Președintele american Donald Trump a declarat joi, 20 martie, că va semna „foarte curând” un acord cu Ucraina privind metalele rare.
Douăzeci de aliați NATO au încheiat cea de-a 53-a ediție a exercițiului Baltic Operations 2024 (BALTOPS-24) la Kiel, Germania, pe 20 iunie 2024.
La exercițiul de 21 de zile din regiunea Baltică au participat peste 50 de nave, 85 de avioane și aproximativ 9.000 de militari.
Viceamiralul Thomas Ishee, comandantul Forțelor Navale de Lovire și Sprijin NATO (STRIKFORNATO) și al Flotei a 6-a a SUA, a reflectat asupra importanței critice a NATO în regiune și cât de total este BALTOPS-24 în avansarea obiectivelor comune ale aliaților în zona Baltică.
"BALTOPS-24 nu este doar cea mai mare ediție din istoria sa de 53 de ani, ci și prima în aproape 30 de ani în care toți participanții sunt aliați NATO," a declarat viceamiralul Ishee, citat de serviciul de presă al Flotei a șasea americane. "Națiunile NATO reprezintă aproape toți cei 8.000 km de coastă baltică. Sunt opt din cele nouă națiuni de la Marea Baltică care împărtășesc valori pentru libertatea de navigație și utilizarea legitimă a Mării Baltice."
Exercițiul a început cu o conferință preliminară, pe 4 iunie, în Klaipeda, Lituania, unde statul major al exercițiului și liderii seniori s-au întâlnit pentru a finaliza scenariul și operațiile și pentru a discuta provocările maritime unice și oportunitățile din regiunea Baltică.
"Începând din 1972, BALTOPS continuă să construiască încredere, să promoveze înțelegerea și interoperabilitatea sporită în domeniile maritim, aerian, terestru și spațial", a spus viceamiralul Ishee. "Dar, mai important, reunirea atâtor națiuni demonstrează forța, hotărârea și angajamentul nostru colectiv față de securitatea regională a Mării Baltice."
Pe 8 iunie, a debutat etapa de exercițiu pe mare, cu 30 de nave de război NATO navigând împreună într-una dintre cele mai mari formații maritime din istoria regiunii.
BALTOPS 24 a simulat o operație multinațională desfășurată în toate mediile, în care forța principală a fost debarcată.
Anul acesta, a fost constituită cea mai mare coaliție de forțe amfibii în Marea Baltică, cu patru Grupuri Amfibie Operative (Amphibious Task Groups - ATG) și Unități Multinaționale Operative (Multinational Task Units – MTU) care au exersat capabilități amfibie în Skrunda, Letonia; Gotland, Suedia; Utska, Polonia; și Putlos, Germania. Fiecare zonă a prezentat provocări unice pentru operațiile amfibie integrate, care au fost valorificate de echipele multinaționale de asalt amfibie pentru a exersa împreună.
Pe mare, nava de asalt amfibie USS Wasp (LHD 1) și nava de transport amfibie USS New York (LPD 21) ale Marinei SUA, portavionul Marinei Spaniole - Juan Carlos I (L 61) și nava de asalt amfibie a Marinei Franceze - portelicopterul Mistral (L 9013) au fost esențiale pentru integrarea capabilităților amfibie la BALTOPS-24. Pe uscat, forțele armate din mai mult de opt națiuni NATO au efectuat antrenamente de război urban; recuperare tactică a personalului; incursiuni aeriene; debarcări pe plajă; deplasări prin păduri; desfășurare de sisteme HIMARS M142; salturi cu parașuta în teritoriu contestat simulat și asalturi amfibii la scară completă asupra unei forțe adverse.
"[BALTOPS-24] este un exercițiu multidisciplinar, care cuprinde mai multe domenii de război, în special operațiile amfibie, care sunt o componentă foarte importantă pentru LHD Mistral," a spus căpitanul Olivier Roussille din Marina Franceză, comandantul FS Mistral. "Obiectivul [exercițiului] este de a contribui la reasigurarea NATO în regiune și de a construi o moștenire durabilă în beneficiul apărării colective, în timp ce întărim legăturile și interoperabilitatea cu marinarii flotelor aliate."
Această ediție a BALTOPS-24 a găzduit și cea mai mare coaliție de forțe destinată combaterii minelor (mine countermeasure - MCM) reunită vreodată în NATO. Cu efective totale de peste 700 de militari, 20 de nave de suprafață, 20 de sisteme fără echipaj și două elicoptere MH-60S Seahawk, forțele suedeze, franceze, norvegiene, olandeze și americane au scanat fundul mării pentru a construi o imagine operațională, au exersat localizarea minelor cu mijloace de suprafață, au desfășurat Sistemul Aeropurtat de Neutralizare a Minelor pentru recuperarea din aer a minelor și au finalizat colaborarea multinațională MCM cu un exercițiu de luptă MCM.
"BALTOPS ne permite să ascuțim sabia capabilităților noastre MCM, dar aduce împreună și toți partenerii NATO care ar putea intra și elimina amenințarea cu mine", a spus căpitanul Scott Hattaway, director al Centrului de Dezvoltare pentru Războiul Naval de Suprafață și Mine (Naval Surface and Mine Warfighting Development Center - SMWDC) și director pentru toate activitățile MCM în timpul BALTOPS-24. "Nici o țară nu intră singură într-o operație MCM. Ne antrenăm acum ca o forță internațională pentru momentul în care vom face asta în realitate."
Pe mare, navele de război NATO au efectuat exerciții de manevră tactică, antrenamente de război antisubmarin, trageri de artilerie cu calibru mic și exerciții de apărare antiaeriană. Deosebit de notabil a fost faptul că, alianța a practicat integrarea capabilităților medicale cu navele amfibie: USS Wasp, USS New York, HNLMS Johan de Witt (L 801) din Țările de Jos și Juan Carlos I, simulând un exercițiu de victime în masă și transferul pacienților între nave.
Pe lângă pregătirea medicală, echipa NATO a practicat și integrarea personalului de sprijin spiritual. Șaptesprezece capelani, specialiști în programe religioase și asistenți din 10 națiuni NATO au participat la o conferință la bordul navei amiral a Flotei a șasea, USS Mount Whitney, pentru a învăța despre inițiativele NATO de Interoperabilitate a Sprijinului Spiritual (Spiritual Support Interoperability – SSI). Ulterior, capelanii olandezi, finlandezi și americani s-au întâlnit la bordul HNLMS Johan de Witt pentru a discuta despre cum capelanii multinaționali ar putea sprijini o forță multinațională.
Tot pe mare, militari din Marina Regală Britanică, Marina Lituaniană și Marina SUA au efectuat operații comune de recuperare a personalului. În timpul operației, o mică ambarcațiune a Marinei Regale Britanice a plasat în Marea Baltică atât un manechin, cât și un specialist în Supraviețuire, Diversiune, Rezistență și Evadare (Survival, Evasion, Resistance, and Escape - SERE). După primirea unei cereri de recuperare, nava lituaniană LNS Skalvis (P14) a recuperat manechinul, un elicopter MH-60S Sea Hawk atașat la HSC-28 (Escadrila 28 Luptă Navală a Marinei SUA) a desfășurat un salvamar în apă și a recuperat supraviețuitorul în viață, care a fost dus ulterior pe una dintre navele Marinei Regale Britanice, HMS Example.
Ofițerii de legătură au avut o contribuție esențială în coordonarea forțelor.
Toate aceste evenimente - fie pe mare, pe uscat sau în aer - au fost planificate și coordonate cu ajutorul unei coaliții multinaționale substanțiale de ofițeri de legătură care, au operat din sediul STRIKFORNATO situat în Oeiras, Portugalia. Acești ofițeri de legătură au fost canalul prin care directivele, informațiile și cererile au circulat, făcând legătura între nivelurile de comandă, unitățile operaționale și elementele de sprijin, acționând ca o inimă a exercițiului BALTOPS-24.
De o semnificație specială, pentru prima dată în istoria BALTOPS, aproape toți cei 8.000 de kilometri de coastă baltică sunt protejați de aliații NATO. Acest lucru este posibil doar datorită aderării Finlandei în 2023 și aderării mai recente a Suediei, pe 7 martie 2024.
"De când ne-am alăturat acum trei luni, este important pentru Suedia să arate că noi, ca națiune, contribuim la securitatea și stabilitatea în regiunea Mării Baltice, deoarece este terenul nostru de acasă," a declarat locotenentul Tobias Irebro, ofițer de legătură cu Marina Suedeză. "De asemenea, ne permite să arătăm că suntem un contribuitor implicat, în calitate de nou aliat. Este, de asemenea, foarte important pentru țările baltice să exerseze securitatea și stabilitatea în regiune, deoarece depind de mare ca un activ logistic principal pentru import și export."
Privind spre viitor, pregătirile au început deja pentru exercițiul de anul viitor, care va ține cont de lecțiile valoroase învățate la BALTOPS-24 și va urmări să extindă realizările acestuia în BALTOPS-25.
România a participat la BALTOPS 24 cu un detașament de militari de la Regimentul 307 Infanterie Marină „Heracleea”, potrivit unui comunicat de presă al Forțelor Navale Române. Cei 42 de infanteriști marini au fost ambarcați la bordul navei poloneze de minare și desant „Torrun”. Pe parcursul exercițiului, aceștia au participat la secvențe tactice navale specifice luptei de suprafață, luptei antisubmarin, acțiunilor de deminare și a celor amfibie.
Comentariul autorului: Impresionanta desfășurare de forțe, care prin natura operației exersate amintește de celebra debarcare din Normandia, a depășit faza de manifestare a supremației operaționale, tactice și tehnologice a NATO. În contextul actual, BALTOPS s-a transformat într-un puternic instrument de reasigurare a aliaților europeni precum și în unul de descurajare.
NATO a exersat la scară completă o operație de debarcare, care este una extrem de complexă având multe variabile în evoluție, amice și inamice. Sprijinul pentru debarcare a fost total, inclusiv pe componenta de luptă antimină. În acest domeniu al minelor navale, adversarul joacă asimetric și imprevizibil punând trupelor NATO probleme mari de mobilitate și supraviețuire prin folosirea multor mine - mijloace ieftine dar eficace.
Operația de debarcare este esențială pentru a putea manevra la scară mare într-un eventual război și pentru a câștiga/menține inițiativa strategică și operațională. Faptul că NATO a reușit să transpună în practică, cu forțe înalt înzestrate tehnologic, un scenariu de debarcare la scară mare, ar trebui să dea de gândit tuturor posibililor adversari ai Alianței nord-atlantice. Aceștia nu ar trebui să se bazeze pe faptul că pot rezista prea mult și războiul ar putea trece într-o fază pozițională unde se face mai bine simțită economia de război, domeniu în care ei cred că au avantaj.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele american Donald Trump a declarat joi, 20 martie, că va semna „foarte curând” un acord cu Ucraina privind metalele rare.
Ucraina negociază cu SUA posibilitatea acordării de asistență în restaurarea centralei nucleare de la Zaporoje, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în urma convorbirii telefonice cu președintele american Donald Trump, de miercuri.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Ministerul de Externe rus a declarat miercuri că poliția din Republica Moldova a încălcat protocolul diplomatic prin blocarea intrărilor în ambasada sa din Chișinău, informează Agerpres și Reuters.
Departamentul american al Apărării intenționează să reducă numărul de soldați de la baza Guantanamo cu până la jumătate.
Pe 20 martie 2025, Parlamentul României va fi gazda Conferinței Romanian Industrial Defense Capabilities Assessment, un eveniment strategic menit să analizeze capacitatea industriei de apărare a României și pașii necesari pentru transformarea țării într-un hub regional al acestui sector.
Duminica trecută, sSute de mii de persoane au mărșăluit sâmbătă prin Belgrad, în cel mai mare protest de până acum.
Miercuri, Comisia și Înaltul Reprezentant au prezentat o Carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030.
Potrivit celei mai recente analize a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din SUA, care a fost publicată marți, 18 martie, Rusia duce o campanie agresivă de subversiune și sabotaj împotriva unor obiective europene și americane din Europa.
Dezangajare istorică a SUA. Administrația președintelui american Donald Trump se gândește dacă SUA vor renunța la rolul de Comandant Suprem Aliat al NATO în Europa (SACEUR), pe care l-a deținut la cârma alianței timp de 75 de ani, de pe vremea președintelui Dwight Eisenhower, dezvăluie NBC, citând doi oficiali americani familiarizați cu situația.
Pe data de 20 martie 2025, de la ora 16:00, Sala de Consiliu a Facultății de Sociologie și Asistență Socială va găzdui lansarea volumului „Lumea care nu mai vrea să aleagă. Asia Centrală și Caucaz – Realpolitik, societate și securitate", apărut la Editura Tritonic.
Thales va integra o suită de sonare de înaltă performanță pe viitoarele submarine din clasa Orka ale Olandei, care vor fi produse în cadrul programului RNSC (Replacement Netherlands Submarine Capability). Primele două dintre cele patru submarine ar urma să fie livrate până în 2034.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs despre apărarea europeană la Academia Militară Regală Daneză, la Copenhaga.
Ministerele apărării din Estonia, Lituania, Letonia și Polonia au anunțat împreună că recomandă retragerea din Convenția de la Ottawa, care interzice minele antipersonal, din cauza deteriorării situației de securitate cauzată de Rusia.
Declarațiile lui Donald Trump despre Ucraina din ultimele săptămâni i-au oferit lui Friedrich Merz acoperirea politică necesară pentru a acționa imediat. În contextul în care viitorul cancelar german a pus sub semnul întrebării predictibilitatea alianței cu SUA, Berlinul urmărește un plan istoric de împrumut care ar putea genera cheltuieli de 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură în următorul deceniu. E o schimbare radicală a doctrinei economice care va fi votată în Bundestag, pentru amendarea Constituției în ceea ce presa numește printre cele mai importante voturi din istoria Germaniei de după Războiul Rece.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă să organizeze o întâlnire cu omologul său american Donald Trump la Casa Albă, posibil până la sfârșitul lunii aprilie, a anunțat marți Bloomberg News, citând oficiali turci familiarizați cu această chestiune, relatează Agerpres și Reuters.
Luni, s-a desfășurat la Bruxelles o nouă reuniune a miniștilor de externe ai UE. Prezent la Consiliul Afaceri Externe, șeful diplomației ropmâne, Emil Hurezeanu, a insistat pe continuarea sprijinului pentru Ucraina, precum și pe avansarea procesului de aderare europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Casa Albă l-a criticat luni pe europarlamentarul francez Raphaël Glucksmann, care le-a cerut americanilor să "dea înapoi Statuia Libertăţii", afirmând că "datorită Statelor Unite francezii nu vorbesc germană", eseistul răspunzând printr-o declaraţie adresată poporului american, scrie Agerpres și AFP.
Procuratura lituaniană a informat că responsabilii pentru incendierea magazinului IKEA din Vilnius sunt, de asemenea, responsabili și pentru incendierea unor spații comerciale din Polonia.
Ambasada Ucrainei în România a emis o declarație fermă în care condamnă poziția senatoarei Diana Șoșoacă, care, printr-o recentă scrisoare adresată președintelui rus Vladimir Putin, pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei și sugerează revendicarea unor teritorii.
Implementarea submarinelor din clasa Virginia în Marina australiană, prin parteneriatul AUKUS, reprezintă un pas strategic major atât pentru Australia, cât și pentru aliații săi, Statele Unite și Marea Britanie.
Un număr de regiuni rusești au suferit un atac masiv al dronelor ucrainene duminică seara. Primul val a venit cu puțin timp înainte de ora 18.30 și a durat o jumătate de oră, următoarea lovitură a venit la 20.25 și a fost semnificativ mai lungă, a durat aproape două ore.
Guvernul SUA pune capăt finanțării pentru Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL), care are sediul la Praga. Postul a confirmat informațiile Reuters și ale altor mass-media. Acest lucru este legat de decizia de vineri (14.03.2025) a președintelui american, Donald Trump, de a reduce Agenția Statelor Unite pentru Media Globală (USAGM) la minimul legal.
Armata ucraineană a lansat cu succes racheta antinavă avansată Neptun, a anunţat sâmbătă preşedintele Volodimir Zelenski. E vorba de o versiune care atinge 1.000 de kilometri.
Peste 100.000 de manifestanți au venit sâmbătă la Belgrad pentru a-și exprima 'nemulțumirea după ani de dictatură și corupție', în cadrul unui miting condus de studenți care promite să fie unul dintre cele mai mari din istoria recentă a Serbiei, transmit Agerpres și France Presse.
Uniunea Europeană nu intenționează să suspende livrările de armament către Ucraina dacă se va ajunge la o încetare a focului de 30 de zile, după cum au declarat diplomați din mai multe țări UE vineri, 14 martie, cu trei zile înaintea ședinței Consiliului de Afaceri Externe al UE.
Preşedinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a repetat vineri că se va opune oricărei intervenţii militare americane împotriva cartelurilor de droguri pe teritoriul mexican, scrie Agerpres și AFP.
Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, vineri, întrebat dacă România ia în calcul să solicite SUA să instaleze pe teritoriul României arme nucleare, că este suficient ceea ce există în momentul de față - prezență militară, planuri de apărare NATO.
Președintele Donald Trump se întâlnește cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un moment crucial pentru Europa și NATO.
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia a fost de acord cu propunerile de oprire a luptei. Potrivit acestuia, însă, trebuie să ducă la pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor crizei. Acest lucru este raportat de agenția de stat rusă TASS.
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susținut o declarație de presă (joi, 3 aprilie), la ora 6 dimineața (ora României), din Samarkand, Uzbekistan, în urma anunțului cu privire la noi tarife globale anunțate de Statele Unite.
Donald Trump şi-a lansat miercuri războiul comercial total, anunţând ceea ce el a numit "tarife reciproce" la nivel mondial, cu scopul de a face "să renască" industria americană şi a pune capăt "jefuirii" Statelor Unite, transmit Agerpres, Reuters şi AFP.
Un bombardier rus cu rază lungă de acțiune Tupolev Tu-22M3 s-a prăbușit în regiunea Irkutsk din Rusia la 2 aprilie 2025, ceea ce a determinat o operațiune imediată de căutare și salvare.
Oficialii NATO au suspendat discuțiile privind recalibrarea strategiei lor față de Rusia, în timp ce SUA fac presiuni pentru un acord de pace în Ucraina, a raportat Euractiv pe 2 aprilie, citând surse diplomatice confidențiale. Declarația comună de la summitul de la Washington de anul trecut a inclus un angajament de a „elabora recomandări privind abordarea strategică a NATO față de Rusia, ținând cont de mediul de securitate aflat în continuă schimbare”.
Ambasadorul ucrainean în Polonia, Vasyl Bodnar, a stârnit indignare declarând că țările care nu își trimit trupele în Ucraina ca parte a unei „misiuni de menținere a stabilității” nu vor putea lua parte la reconstrucția postbelică a țării.
Canada și Australia manifestă din nou interes pentru participarea la Global Combat Air Programme (GCAP), o inițiativă trilaterală între Regatul Unit, Japonia și Italia pentru dezvoltarea unui avion de luptă multirol de generația a VI-a până în 2035. Declarațiile recente ale oficialilor din domeniul apărării și ale factorilor de decizie politică din cele două țări indică faptul că discuțiile, deși încă preliminare, încep să prindă contur.
O imagine cu un sistem american de rachete M901 Patriot, instalat pe un camion ucrainean KrAZ-260, a apărut pe platforma X, se arată pe site-ul Bulgarian Military. Este o fotografie rară care „arată ingeniozitate și adaptabilitate” din partea ucrainenilor.
Olanda e una din cele mai implicate țări europene atât în sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse, cât și în întărirea Flancului Estic și implicit dezvoltarea Armatei României. Iar acest lucru e confirmat, dacă mai era cazul, de transferul către România a cel puțin 18 avioane de luptă F-16. Cu alte cuvinte primim avioane care ar putea forma o nouă escadrilă iar obiectivul Olandei e de a întări capacitățile Forțelor Aeriene Române, precum și continuarea pregătirii în țara noastră a piloților ucraineni de F-16.
Alte două avioane de vânătoare F-16 C/D Block 70 aparținând Forțelor Aeriene ale Republicii Slovace au aterizat miercuri, pe 02.04.2025, pe aeroportul militar din Kuchyňa de lângă Malacky. În acest fel, Slovacia dispune deja de cinci din cele 14 avioane de acest tip comandate la compania americană Lockheed Martin.
Trezirea industriei militare europene nu e pe placul administrației Trump, care,în ultimele săptămâni, a transmis numeroase mesaje către oficialii europeni.
Ca parte a unei acțiuni militare majore, Statele Unite au prelungit desfășurarea USS Harry S. Truman în Orientul Mijlociu și au trimis USS Carl Vinson în regiune. Această escaladare vine în contextul în care Washingtonul urmărește să contracareze posibilele amenințări din partea Iranului și să sprijine operațiunile militare în curs împotriva rebelilor din Yemen.
Ministrul Angel Tîlvăr, a dispus, la sfârşitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forţe a Armatei României privind posibilitatea ca militari activi, aflați în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituţia, să fi desfăşurat activităţi în companii private de securitate româneşti, care au activat recent în Republica Democratică Congo.
Senatorii Lindsey Graham (Partidul Republican) și Richard Blumenthal (Partidul Democrat) au introdus marți un proiect de lege care urmărește să impună sancțiuni primare și secundare împotriva Rusiei dacă aceasta nu este de acord cu o pace de lungă durată cu Ucraina.
Norvegia a primit și ultimele două avioane F-35A, marcând astfel livrarea a 52 de avioane de luptă.
Armata SUA e dependentă de mașinile de luptă Stryker care, în mod surprinzător, nu sunt produse în State. Problema e că ultimele decizii ale noii administrații de la Washington vor lovi cumplit în programul Stryker.
Oficial, partea rusă nu a acceptat și nici nu a respins încetarea focului; negocierile sunt încă în desfășurare. O serie de politicieni ucraineni și ruși au comentat propunerea. Partea rusă aude, însă, și opinii negative. Ryabkov este unul dintre criticii propunerii americane.
O brigadă germană de blindate a intrat în serviciu în Lituania, pe flancul estic al NATO.
O analiză a mai multor imagini obținute cu ajutorul sateliților care prezintă facilitățile militare de depozitare ale Rusiei a condus analiştii OSINT la concluzia că ritmul în care sunt reparate tancurile rusești a scăzut treptat din 2022. Această scădere este insuficientă pentru a compensa pierderile suferite în timpul luptelor.
Finlanda ar trebui să se „pregătească mental” pentru ca, în cele din urmă, relațiile cu Rusia să fie restabilite după încheierea războiului din Ucraina, a declarat luni președintele finlandez Alexander Stubb în timpul discuțiilor cu premierul britanic Keir Starmer.
În 2024, ca parte a unei campanii ample de atacuri asupra obiectivelor militare ruse din Crimeea, Ucraina a lovit podul Kerci din Crimeea cu rachete americane ATACMS cu rază lungă de acțiune, potrivit The New York Times
Aviația tactică ucraineană a distrus un buncăr aflat lângă orașul Oleshky, folosit de trupele ruse, cu ajutorul a două bombe echipate cu kit-ul JDAM-ER. Un material video care surprinde momentul atacului a fost publicat pe reţelele de socializare.
Guvernul suedez a prezentat, la 31 martie 2025, cel mai substanțial pachet de sprijin militar acordat Ucrainei până în prezent, care se ridică la aproape 1,39 miliarde EURO. Acest pachet răspunde în mod direct nevoilor presante ale Ucrainei de consolidare a capacităților în domenii precum apărarea aeriană, artileria, comunicațiile prin satelit și operațiunile navale. Combinat cu ajutorul anterior anunțat în 2025, sprijinul militar total al Suediei pentru Ucraina în acest an se ridică la 2,57 miliarde EURO. De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, Suedia a contribuit cu aproximativ 7.39 de miliarde EURO la ajutorul militar acordat Ucrainei.
Rafael Advanced Defense Systems a raportat performanțe financiare fără precedent pentru 2024, CEO-ul Yoav Turgeman declarând că sistemul de arme cu laser de mare putere Iron Beam, cunoscut și sub numele de „Magen Or” sau „Scutul de lumină”, va fi operațional în acest an. Într-un interviu acordat publicației Globes, Turgeman a menționat că societatea se va concentra pe livrarea sistemului pentru a consolida apărarea aeriană a Israelului în 2025.
China a lansat marți dimineață un exercițiu militar masiv în apropiere de Taiwan, fără o notificare prealabilă. Potrivit armatei chineze, acesta este un avertisment pentru guvernul taiwanez, ai cărui membri i-a descris drept „separațiști” și „paraziți” care conduc insula către război.
Sistemul de artilerie cu rachete PULS este în vizorul mai multor țări, precum Germania, Țările de Jos, Danemarca și alte națiuni europene.
Polonia semnează un acord de apărare aeriană cu SUA în valoare de aproape 2 miliarde de dolari.
Într-un context internațional tensionat în care unele state precum Portugalia sau Canada iau în calcul o reanaliză a achiziției avioanelor americane F-35 Lightning II, ca urmare a poziționărilor politice ale Administrației Trump, sunt și state europene pentru care F-35 e o prioritate.
China și Rusia vor fi „prieteni pentru totdeauna, niciodată dușmani”, a declarat ministrul chinez de externe Wang Yi într-o declarație publicată marți în timpul unei vizite la Moscova, în care a salutat, de asemenea, semnele de normalizare a relațiilor dintre Washington și Moscova.
Ultima dată când a avut loc o astfel de pauză a fost pe 10 decembrie 2024.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că Uniunea Europeană va fi pregătită să ia măsuri de represalii împotriva tarifelor comerciale ale SUA, dacă este necesar. Acest lucru este raportat de agenția Reuters.
Ungaria a intrat sub lupa Berlinului, atitudinea aproape frățească față de Rusia - în contextul războiului din Ucraina - i-ar putea aduce lui Orban un răspuns european mai puternic.
Este știut faptul că vecinii ungari ”au pus talpă” la toate sancțiunile UE privind Rusia și au urmărit doar propriul beneficiu economic (cumpărând în continuare gaze) în dauna unității europene.
Pe măsură ce SUA adoptă o poziție din ce în ce mai antagonică față de Europa, Regatul Unit și Franța se pregătesc să se ocupe de apărarea continentului fără implicarea americanilor. Președintele francez Emmanuel Macron a introdus conceptul de „autonomie strategică”, care vizează o Europă capabilă să se apere singură și să își promoveze agenda independent de sprijinul SUA. Cu toate acestea, țările aflate la raza de acțiune a artileriei ruse - cum ar fi Lituania, Letonia și Estonia - nu sunt încă pregătite să abandoneze cadrul transatlantic de apărare existent, chiar și cu conducerea tumultoasă a președintelui american Donald Trump.