei de 04.08.2025, Ministerul de Externe de la Moscova a anunțat că Rusia nu se mai consideră legată de autorestricțiile privind desfășurarea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (INF), deoarece condițiile pentru menținerea acestui moratoriu au dispărut.
Formația Hawks of Romania - Șoimii României - a făcut spectacol la Black Sea Air Show 2025, eveniment care a avut loc la Aerodromul Mihail Kogălniceanu din Constanța, și la care au participat și Forțele Aeriene Române, dar și Forțele Aeriene Germane.
Ministerul Apărării din Estonia a anunțat că NATO ar putea decide desfășurarea unui corp de forțe aliate germano-olandez pe teritoriul estonian. Pärnu va fi un post de comandă avansat cu rol de coordonare operațională, nu de luptă directă, structura supervizând forțele NATO din regiune.
Rusia a început să utilizeze o nouă bombă aeriană ghidată, în contextul dezvoltării active a armelor sale aeriene pentru a bombarda infrastructura ucraineană. Autoritățile ucrainene spun că noile bombe aeriene ghidate UMPB-5 ale Rusiei au fost lansate de avioanele Su-34 în două regiuni în ultimele două luni, ca parte a testării noii arme.
Forțele Terestre americane (US Army), împreună cu aliați europeni și cu reprezentanți ai industriei de apărare, pun la punct sistemul de luptă contra-UAS. Totul se face pe baza unor scenarii realiste, inclusiv din Ucraina, și în timpul real al ritmului luptelor de pe front.
Conducta de gaze Asia Centrală-Centru a companiei ruse Gazprom a fost scoasă din funcțiune pe termen nelimitat după o serie de explozii în regiunea Volgograd, a confirmat o sursă din cadrul Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării din Ucraina. Conducta transportă gaze din Turkmenistan prin Uzbekistan și Kazahstan către Rusia. Aceasta alimentează mai multe instalații cheie ale complexului militar-industrial rus.
Submarinele nucleare americane s-au apropiat deja de Rusia, a confirmat președintele american Donald Trump într-un interviu acordat site-ului de știri Newsmax. El a ordonat relocarea a două submarine nucleare ca răspuns la amenințările fostului președinte rus Dmitri Medvedev.
Decizia Sloveniei a fost luată din cauza „încălcărilor dreptului internațional, dreptului umanitar și drepturilor omului de către Israel în Cisiordania și Gaza”.
În incendiul de la fabrica de arme din Cugir au fost distruse aproximativ 130.000 de cartuşe, existând probabilitatea ca şi celelalte 270.000 de cartuşe să fi fost afectate.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat vineri că a ordonat armatei SUA să poziţioneze două submarine nucleare în apropierea Rusiei, ca răspuns al Washingtonului faţă de ameninţările fostului preşedinte rus Dmitri Medvedev, cu care Trump a avut joi un schimb violent de replici pe reţelele de socializare, relatează Reuters.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Federația Rusă ar fi epuizată într-un război convențional împotriva Statelor Unite, precum și împotriva multor țări europene.
Cambodgia îl va nominaliza pe președintele Donald Trump la premierul Nobel pentru Pace, a anunțat vineri Sun Chanthol, vicepremier al acestei țări, după intervenția directă a liderului de la Casa Albă în oprirea conflictului de la frontieră cu Thailanda, relatează Agerpres și Reuters.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a semnat joi seara un decret care impune o creştere a tarifelor vamale pentru zeci de ţări din întreaga lume cu care Statele Unite estimează că au un deficit comercial mai mult sau mai puţin marcat, relatează Agerpres și AFP.
Alocările bugetare fără precedent în istoria UE, anunțate recent de Comisia Europeană, încep destul de rapid să-și facă simțite efectele.
Ceremonia de deschidere a exercițiului comun ruso-chinez “Interacțiunea maritimă-2025” a avut loc la Vladivostok, la dana principală a Flotei ruse din Oceanul Pacific, a anunțat vineri (01.08.2025) Serviciul de presă al flotei.
Ministrul român de externe, Oana Țoiu, a avut o discuție cu Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, privind aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.
Ambasadorul Rusiei în Danemarca, Vladimir Barbin, a declarat că Danemarca a făcut un pas fără precedent prin acordul semnat cu Ucraina, prin care companiile ucrainene vor produce arme pe teritoriul danez.
Prețurile mai mici și îngrijorările legate de un tarif de 100% impus de SUA au determinat rafinăriile de stat din India să înceteze să mai cumpere petrol rusesc săptămâna trecută, a relatat Reuters.
Europa se pregătește de o premieră istorică. Avioane de vânătoare F-15J ale Forțelor Aeriene ale Japoniei (JASDF) vor fi dislocate pe bătrânul continent.
Informațiile recente au scos la iveală faptul că Microsoft a ascuns informații importante Departamentului Apărării cu privire la utilizarea de către companie a angajaților din China, generând o anchetă a Pentagonului pe această temă.
De câte ori nu ați auzit critici cu privire la faptul că România nu se află la masa marilor decizii privind Ucraina, în ciuda faptului că ni se spune deja clișeic că România are cea mai mare graniță cu Ucraina iar țara noastră a donat un sistem de apărare antiaeriană Patriot fiind de asemenea implicată în antrenarea piloților ucraineni de F-16 Fighting Falcon la Centrul de pregătire de la Baza 86 Aeriană Borcea? Dar e oare suficient pentru ca aceste lucruri să ne asigure „biletul” la masa marilor decizii?
Şeful statului major general al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, a declarat sâmbătă că forţele ruse sunt angrenate într-o ofensivă permanentă de-a lungul întregii linii a frontului din Ucraina şi au "iniţiativa strategică", relatează Agerpres și Reuters.
O flotilă de avioane F-35 aparținând Forțelor Aeriene Olandeze a aterizat în Polonia, acestea fiind pregătite ca împreună cu piloți și tehnicieni să asigure, timp de trei luni, misiuni de pe teritoriu polonez.
Uniunea Europeană trebuie să exploreze toate "căile posibile" pentru a utiliza cât mai bine activele ruseşti îngheţate în Europa, în scopul întăririi susţinerii sale pentru Ucraina, a declarat şefa diplomaţiei Kaja Kallas, relatează Agerpres și AFP.
Președintele Donald Trump a ordonat desfășurarea unor nave de război americane în apropierea apelor Venezuelei, pentru a contracara amenințările provenite din partea cartelurilor latino-americane de droguri. Decizia vine la câteva săptămâni după ce liderul american a anunțat o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea dictatorului Nicolás Maduro.
Crucea Roşie a avertizat sâmbătă împotriva unei evacuări masive a populaţiei din oraşul Gaza, într-un moment în care Israelul înăspreşte asediul asupra aglomerării urbane în vederea unei ofensive majore împotriva grupării palestiniene teroriste Hamas, relatează Agerpres și AFP.
Deputatul ucrainean Andrii Parubîi, fost preşedinte al parlamentului de la Kiev, a fost împuşcat mortal sâmbătă la Lviv, în vestul Ucrainei, a anunţat preşedintele Volodimir Zelenski, transmit Agerpres, AFP şi Reuters.
În noaptea de 30.08.2025, trupele ruse au executat un nou atac combinat cu drone și rachete balistice și de croazieră asupra unor ținte de pe teritoriul Ucrainei. Din cauza activităților militare rusești din “zonele vulnerabile”, armata poloneză a pus în stare de alertă avioane proprii și aliate staționate pe teritoriul Poloniei.
Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a arătat că în cadrul reuniunii din Danemarca a miniştrilor apărării din statele UE a susţinut direcţiile esenţiale pentru securitatea României şi a Europei.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 28.08.2025, în dotarea Forțelor Navale au fost introduse trei nave noi de luptă. Este vorba despre nava de patrulare Victor cel Mare și navele mici purtătoare de rachete Stavropol și Typhoon.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat ceea ce numesc oficial americanii „o posibilă vânzare militară străină către Polonia”. Mai exact e vorba de un contract de suport logistic și de susținere a avioanelor F-35, în valoare estimată de 1,85 miliarde de dolari, iar Congresul a fost notificat cu privire la vânzarea ce va urma, anunță DSCA, Agenția de Cooperare în Securitate și Apărare din cadrul Pentagonului.
Diplomația română reacționează dur după recentele atacuri lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei, în noaptea de 27 spre 28 august. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat vineri că ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost chemat de urgență la sediul instituției, unde i-a fost transmis protestul oficial al statului român.
Rusia a anunțat ieri că o navă fără pilot de mare viteză a Forțelor Armate Ruse a scufundat nava de cercetare medie ucraineană Simferopol, chiar la gura de vărsare a Dunării. Adică în imediata apropiere a României. Rușii au oferit și imagini video cu momentul în care nava de suprafață a Ucrainei este lovită. Incidentul, care a avut loc în imediata apropiere a apelor teritoriale ale României naște câteva întrebări.
Aerostar Bacău a anunțat finalizarea cu succes a procesului de mentenanță pentru încă o aeronavă F-16, care a fost reintegrată în serviciul operațional al Forțelor Aeriene Române.
În urma atacurilor aeriene israeliene de joi, 28 august, prim-ministrul mișcării Houthi, Ahmed al-Rahavi și alți lideri ai mișcării susținute de Iran au fost uciși în Sanaa, după cum au informat surse yemenite și israeliene.
Baza aeriană Morozovsk, situată în regiunea Rostov din Rusia, este unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale aviaţiei ruse, în contextul conflictului din Ucraina. Aici sunt staționate avioanele de atac Su-34 și avioanele de recunoaștere Su-24MR, aeronave esențiale pentru operațiunile rusești. Recent, imagini din satelit au dezvăluit un detaliu bizar: în timp ce majoritatea avioanelor sunt adăpostite în hangare de protecție, cel puțin un Su-34 a fost observat în aer liber, o vulnerabilitate evidentă într-un loc vizat constant de atacurile ucrainene.
Forțele speciale ale Direcției Principale de Informații a Apărării din Ucraina (GUR) au reușit să dea o nouă lovitură devastatoare apărării ruse, atacând un radar esențial al sistemului de rachete antiaeriene S-400 "Triumf" ce se afla pe teritoriul Peninsulei Crimeea. Atacul, executat de operatori de drone de atac, a avut loc în noaptea de 28 august și face parte dintr-o campanie strategică de "orbire" a radarelor rusești desfăşurate în peninsulă ocupată.
Războiul din Ucraina, care se apropie deja de al patrulea an de când se poartă la scară largă, a fost definit, în bună măsură, de bătălia pentru artilerie, muniție și, mai presus de toate, de capacitatea de a lovi adânc în spatele liniilor inamice. Pentru Ucraina, această capacitate a fost limitată, dar nu absentă, cu atacuri punctuale menite să perturbe logistica rusă. Acum, o nouă armă, o nouă promisiune de asimetrie militară, își face intrarea pe scenă: racheta americană Extended Range Active Munition (ERAM). O livrare masivă, aprobată recent de Washington, ar putea rescrie ecuația militară pe front, transformând o amenințare sporadică într-una de amploare.
China vrea să cumpere mai multe gaze din Rusia via actuala conductă Power of Siberia 1, în condițiile în care nu au fost făcute progrese cu privire la construirea celei de a doua conducte, Power of Siberia 2, au dezvăluit pentru Reuters două surse din industria energetică, scrie Agerpres.
Pe 28 august 2025, un eveniment naval de o importanță rară a marcat o nouă etapă în conflictul din Marea Neagră. Rusia a revendicat primul atac reușit cu o dronă navală împotriva unei nave de război ucrainene, o mișcare ce oglindește și, într-un fel, recunoaște eficacitatea tacticii pe care Ucraina a perfecționat-o în ultimii ani.
Intrat intr-o cursă contracronometru pentru a-și consolida puterea militară, Ministerul britanic al Apărării a lansat Proiectul NIGHTFALL, un demers ambițios și neașteptat. Prin publicarea unei simple cereri pe platforma guvernamentală oficială, oficialii de la Londra caută o rachetă balistică tactică, lansată de la sol, cu o rază de acțiune de peste 600 de kilometri. Nu este vorba doar de o nouă armă, ci de un proiect conceput să fie realizat cu o viteză uluitoare și cu costuri reduse, punând industria de apărare britanică în fața unei provocări fără precedent.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 29 august 2025, de la ora 11.00, o ediție a podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”.
În arhipelagul rus înghețat al Novaia Zemlia, acolo unde istoria a înregistrat cele mai mari explozii nucleare, liniștea a fost spartă de un concert de motoare și activități militare, sugerând un nou capitol în povestea celei mai controversate arme a lui Vladimir Putin. Informații obținute prin analiza imaginilor din satelit și a datelor de pe aplicaţiile care monitorizează traficul aerian indică pregătiri intense pentru testarea rachetei de croazieră cu propulsie nucleară, Burevestnik, supranumită de NATO "Skyfall".
Arsenalul nuclear rusesc a fost aproape complet modernizat, iar operațiunea militară din Ucraina nu a dus la slăbirea acestuia, a declarat generalul-locotenent Andrew Jebara, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA pentru Descurajare Strategică și Integrare Nucleară, relatează TASS.
În dimineața zilei de 28 august, Rusia a lansat asupra Ucrainei unul dintre cele mai mari atacuri cu drone și rachete din ultimii trei ani și jumătate de război. Capitala și regiunea Kiev au fost printre principalele vizate.
Un avion de vânătoare F-16 al Forțelor Aeriene Poloneze s-a prăbușit în timpul unui antrenament pentru un show aviatic la Radom, în centrul Poloniei.
FCAS a fost gândit și pentru a a sigura Europei o mai mare independență față de avionul de luptă stealth F-35 al SUA, dar suferă de pe urma disputei franco-germane privind întâietatea în viitorul program.
Oficialii militari americani și europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați de aceste zboruri cu drone, chiar dacă sabotajul rusesc a scăzut. Serviciile de informații germane consideră că cel puțin o parte dintre aceste drone au fost fabricate în Iran, iar cel puțin o parte dintre zboruri ar fi putut fi efectuate de pe nave din Marea Baltică.
Trei aeronave F-16 Fighting Falcon, achiziționate de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 28 august, în Baza 86 Aeriană Borcea. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”, de la Mihail Kogălniceanu.
Începând de mâine, 29 august, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va vizita Letonia, Finlanda, Estonia, Polonia, Lituania, Bulgaria și România.
