UPDATE. Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul confirmă acordul de încetare a focului și cere ca forţele din Karabah să fie dezarmate
Explozii au zguduit mai multe zone din Nagorno-Karabah miercuri dimineața, la o zi după ce forțele azere au folosit foc puternic de artilerie asupra pozițiilor armenilor din regiunea separatistă despre care oficialii locali au declarat că au ucis sau rănit zeci de oameni.
Coridorul Lachin, Nagorno-Karabah. Sursă foto: BBC
Azerbaidjanul a numit focul de artilerie o „operațiune antiteroristă” și a spus că va continua până când guvernul separatist din Nagorno-Karabah va fi dizolvat și „formațiunile militare ilegale armene” se vor preda.
Armata azeră spune că forțele sale țintesc și distrug ”doar instalațiile militare legitime și infrastructura militară cu arme de înaltă precizie”. Cu toate acestea, pagube semnificative au fost vizibile pe străzile capitalei regionale, Stepanakert, cu vitrinele distruse și vehiculele perforate aparent de schije, scrie AP.
Există rapoarte că trupele azere se îndreaptă spre așezările Martuni și Askeran. Acesta din urmă se află la doar 14 km de Stepanakert, în timp ce Martuni se află la aproximativ 40 km est de capitala menționată mai sus a republicii nealiniate Nagorno-Karabakh, au informat miercuri observatorii militari, citați de mass-media rusă.
Armata azeră a rupt linia de contact cu „formațiunile armene ilegale” din regiunea Karabakh în mai multe locuri și „intenționează să-și realizeze obiectivele strategice”, a declarat Hikmet Hajiyev, asistentul președintelui Azerbaidjanului, pentru Reuters. Potrivit acestuia, Baku este gata să vorbească doar cu armenii Karabakh dezarmați.
Potrivit Armatei azere, în cadrul „operațiunii antiteroriste”, peste 90 de poziții de luptă ale forțelor Karabakh au intrat sub controlul armatei azere, relatează agenția azeră de știri APA.
Autorităţile azere au confirmat un acord de încetare a focului începând de miercuri în regiunea separatistă Nagorno-Karabah şi desfăşurarea joi de prime negocieri privind reintegrarea acestui teritoriu.
Ministerul azer al Apărării a transmis, după anunţul făcut puţin mai devreme de separatişti, că forţele din Karabah vor fi dezarmate şi că o încetare a focului intră în vigoare de la ora 09.00 GMT.
Puţin mai devreme, separatiştii armeni din Nagorno-Karabah anunţaseră că au acceptat termenii unei încetări a focului propuse de contingentul rus de menţinere a păcii, la 24 de ore după ce Azerbaidjanul a declanşat ofensiva, în care au murit zeci de oameni şi sute au fost răniţi, notează Reuters.
Forţele separatiste au afirmat că trupele azere le-au străpuns liniile şi au cucerit un număr de înălţimi şi de joncţiuni rutiere strategice, în timp ce lumea a stat deoparte, nefăcând nimic.
Autointitulata 'Republică Artsakh' a declarat că, în aceste circumstanţe, nu are o altă alegere decât să înceteze ostilităţile începând de miercuri, ora locală 13.00.
Armenia spune că nu intervine
Guvernul Republicii Armenia, condus de Nikol Pashinyan, nu intenționează să intervină în conflictul cu armata sa de partea forțelor armene din Karabakh. ”În prezent, nu vom întreprinde nicio acțiune imprudente”, a adăugat Pashinyan.
Ministerul de Externe al Armeniei a negat însă că armele sau trupele sale se aflau în Nagorno-Karabah și a calificat sabotajul raportat și minele terestre din regiune „o minciună”. Prim-ministrul armean Nikol Pashiyan a susținut că principalul obiectiv al Azerbaidjanului este atragerea Armeniei în ostilități.
Oficialii etnici armeni din Nagorno-Karabah au declarat într-o declarație că Stepanakert și alte sate sunt „sub bombardamente intense”. Armata regiunii a spus că Azerbaidjanul folosește avioane, artilerie și sisteme de rachete și drone în lupte.
Locuitorii din Stepanakert s-au mutat în subsoluri și adăposturi anti-bombe, iar luptele au întrerupt curentul electric. Lipsa de alimente a persistat în zonă, ajutorul umanitar limitat livrat luni nedistribuit din cauza bombardamentelor, care s-au reluat seara, după o scurtă oprire după-amiaza.
Nagorno-Karabah și teritoriile înconjurătoare au fost sub control etnic armean de la sfârșitul lui 1994. Recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, partea muntoasă a Karabakhului este o zonă controlată de separatiști, care are o populație în majoritate armeană. Un război din 2020 acolo s-a încheiat cu o încetare a focului intermediată de Rusia, care a permis Azerbaidjanului să preia controlul asupra majorității teritoriului pe care Armenia îl capturase în războiul din anii 1990.
După ce războiul s-a încheiat cu recucerirea de către Azerbaidjan a majorității regiunii, Rusia a staționat 1.960 de trupe de menținere a păcii pentru a dezamorsa tensiunile în jurul ultimei zone rămase necontrolate de Baku. Cu toate acestea, distrasă de invazia sa continuă a Ucrainei, Moscova nu a reușit să țină tensiunile sub control.
Spectrul unui nou război între Armenia și Azerbaidjan pune Kremlin într-o lumină proastă. Luni – cu doar o zi înainte ca Azerbaidjanul să-și lanseze atacul – Ministerul rus de Externe a declarat că a observat „îmbunătățirea treptată a situației umanitare” în regiune și și-a exprimat optimismul că Armenia și Azerbaidjanul sunt interesate de o „normalizare” a relațiilor.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News