În prezent, oficialii din Arabia Saudită acționează pe două direcții: pe de o parte afișează disponibilitatea de normalizare a relațiilor cu Israelul în schimbul obținerii cooperării cu SUA, partenerul preferat încă, iar pe de alta explorează variantele de a conlucra cu alte țări, inclusiv China sau Rusia.
Unii analiști consideră că politica externă pe care o duce prințul moștenitor Mohammed bin Salman, prin care afișează o mai mare independență față de SUA pe măsură ce își extinde parteneriatele cu alte puteri mondiale, face parte dintr-o strategie de presiune pe Washington pentru a lucra cu guvernul saudit în propriile condiții. Alții spun că prințul vede o lume multipolară în curs de dezvoltare în care SUA joacă un rol mai puțin dominant.
Eforturile nucleare saudite ridică însă problema proliferării la un nivel care îi face nervoși pe unii oficiali americani: prințul Mohammed, conducătorul de facto al regatului, a declarat că Arabia Saudită va dezvolta arme nucleare dacă Iranul o va face. Acesta chiar în condițiile în care, în martie, a avut loc un pas istoric de apropiere diplomatică între că Arabia Saudită și Iran, după ce China a acționat ca intermediar.
Prințul Mohammed vrea, de asemenea, să exploateze potențialele zăcămintele vaste de uraniu ale regatului atât pentru energie, cât și pentru export. Aceasta ar crea o nouă sursă de venituri pentru regat și ar putea oferi Arabiei Saudite o mai mare putere geopolitică. China lucrează deja cu Arabia Saudită la prospectarea minereurilor de uraniu.
Vorbind la o conferință de la Riad în ianuarie, prințul Abdulaziz bin Salman, ministrul energiei, a spus că planurile de îmbogățire a uraniului și producerea de combustibil nuclear – inclusiv pentru export – sunt chiar mai importante decât reactoarele propuse. Ministerul Energiei a declarat într-un comunicat că procesul de licitație pentru două reactoare implică „mai mulți furnizori de tehnologie” și că se așteaptă să primească propuneri în curând.
Ambițiile de îmbogățire a uraniului îi fac nervoși pe unii oficiali americani, chiar dacă întoarcerea Arabiei Saudite către energia nucleară s-ar alinia cu sprijinul administrației Biden pentru energie cu emisii scăzute de carbon.
„Au un argument legitim de prezentat cu privire la necesitatea de a-și folosi uraniul pentru a produce energie, astfel încât să poată vinde ce a mai rămas din petrolul lor înainte ca acesta să se epuizeze sau ca piața să se prăbușească sau să se întâmple altceva”, a declarat Hussein Ibish, un cercetător din cadrul Institutului Statelor Arabe din Golful din Washington.
Statele Unite cer țărilor să îndeplinească standarde înalte de neproliferare înainte de a coopera la un program nuclear, inclusiv, în unele cazuri, interzicerea îmbogățirii uraniului și a reprocesării combustibilului pe teritoriul lor. Detaliile sunt stabilite într-un acord (Secțiunea 123) pe care Departamentul de Stat îl negociază cu Departamentul pentru Energie.
Oficialii saudiți au refuzat să respecte restricțiile, ceea ce le-ar submina obiectivul de a îmbogăți și de a vinde uraniu. Chiar dacă aceștia își exprimă disponibilitatea de a semna un acord 123, orice înțelegere s-ar confrunta cu obstacole politice semnificative la Washington, cu atât mai mult cu cât Congresul are dreptul să blocheze astfel de acorduri.
Pe măsură ce administrația Biden insistă asupra anumitor garanții, oficialii saudiți au continuat să se uite la companiile din alte țări. Una atractivă este Korea Electric Power Corporation, sau Kepco, cu sediul în Coreea de Sud. Dar guvernul sud-coreean, un aliat al SUA, ar exclude probabil compania de la proiect dacă Arabia Saudită nu încheie un acord strict de neproliferare cu un guvern sau cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică. Compania a spus că speră că „vor fi create condițiile de participare la proiect”, deși r putea avea loc o dispută juridică între Kepco și Westinghouse (SUA) cu privire la proiectarea reactoarelor.
Ofertanții francezi s-ar afla într-o situație similară. Iar colaborarea cu Moscova ar fi neatrăgătoare pentru Riad din cauza sancțiunilor impuse Rusiei de americani și europeni.
Deși oficialii saudiți consideră că tehnologia nucleară americană este cea mai bună opțiune, ei sunt deschiși să ia în considerare tehnologia chineză. Arabia Saudită și China au strâns legăturile recent, inclusiv în ceea ce privește petrolul și cooperarea militară.
China a construit arsenalul de rachete balistice al Arabiei Saudite de-a lungul deceniilor și trimite militari să lucreze la program, după cum au declarat actualii și foștii oficiali americani. Cu tehnologia chineză, Arabia Saudită este acum capabilă să-și construiască propriile rachete, au spus aceștia. Noile imagini din satelit care arată activitatea buldozerelor la locurile în care erau instalate rachete indică faptul că Arabia Saudită ar putea găzdui un nou tip de rachetă în subteran, a declarat Jeffrey Lewis, expert în neproliferare nucleară la Institutul de Studii Internaționale Middlebury.
Programul de rachete este separat de orice efort de energie nucleară, dar arată cât de strâns lucrează China cu Arabia Saudită în proiecte extrem de tehnice și sensibile.
Xi Jinping, a vizitat Arabia Saudită în decembrie, după aproape trei ani de izolare pandemică. El și regele Salman au emis o declarație în care au promis că „vor coopera în utilizarea pașnică a energiei nucleare”.
În ultimii trei sau patru ani, China a ajutat Arabia Saudită să dezvolte cel puțin șase facilități de prospectare a uraniului în jumătatea de vest a țării. Încă nu au construit fabrici de extracție și procesare, însă cooperarea are un potențial care poate înclina balanța în favoarea Chinei.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Tot mai multe țări se alătură forțelor NATO desfășurate în Laponia finlandeză. Marea Britanie s-a alăturat forțelor suedeze și finlandeze, iar Franța are în vedere și ea trimiterea de militari.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să solicite luni, într-o conferinţă desfăşurată la Londra, o creştere cu 400% a capacităţilor de apărare antiaeriană şi antirachetă ale Alianţei, în special pentru a contracara o Rusie care "seamănă teroarea din cer", informează Agerpres și AFP.
Franța și Ucraina au imaginat un parteneriat pentru producția de drone, un ”parteneriat fără precedent” în care va fi implicată și compania Renault.
Garda Națională va fi desfășurată în statul american California, dacă protestele față de raidurile antiimigrație din Los Angeles vor continua, a anunțat Casa Albă sâmbătă, informează Agerpres, DPA, Reuters, AFP și EFE.
Pentru prima dată în România, Institutul American de Diplomație și Drepturile Omului (USIDHR) aduce la București unul dintre cele mai apreciate programe de certificare diplomatică.
Un schimb de replici fără precedent a izbucnit joi seară între președintele american Donald Trump și miliardarul Elon Musk.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat pe 5 iunie că președintele Donald Trump l-a nominalizat pe generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Alexus G. Grynkewich pentru funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate (SACEUR) ale NATO în Europa, după cum informează site-ul oficial al Departamentului Apărării din SUA. Ocupantul acestui post asigură simultan și funcția de comandant al Comandamentului European (EUCOM) al SUA.
SUA cer ca membrii NATO să investească 5% din PIB-ul lor în apărare.
Țările Uniunii Europene au dificultăți în a produce cantitatea necesară de muniție atât pentru propriile nevoi, cât și pentru aprovizionarea Ucrainei.
De la începutul războiului din Ucraina, până la 1,4 milioane de soldați atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană au fost uciși sau răniți, potrivit think tank-ului de la Washington Center for Strategic and International Studies (CSIS).
Marea Britanie s-a angajat să mărească de zece ori numărul de drone pe care le furnizează Ucrainei, urmând ca țara să livreze 100.000 până la sfârșitul anului fiscal, în aprilie 2026, a relatat Reuters.
România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, pe măsură ce deficitele fiscale și de cont curent s-au adâncit, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024, notează ultimul raport al Comisiei Europene privind stimularea competitivității UE.
Pe 2 iunie, Ambasada Italiei la București a organizat o recepție cu ocazia Zilei Naționale a Italiei, la care au participat numeroși invitați din partea autorităților române, ai corpului diplomatic acreditat la București, precum și reprezentanți ai comunității de afaceri româno-italiene.
Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, şi omologul său polonez, Andrzej Duda, au reiterat marţi că la următorul summit NATO de la Haga (24-26 iunie) vor susţine împreună ca toţi membrii Alianţei Nord-Atlantice să aloce pentru apărare 5% din PIB, transmit Agerpres și EFE.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit luni omologului său român Nicușor Dan, în cadrul unei întâlniri la Vilnius, pentru 'asigurarea că Ucraina poate conta pe sprijinul continuu al României', se arată într-o postare de pe Facebook a liderului de la Kiev.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat luni că există "o îngrijorare privind securitatea pe termen lung în Regiunea Mării Negre, inclusiv în Republica Moldova".
ROMTEHNICA compania din domeniul apărării, care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, a plasat o comandă pentru încă un lot de vehicule blindate 4X4 VAMTAC ST5, fabricate de către firma spaniolă UROVESA, care sunt asemănătoare cu vehiculul american Humvee (HMMWV).
„Prea multe dintre forțele sale au blindajul slab și sunt insuficient înarmate”, precizează un fost director pentru Europa și Rusia în cadrul Consiliului de Securitate Națională al SUA, cu referire la tehnica de luptă folosită de forțele ameicane.
Guvernul britanic dorește să achiziționeze 12 noi submarine nucleare care vor transporta arme convenționale la bord, potrivit unui anunț făcut de Cabinetul prim-ministrului Keir Starmer, duminică seară.
A fost o noapte foarte lungă în Polonia. Candidatul naţionalist Karol Nawrocki a câştigat alegerile prezidenţiale din Polonia, un eşec major pentru guvernul pro-UE al ţării, scrie Agerpres și AFP și presa poloneză. Mai multe publicații poloneze ajung și ele la acest verdict după numărarea a peste 99% din voturi. Nawrocki are, potrivit numărătorii oficiale, 51% în timp ce primarul Varșoviei Rafal Trzaskowski 49%. Un prim exit poll la închiderea urnelor l-a dat victorios pe Rafal Trzaskowski. Ulterior, peste noapte, în momentul în care au venit rezultatele oficiale, aproape de dimineață, Nawrocki a trecut în fața lui Trzaskowski.
Prezența la vot în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, la ora 17:00, a fost de 54,91% - a informat Comisia Electorală Națională.
Pe 1 iunie, o operațiune a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a lovit „peste 40” de bombardiere rusești la baze aeriene situate mult în spatele frontului, pe teritoriul Federației Ruse, a declarat o sursă SBU pentru media ucraineană.
În regiunea rusească Kursk din apropierea graniței cu Ucraina, un pod feroviar s-a prăbușit duminică noaptea, în momentul în care o locomotivă trecea peste el. Evenimentul a avut loc la scurt timp după un incident similar care a dus la moartea a şapte persoane şi rănirea altor 66 în regiunea învecinată Briansk, conform autorităţilor ruse.
Alegătorii polonezi vor decide în al doilea tur al alegerilor prezidențiale de duminică dacă actualul șef de stat conservator, Andrzej Duda, va fi înlocuit de primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, considerat un liberal pro-european, sau de candidatul PiS, Karol Nawrocki, descris ca un eurosceptic, naționalist de dreapta, cu orientări anti-Rusia.
Distrugătorul rus cu rachete ghidate, Viceamiralul Kulakov, a urmărit fregata germană ”Bayern”, din Atlanticul de Nord până când nava militară germană a intrat în portul Rostock de la Marea Baltică.
Iranul își mărește în continuare stocul de uraniu îmbogățit și a ajuns la un nivel apropiat de cel de cel necesar pentru producerea de arme nucleare, se arată în raportul AIEA.
Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat China că NATO s-ar putea implica mai mult în Asia dacă Beijingul nu face mai mult pentru a împiedica Coreea de Nord să ia parte la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Industria sârbă de armament încearcă să tragă Rusia pe la spate – așa a intitulat Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) un comunicat în care a mustrat Serbia pentru exportul de muniție către Ucraina „contrar neutralității sale declarate”.
Golful Finlandei, din partea estică a Mării Baltice, devine un fel de „Triunghi al Bermudelor”. Navele dispar de pe radarele navelor ca și cum ar fi devenit fantome, iar avioanele de vânătoare rusești „rătăcesc” prin spațiul aerian NATO, scrie portalul danez Danwatch.
La nivel global, de la începutul războiului, Rusia a primit de trei ori mai mulți bani din vânzarea de petrol, gaze și cărbune decât ar fi destinați ajutorului pentru Ucraina.
Proiectul de buget pentru anul fiscal 2026 aduce o serie de schimbări importante. Noua administrație de la Casa Albă pare că va pune în aplicare declarațiile făcute în lunile precedente, când Trump și Musk anunțau că e nevoie de mai multe drone și de mai puține F-35.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru Politico că Rusia nu are nicio dorință de a continua în mod realist discuțiile de pace, deoarece dorește să obțină progrese pe teren. El a avertizat că acest lucru va fi mai dificil decât crede Moscova, deoarece are pierderi mari. Dar nu a susținut impunerea mai multor sancțiuni.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, la Bruxelles, că interesele României la Consiliul European vizează Republica Moldova, regiunea Mării Negre şi Ucraina.
Experții citați de CNN subliniază că atacul american asupra Iranului va avea un impact direct asupra direcției politicii Coreei de Nord. Regimul lui Kim Jong-un are un program nuclear mult mai avansat, iar acum se spune că este și mai hotărât să accelereze dezvoltarea acestuia.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său francez Emmanuel Macron au avut o întâlnire în marja summitului NATO de la Haga, întâlnire în cadrul căreia au fost discutate noi măsuri pentru consolidarea cooperării dintre țările lor în domeniul apărării, în contextul invaziei ruse asupra Ucrainei. Cei doi lideri au discutat despre posibilitatea ca Franța să livreze un nou lot de avioane Mirage 2000 către Ucraina, după ce un prim astfel de lot a ajuns sub comanda Ucrainei în februarie anul curent.
Președintele american Donald Trump a precizat în cadrul summitui NATO de la Haga că va lua în considerare furnizarea mai multor rachete Patriot de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva atacurilor rusești tot mai numeroase. Trump a mai adăugat că Vladimir Putin trebuie să pună capăt războiului și, pentru prima dată, a admis indirect că există posibilitatea ca Putin să aibă „ambiții mai mari decât Ucraina”. Trump însă a mai precizat că Putin își dorește să iasă din încurcătura din Ucraina.
Răspunsul Poloniei la manevrele ruso-belaruse Vest-2025 (Zapad-2025), care vor avea loc în septembrie, va consta în organizarea de exerciții militare NATO de amploare, pe teritoriul polonez.
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a declarat miercuri, în marginea summitului NATO de la Haga, că i-a transmis președintelui american Donald Trump că hotărârea arătată de SUA față de Iran ar trebui aplicată și pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, relatează agenția Agerpres, care citează publicația The Kyiv Independent.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a semnat miercuri un acord cu Consiliul Europei pentru înfiinţarea unui tribunal special care să îi urmărească şi să îi judece pe cei responsabili de "crima de agresiune împotriva Ucrainei", relatează agențiile Agerpres și AFP.
Președintele român Nicușor Dan și cel turc Recep Tayyip Erdogan au avut o discuție bilaterală în marja summitului NATO de la Haga.
Liderii ţărilor membre ale NATO, reuniţi la Haga, s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare şi securitate în 2035, indică declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice.
Uniunea Europeană se transformă într-un pact militar anti-rus, iar aderarea Ucrainei la UE ar reprezenta un pericol direct pentru Rusia, a declarat astăzi (miercuri, 25.06.2025) fostul președinte și prim-ministru rus Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate, un organism consultativ al președintelui Vladimir Putin.
Serviciul de presă al Corporației întrunite constructoare de avioane (UAC) a anunțat, pe 25.06.2025, că un nou lot de avioane de luptă multifuncționale de tip Su-35S a intrat în dotarea trupelor ruse. Livrarea a fost efectuată în cadrul comenzilor de stat pentru apărare pe anul 2025.
Ambasada Franței a venit cu precizări privind Programul sistemelor antiaeriene Mistral.
Țările NATO au convenit miercuri, 25 iunie, asupra comunicatului final al summitului de două zile care are loc în orașul olandez Haga. Documentul reafirmă angajamentul față de articolul 5 și precizează că membrii Alianței se angajează să-și crească contribuțiile în domeniul apărării, dar și să sprijine Ucraina prin contribuții directe la apărarea țării.
Comunitatea ucraineană din București organizează un eveniment de solidaritate intitulat „Întoarce-te viu”, cu ocazia Zilei Internaționale de Susținere a Victimelor Torturii. Evenimentul va avea loc pe 28 iunie 2025, în fața Teatrului Odeon, pe Calea Victoriei 40–42, București, începând cu ora 17:00. Această acțiune are scopul de a atrage atenția asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului și a tratamentului inuman la care sunt supuși prizonierii de război și civilii ucraineni în Federația Rusă.
Marea Britanie va cumpăra 12 avioane de luptă F-35A noi, capabile să transporte arme nucleare tactice - și se va alătura misiunii nucleare aeriene a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a anunțat biroul premierului Keir Starmer, adăugând că acesta va anunța această mișcare la summitul NATO de la Haga.
Excelența Sa Roberto Musneci, Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta, a deschis evenimentul dedicat zilei Sfântului Ioan Baptistul cu un discurs plin de semnificație istorică și de recunoștință. El a exprimat bucuria de a celebra această zi importantă, care nu doar că onorează patronul Ordinului, ci și istoria de aproape 1000 de ani a acestuia, începută în Ierusalim. "Noi nu doar că am construit, la acea vreme, o unitate medicală, dar am intrat într-un acord corect între entități suverane," a subliniat el, evidențiind astfel legătura strânsă dintre Ordin și comunitățile în care activează.
Răzvan Munteanu, analist de politicã externã, preşedintele think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs, într-un editorial semnat pentru DefenseRomania, analizează actuala arhitectură de securitate într-un climat tensionat marcat de agresiunea rusă asupra Ucrainei.
În luna aprilie anunțam că Olanda va transfera definitiv României avioanele din Centrul de Pregătire F-16. Potrivit informațiilor analistului Radu Tudor, noul ministru român al apărării, Ionuț Moșteanu, va semna documentul care oficializează acest transfer.
În cadrul conferinței DefenseRomania Security Dialogue 2025 (DSD 25), care a fost organizată în această lună de DefenseRomania, Sorin Encuțescu, coordonatorul strategiei industriei de apărare din România, a subliniat nevoia urgentă de adaptare a industriei de apărare la noile realități ale războiului modern, evidențiind transformările rapide și profunde în desfășurarea acțiunilor de luptă. Cu alte cuvinte, „toți ochii pe drone”. Expertul a dat exemplul strategiei britanice, așa-numita doctrină „20.40.40”.
Cristian Diaconescu a fost numit în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională. Decretul a fost semnat de președintele Nicușor Dan.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a reafirmat angajamentul ferm al României faţă de apărarea colectivă şi coeziunea transatlantică, la un eveniment organizat în marja Summitului NATO de la Haga.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a angajat să majoreze cheltuielile totale pentru apărare și securitate la 5% din producția economică până în 2035, pentru a îndeplini un obiectiv stabilit de NATO.
Sapsan este o rachetă promițătoare, eficientă, ieftină și cu potențial de a înlocui sau completa livrările occidentale scumpe, chiar dacă rămân încă unele necunoscute legate de precizie.
În marja Summitului NATO de la Haga, miniștrii de externe ai statelor membre au participat marți, 24 iunie 2025, la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina (NUC).
Putin a anunțat că triada nucleară rusă, afectată de recentele atacuri ale dronelor ucrainene, va fi completată în acest an cu complexe de rachete Yars și bombardiere Tu-160M.
Atacul SUA asupra Iranului dezvăluie slăbiciuni majore ale sistemelor rusești S-300, în condițiile în care Moscova reușește cu greu să-și asigure securitatea propriului spațiu aerian împotriva dronelor ucrainene.
Președintele american Donald Trump a criticat aspru atât Iranul, cât și Israelul pentru încălcarea armistițiului la scurt timp după începerea acestuia. „Cred că ambele l-au încălcat”, a declarat Trump reporterilor înainte de a zbura la summitul NATO de la Haga, Olanda.
Zelenski avertizează: Putin ar putea ataca NATO în termen de 5 ani, Ucraina îl împiedică, dar Occidentul trebuie să acționeze mai rapid.
Iranul ar vrea mai mult sprijin din partea Rusiei în confruntarea cu Israelul și Statele Unite.
Aliaţii din cadrul NATO se pregătesc să mărească până la 5% angajamentul de cheltuieli pentru apărare în cadrul summitului de la Haga, într-un context în care conflictul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, de cealaltă parte, s-a acutizat în ultimele ore.
