Programul, numit Enduring High Energy Laser, vizează inițial echiparea a 44 de vehicule de lupta Stryker cu sisteme laser de 50 de kilowați, destinate în principal apărării antiaeriene împotriva dronelor. Pentru aceasta, Armata SUA a solicitat în bugetul pentru anul fiscal 2026 aproximativ 679 de milioane de dolari.
Cu toate acestea, oficialii militari americani avertizează că succesul acestor sisteme nu depinde doar de performanța tehnică, ci și de depășirea a două obstacole majore: câștigarea încrederii soldaților de pe linia frontului și asigurarea mentenanței în condițiile dure ale câmpului de luptă.
În ciuda avantajelor evidente, precum costul extrem de redus per tragere și "magazia" practic nelimitată, testele operaționale au scos la iveală o reticență din partea militarilor. Potrivit directorului Biroului pentru Capacități Rapide și Tehnologii Critice (RCCTO), generalul-locotenent Robert Rasch, soldații preferă în continuare opțiunile testate, precum rachetele interceptoare Stinger sau Coyote.
„Adevăratul judecător al valorii unui laser pe câmpul de luptă va fi dacă acel tânăr soldat sau specialist aflat în spatele consolei are încredere să-l folosească”, a declarat Rasch.
Problema principală este legată de raza de acțiune. Laserele sunt mai eficiente la distanțe mai mici, ceea ce înseamnă că militarii trebuie să lase amenințările (drone sau rachete) să se apropie mai mult decât sunt obișnuiți înainte de a le angaja.
„Trebuie să îi oferim soldatului încrederea” de a se baza pe arme laser, a subliniat Rasch. Această încredere se poate construi doar prin sisteme extrem de fiabile.
După dezvoltarea a 17 prototipuri diferite - de la sisteme de 10 kW la lasere de 300 kW - și desfășurarea a 11 dintre ele în teatre de operațiuni precum cel al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), RCCTO a strâns suficiente informaţii. Acestea arată că mentenanța este un punct critic.
„Trebuie să lucrăm la mentenanță, pentru că nu ne putem baza pe ideea de a avea camere curate pe front”, a explicat Rasch. Componentele optice, de exemplu, s-au dovedit a avea o rată ridicată de defectare în mediile prăfuite și dure de luptă.
Ca răspuns, programul Enduring High Energy Laser impune industriei o abordare modulară. Companiile participante la competiție trebuie să proiecteze sisteme cu unități mobile (Line-Replaceable Units - LRUs), componente ce pot fi schimbate rapid de soldați direct pe teren, fără a necesita un mediu steril.
O altă cerință cheie a programului este decuplarea laserului de platforma purtătoare. „Am decuplat vehiculul de laserele noastre”, a afirmat colonelul Adam Miller, responsabil cu dezvoltarea sistemelor de arme laser din cadrul RCCTO.
Acest lucru va permite Armatei SUA să monteze același sistem laser pe un Stryker, un Joint Light Tactical Vehicle (JLTV) sau chiar pe o platformă robotizată, cu modificări minime.
Industria de apărare se pregătește pentru o creștere exponențială a cererii de sisteme de arme laser. „Atât industria, cât și guvernul, se așteaptă ca cererea pentru lasere să crească vertiginos”, a declarat John Garrity, vicepreședinte la BlueHalo (acum o companie AeroVironment). El a recunoscut însă că, în prezent, lanțurile de aprovizionare nu sunt pregătite pentru producția în masă, iar construirea acestei capacități este o prioritate.
Privind spre viitor, generalul Rasch a sugerat soluții creative pentru a compensa limitările de rază ale laserelor. În loc să se investească sume uriașe pentru a câștiga câțiva kilometri de rază suplimentară, o soluție ar putea fi montarea sistemelor pe vehicule terestre fără pilot (UGV).
„Ce-ar fi dacă aș pune un laser pe un robot și l-aș trimite în față, spre linia frontului?” a întrebat retoric Rasch. „Fără a trebui să investesc un gajilion de dolari pentru a obține încă trei kilometri cu laserele, îl pun pe o platformă pe care o pot trimite în față, menținându-ne soldatul în siguranță, pentru a ajuta la reducerea acelei distanțe.”
Astfel, deși drumul de la prototip la o capacitate de luptă standardizată și adoptată pe scară largă este plin de provocări, Armata SUA este hotărâtă să transforme energia dirijată într-un pilon al apărării sale aeriene stratificate.
Succesul competiției de anul viitor va depinde de capacitatea industriei de a livra nu doar tehnologie avansată, ci și sisteme robuste, fiabile și ușor de întreținut, capabile să câștige încrederea celui mai important critic: soldatul din linia întâi.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat, în primul său mesaj oficial, că susține extinderea Formatului București 9 (B9) prin includerea Finlandei și Suediei, considerând că acest pas ar întări reziliența flancului estic și nordic al NATO. „Visez ca București 9 să devină, pe termen lung, București 11, alături de statele scandinave”, a declarat acesta, subliniind că Polonia trebuie să fie lider în consolidarea securității regionale.
Într-o demonstrație uluitoare de incompetență tactică, o operațiune chineză de intimidare, implicând o navă de război a Marinei Armatei Populare de Eliberare (PLAN), Paza de Coastă Chineză (CCG) și poliţiei maritime, s-a încheiat cu o umilință auto-provocată luni. În încercarea de a intercepta o singură navă a Pazei de Coastă Filipineze (PCG) în apropierea insulelor Scarborough, o navă CCG a intrat în coliziune nu cu ținta sa, ci cu propria sa navă de război a PLAN.
Tot mai multe zvonuri arată că Federația Rusă ar putea să renunțe definitiv la portavionul Amiral Kuznețov, dar acum rușii se plâng că aceeași soartă ar putea-o avea și o altă navă. E vorba de nava de luptă antisubmarin Amiral Ceabanenko, a cărei reparație și modernizare sunt efectuate tot de către Șantierul Naval de Reparații nr. 35, unde se află și singurul portavion rus.
Vitali Kliciko, primarul Kievului și un barometru al sentimentului public, a rostit cu voce tare ceea ce mulți șopteau de luni de zile: „Toată lumea în ţara noastră este obosită de acest război”. Nu este o capitulare, ci o constatare rece a unei națiuni ajunse la capătul puterilor. Iar această constatare, venită cu doar câteva zile înainte de întâlnirea fatidică dintre Donald Trump și Vladimir Putin în Alaska, pică precum o sentință.
Aripa dură anti-Putin din Partidul Republican face unele recomandări înaintea summitului Trump-Putin din Alaska pe tema războiului din Ucraina. Senatorul american Lindsey Graham a declarat într-un interviu la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că Rusia și Ucraina ar trebui să facă schimb de teritorii pentru a pune capăt războiului, reiterând comentariile președintelui Donald Trump despre schimburile de teritorii.
Forțele ruse au început să utilizeze o nouă rachetă de croazieră de mici dimensiuni în Ucraina, un semnal clar al eforturilor Moscovei de a-și diversifica arsenalul de atac la distanță cu muniții mai compacte și mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Resturile noii arme, apărute în fotografii la începutul lunii august, indică un design care seamănă vizual cu o copie la scară redusă a rachetei britanico-franceze Storm Shadow/SCALP, dar care, din punct de vedere conceptual, este un răspuns direct la racheta-dronă ucraineană „Peklo”.
Imaginile apărute la începutul lunii august, care arată tancurile M1A1 Abrams de fabricație americană operate de Ucraina și dotate cu blocuri de blindaj reactiv exploziv (ERA) de origine sovietică, reprezintă mai mult decât o simplă modificare de pe câmpul de luptă. Această adaptare, impusă de realitatea cruntă a frontului, subliniază o vulnerabilitate critică a platformelor occidentale și trimite un semnal puternic către planificatorii de la Pentagon și din cadrul NATO: epoca blindajului proiectat exclusiv pentru confruntări frontale a apus.
Într-un joc diplomatic cu mize uriașe, administrația Trump pregătește o întâlnire bilaterală între președintele american și Vladimir Putin, vineri, în Alaska, pentru a negocia o pace în Ucraina. Semnalul transmis de la Washington este însă unul care provoacă fiori la Kiev și îngrijorare în capitalele europene: soarta Ucrainei ar putea fi decisă fără Ucraina la masă, iar prețul păcii ar putea fi chiar integritatea sa teritorială.
În negocierile privind o soluție pașnică la războiul ruso-ucrainean, va fi dificil să se evite problema viitorului teritoriilor ucrainene controlate în prezent de Rusia. Într-un interviu acordat postului american ABC, acest lucru a fost declarat de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte.
După ani de prototipuri și teste operaționale, Armata SUA face pasul decisiv către integrarea armelor laser în arsenalul său. Anul viitor, va fi lansată o competiție pentru primul contract de producție în serie a sistemelor laser de mare putere, montate pe vehicule, un moment important in cei peste zece ani ai Pentagonului de a transforma această tehnologie futuristă într-o capacitate de luptă reală.
S-au scris tone de cărți, excepțional de valoroase, despre națiuni, imperii și mari puteri mondiale, în care sunt explicate deosebit de clar și logic lecții importante ale istoriei. Sunt adevărate biblii care nu ar trebui ratate într-o educație solidă ale unei națiuni.
În ultimele zile s-a vorbit mult despre proiectul F-55, după ce Lockheed Martin a pierdut competiția în fața F-47 al Boeing, pentru avionul de generația a șasea. Dar pe lângă F-47, chiar Donald Trump a fost cel care recent a anunțat și un alt proiect, anume F-55, un fel de F-35 cu două motoare, căci spunea președintele american: „Nu îmi plac motoarele simple”. Dar oare nu „există” deja F-55?
În contextul componentei de război informațional și psihologic pe care Rusia îl poartă împotriva Occidentului, concomitent cu cel convențional din Ucraina, sunt alimentate artificial tot mai mult scenarii false privind pregătirea Armatei României de a se alătura Ucrainei în război. La acestea se adaugă dezinformări ce au ca obiectiv discreditarea Armatei române care nu ar fi pregătită să-și îndeplinească misiunea fundamentală: De a apăra teritoriul național și propria populație. Deja a devenit un clișeu al propagandei celebra frază „Rusia ar cuceri România în trei ore”. Ca să nu mai menționăm de prezența robustă a trupelor aliate în țara noastră, unde Franța e națiune-cadru și conduce un grup de luptă la Cincu iar la Mihail Kogălniceanu sunt dislocate unități ale Armatei SUA.
Este așadar totul, de la cap la coadă, fals și parte a războiului informațional purtat prin vectori ai propagandei ruse, dar și idioți utili. Ultimii mulți din păcate.
Vicepreşedintele american JD Vance a declarat, într-un interviu publicat duminică de postul Fox News, că preşedintele Donald Trump intenţionează să retragă sprijinul financiar al SUA pentru susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, dar aliaţii europeni sunt bineveniţi să cumpere din SUA arme pentru Ucraina, consemnează agenţia DPA.
Polonia trece printr-un proces amplu de modernizare, la finalul căruia bătrânele tancuri T-72, dar și PT-91 - versiunea poloneză a T-72 - vor fi înlocuite treptat de tancuri de ultimă generație K2 și Abrams. Dar ce se va întâmpla cu acestea odată retrase din serviciu? Și, desigur, în tot acest context trebuie să reamintim și de soarta tancurilor T-72 pe care România le-a retras din serviciu acum mult timp.
Iranul a ameninţat sâmbătă că ar putea bloca un coridor pe care Statele Unite doresc să-l dezvolte în Caucaz între Armenia şi Azerbaidjan, coridor inclus în acordul de pace dintre aceste două ţări semnat vineri la Casa Albă în prezenţa preşedintelui american Donald Trump, relatează Agerpres și Reuters.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că Kievul "apreciază şi susţine pe deplin" o declaraţie comună a liderilor europeni privind obţinerea păcii în Ucraina, protejând în acelaşi timp interesele ucrainene şi europene, relatează Agerpres și Reuters.
Pe 8 august 2025, CBS News a relatat un episod mai puțin mediatizat petrecut la întâlnirea oficială dintre Vladimir Putin și emisarul special al SUA Steve Witkoff, în care președinte rus i-a înmânat Ordinul Lenin reprezentantului american pentru ca acesta să-l transmită la rândul său Julianei Gallina, director adjunct la CIA pentru inovație digitală.
Importanţi lideri europeni au declarat sâmbătă că "drumul către pace" în Ucraina nu poate fi decis fără Kiev şi că negocierile pot avea loc doar în contextul unui armistiţiu sau al reducerii ostilităţilor, Agerpres și Reuters.
Atacul rusesc de noapte cu drone explozive Shahed a vizat, pentru prima dată, exclusiv linia întâi ucraineană a frontului.
Într-o postare pe rețelele de socializare, editorialistul ziarului german Bild, Julian Röpke, a informat că Forțele Armate ale Federației Ruse pregătesc capturarea sau blocarea simultană a patru grupuri de orașe din zona de război din Ucraina.
Inovație interesantă la care a apelat industria de apărare din Ucraina. Avionul civil agricol turbo-propulsor Z-137, de producție cehoslovacă, a fost reconvertit pentru îndeplinirea misiunilor de apărare antiaeriană. Astfel, pe partea din spate a fuzelajului a fost aplicat un marcaj de identificare specific aviației militare, format din două benzi transversale albe. Iar sub aripile avionului au fost montate două sisteme AKU-73, ceea ce a permis integrarea rachetelor aeriene cu rază scurtă de acțiune R-73.
Înainte de februarie 2022, aviația civilă rusă era într-un proces de modernizare accelerată. Aproximativ 70% dintre avioanele folosite de marii transportatori ruși (Aeroflot, S7, Rossiya, Ural Airlines) erau fabricate de Airbus sau Boeing. Pentru public, zborurile cu A320neo sau cu Boeing 737NG reprezentau normalitatea cotidiană, iar autoritățile promovau imaginea unui transport aerian comparabil cu standardele occidentale.
Pesa rusă anunță că pe 01.08.2025 generalul colonel Evgheni Nikiforov a preluat conducerea Grupării de trupe Nord, care operează în regiunile Sumî și Harkov din Ucraina.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a comunicat sâmbătă în reţelele sociale că ţara sa "nu va ceda teritorii ocupantului", semnalează Agerpres, Reuters şi AFP.
Generalul de brigadă Loï Girard ne oferă o perspectivă directă asupra angajamentului trupelor franceze în România, într-un context geopolitic sensibil și o cooperare militară complexă. Detașat în România din vara anului 2023, generalul deține o poziție dublă: „prima mea funcție este să fiu adjunct al Diviziei Multinaționale de Sud-Est, unitatea tactică care comandă trupele noastre în cadrul operațiunii NATO de pe flancul estic, iar a doua este cea de reprezentant național superior, adică responsabil pentru toți soldații francezi dislocați aici, dar și punct de contact cu autoritățile militare române.”
Trump a anunţat vineri pe reţeaua sa Truth Social că "mult aşteptata întâlnire" cu omologul său rus Vladimir Putin va avea loc pe 15 august în statul american Alaska (nord-vest), relatează Agrepres și AFP. De semnalat că Vladimir Putin, urmărit internațional pentru crime de război, va „călca” astfel pe teritoriu american. Trebuie menționat că SUA nu au ratificat tratatul pentru a fi stat membru al Curţii Penale Internaţionale (CPI), împiedicând astfel ca presupusele decizii să fie puse în aplicare, dar simbolistica prezenței lui Putin în SUA în ciuda acuzelor asupra sa, rămâne.
SUA şi Rusia încearcă să ajungă la un acord pentru încetarea războiului în Ucraina şi care ar cimenta ocuparea de către Rusia a teritoriilor ucrainene aflate sub controlul armatei ruse, scrie vineri Bloomberg News, în timp ce postul Fox News relatează că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski refuză să cedeze teritorii către Rusia fără un referendum, consemnează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.
Reușită importantă a Forțelor de Apărare Ucrainene. Se pare că deși inițial Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (GUR) era sigur că a lovit o stație radar a sistemului antiaerian S-400, în Crimeea ocupată, la o analiză mai atentă a fost vorba chiar de o stație a S-500 Prometheus, cel mai modern sistem antiaerian rus, intrat recent în serviciul Federației și despre care rușii precizează că e capabil să intercepteze și rachete balistice intercontinentale.
După ședința de vineri (08.08.2025) a Consiliului de Securitate al Federației Ruse, care a avut loc cu participarea personală a membrilor acestuia, președintele rus, Vladimir Putin, a avut mai multe convorbiri telefonice cu liderii unor state străine.
Politicile Administrației Trump 2.0, cel puțin în primele luni ale mandatului, au determinat mai multe state aliate să discute deschis despre posibilitatea de a reconsidera achiziția de avioane americane de generația a 5-a, F-35 Lightning II. Asta în ciuda faptului că F-35 este soluția aleasă de majoritatea aliaților SUA în ceea ce privește tranziția de la avioane de generația a 4-a, la cele de generație următoare. România nu face nici ea rabat în acestă chestiune, țara noastră alegând deja F-35 ca înlocuitor al F-16 Fighting Falcon.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a declarat vineri ''decepţionat'' de sancţiunile germane contra ţării sale, după anunţarea planului israelian pentru preluarea controlului asupra oraşului Gaza, estimând că sancţiunile respective ''recompensează'' mişcarea palestiniană teroristă Hamas, potrivit unui comunicat publicat vineri seară, transmit Agerpres și AFP.
