Administrația Trump pare să își regândească echilibrul prezenței sale militare în Europa de Est, iar România se află în centrul acestei recalibrări. Iar surse neoficiale arată că Polonia e garantată, România nu.
Singurul episcop care s-a implicat și se implică activ în campaniile electorale a fost și este Marchel de Bălți și Fălești. În timpul campaniei electorale din 2016 pentru alegerea unui nou președinte acesta l-a susținut pe Igor Dodon și a denigrat-o pe Maia Sandu.
După ce Rusia a invadat Ucraina mai mulți preoți au făcut propagandă antiucraineană. Ei acuzau Ucraina pentru începerea războiului. Ulterior, episcopul Ioan, pe atunci vicar al Mitropoliei, a declarat că preoții respectivi au fost sancționați verbal.
Interferența Moscovei în treburile Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove s-a intensificat începând cu toamna anului 2023. Deoarece Biserica Ortodoxă Rusă a susținut războiul din Ucraina mai mulți preoți, fie benevol fie presați de enoriași, au părăsit, în anul 2023, mitropolia condusă de Vladimir și s-au alăturat Mitropoliei Basarabiei subordonată Bisericii Ortodoxe Române. Un alt motiv pentru care preoții au trecut de la o mitropolie la alta îl reprezintă faptul că România, prin intermediul Bisericii Ortodoxe Române, le plătește remunerațiile.
În consecință mitropolitul Vladimir i-a adresat, în septembrie 2023, o scrisoare patriarhului Kiril al Moscovei și al Întregii Rusii prin care îi reproșa: asocierea apartenenței Bisericii din Moldova la Patriarhia Moscovei cu interesele proruse din Ucraina; ignorarea solicitărilor preoților de a primi compensații pentru facturile la gaz în timpul iernii; autoritățile din Republica Moldova sprijineau doar clerul Mitropoliei Basarabiei în detrimentul celei păstorie de el; posibilitatea unirii Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove cu Biserica Ortodoxă Română dacă credincioșii și clerul ar cere-o; tratarea ca pe un popor periferic a moldovenilor atât de către autoritățile laice cât și de cele religioase din Rusia. De asemenea pe 22 octombrie 2023 mitropolitul Vladimir l-a hirotonit episcop pe starețul mănăstirii Căpriana fără aprobarea Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse. Acesta a fost prima hirotonire de episcop care a avut loc în Moldova și nu la Moscova.
Din cauza tuturor aceste motive dar și pentru că în anul 2024 urmau să aibă loc alegeri prezidențiale Rusia a început să investească în pelerinajele unor preoți la Moscova în loc să acorde ajutoare parohiilor prin intermediul Mitropoliei. Deplasările erau plătite de Ilan Șor, interesat brusc și peste noapte de pelerinajele creștine. Pe lângă pelerinaje vizitele în Rusia includeau și instructaje prin care preoților li se explica cum să facă propagandă electorală împotriva Maiei Sandu și a referendumului. În timpul vizitelor preoții au primit carduri MIR pe care urmau să primească bani. În perioada august-septembrie 2024 s-au deplasat în Rusia aproximativ 500 de preoți și enoriași.
Mitropolia Moldovei nu a avut niciun control asupra organizării pelerinajelor. Potrivit Serviciului de Informații și Securitate din Moldova organizator al așa-numitelor pelerinaje ar fi fost Dmitri Chistilin, un politolog propagandist, cetățean rus și ucrainean, arestat în R. Moldova, în octombrie 2024, și extrădat în Ucraina, unde a fost arestat și acuzat de sprijinirea agresiunii ruse, trădare de patrie și răspândirea propagandei Kremlinului în Europa.
În primul tur al alegerilor prezidențiale Victoria Furtună s-a bucurat de cea mai mare susținere din partea clerului inclusiv a episcopului Marchel de Bălți și Fălești. Furtună a avut și susținerea lui Ilan Șor. Preoții respectivi au susținut că dacă Maia Sandu ar fi câștigat un nou mandat de președinte și referendumul privind integrarea europeană ar fi trecut atunci comunitatea LGBT ar fi fost promovată, iar căsătoriile între persoanele de același sex ar fi fost legalizate. Preoții din subordinea episcopului Marchel s-au implicat și în strângerea de semnături pentru a valida candidatura Victoriei Furtună.
Preoții implicați în astfel de activități au fost cercetați de poliție pentru a fi amendați. Conform legii membrii clerului nu au dreptul de a se implica în campaniile electorale. Poliția a investigat și cazuri de finanțare ilegală a campaniei electorale prin intermediul preoților.
În turul doi al alegerilor prezidențiale preoții care au călătorit la Moscova au fost instruiți să-l susțină pe Alexandr Stoianoglo. Un grup de preoți condus de episcopul Nicolae de Ceadîr-Lunga, vicar al Eparhiei de Cahul și Comrat, au votat la Moscova în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Alegerile din 2024 din Republica Moldova și România au reprezentat câmpul de testare a noilor arme și strategii de corupere a electoratului dezvoltate de Rusia. Repurtând victorii parțiale Rusia nu s-a oprit aici ci a căutat să-și perfecționeze noile arme și strategii.
Chiar și după turul doi al alegerilor prezidențiale din Moldova din 3 noiembrie 2024 pelerinajele au continuat. Preoții nu au mai mers doar în Rusia ci și în Serbia sau la Ierusalim. Pelerinajele au fost finanțate din nou de rețeaua lui Șor. Scopul acestora a fost de a influența alegerile parlamentare din 2025 și de a provoca destabilizări în Republica Moldova. În Serbia cetățenii moldoveni au fost instruiți pentru a organiza acțiuni destabilizatoare. În aprilie s-au deplasat la Ierusalim 19 protopopi unde s-au întâlnit cu politicianul rus Alexandr Ralnikov, cunoscut pentru instruirea clericilor moldoveni în sprijinirea candidaților pro-ruși și opoziția față de referendumul privind aderarea la UE, potrivit autorităților de la Chișinău.
La începutul lunii septembrie Mitropolia Moldovei le-a cerut preoților să se abțină de la propaganda electorală. Totuși astfel de cereri sunt pur formale. Preoții își desfășoară activitatea de propagandă electorală nu doar la slujbe și în comunitățile lor ci și prin intermediul rețelelor de socializare: Telegram, TikTok, Facebook, Viber. Într-o societate încă traumatizată de ocupația sovietică și cu un electorat prorus minoritar cea mai bună propagandă este cea antioccidentală, la fel ca în România.
Într-un interviu pentru Financial Times președintele Maia Sandu a declarat că Rusia vizează diaspora prin intermediul rețelelor de boți și a preoților. Ea a susținut că alegerile parlamentare din 28 septembrie reprezintă ultima provocare majoră în calea Republicii Moldova în drumul său spre aderarea la Uniunea Europeană.
În urma colaborării dintre TikTok și autoritățile moldovene, în perioada 1 iulie – 9 septembrie, platforma a prevenit: peste 2,2 milioane de aprecieri false; peste 1,4 milioane de cereri false de urmărire; a blocat crearea a peste 250.000 de conturi de tip spam. De asemenea a eliminat: peste 100.000 de conturi false; peste 1,3 milioane de aprecieri false; peste 1,6 milioane de urmăritori falși. În primul tur al alegerilor prezidențiale au votat 1.562.705 de persoane, iar în turul doi 1.699.945.
Dacă analizăm dimensiunea Republicii Moldova, din toate punctele de vedere, în raport cu dimensiunea Rusiei reiese faptul că prima nu poate reprezenta, sub nicio formă, o amenințare pentru cea de-a doua. Tot acest efort exagerat de mare pentru ca Moscova să păstreze în orbita sa Chișinăul denotă disperarea Rusiei. Dacă toți banii pe care Rusia i-a investit, de-a lungul timpului, în destabilizarea Republicii Moldova ar fi fost folosiți pentru dezvoltarea economiei și a societății moldovene și dacă Rusia nu ar fi colaborat cu interlopii care au devalizat economia moldoveană de mai multe ori atunci nu ar mai fi fost nevoie de acest război ideologic atât de dur. Rusia nu a însemnat niciodată prosperitate și stat de drept unde domnia legii este respectată. Rusia a însemnat dintotdeauna sărăcie și teroare.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Administrația Trump pare să își regândească echilibrul prezenței sale militare în Europa de Est, iar România se află în centrul acestei recalibrări. Iar surse neoficiale arată că Polonia e garantată, România nu.
Rușii au vorbit despre versatilitatea lansatoarelor de rachete: “Cu modificări minime, rachetele Iskander, Oreshnik și Burevestnik pot fi lansate de pe aceeași platformă”.
Una dintre lecțiile învățate în urma războiului din Ucraina este necesitatea unei forțe europene credibile de rachete de artilerie cu rază lungă și foarte lungă de acțiune.
Practic, în cazul unui conflict de mare intensitate, întreaga capacitate de lovire la distanță lungă depinde de rachetele americane; nu există încă o muniţie europeană pe scară largă care să înlocuiască rachetele GMLRS și ATACMS. Dar situația e pe cale să se schimbe.
Germania intenționează să achiziționeze arme pentru sectoarele terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic în valoare de 377 de miliarde de euro.
Președintele american Donald Trump, în cadrul turneului său în țările asiatice, s-a întâlnit marți, 28 octombrie, cu noul prim-ministru al Japoniei, Sanae Takaichi.
Compania petrolieră rusă Lukoil intenționează să își vândă activele externe ca răspuns la sancțiunile impuse acesteia și filialelor sale de către Statele Unite săptămâna trecută.
Serviciile secrete americane suspectează că rachetele aer-aer chinezești au fost îmbunătățite cu tehnologie americană. Datele ar fi fost trimise la Beijing de compania G42, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, și de Huawei.
Forțele Aeriene ale SUA au început să utilizeze avioane de atac A-10 cu rachete ghidate APKWS de 70 mm pentru a combate dronele Shahed iraniene.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Compania petrolieră și gazieră de stat chineză Sinopec a anunțat descoperirea unui nou zăcământ petrolier de șist în bazinul Sichuan.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat duminică că mai multe drone au atacat capitala Rusiei și a menționat că toate au fost doborâte. Cu toate acestea, imagini de pe rețelele de socializare au surprins mai multe explozii.
Startup-ul din domeniul apărării, compania americană Castelion, a anunțat vineri că a câștigat contracte pentru integrarea armei sale hipersonice Blackbeard cu sistemele actuale ale Armatei SUA, un pas esențial pentru a permite armatei să-și păstreze întâietatea.
Lituania închide din nou aeroportul din Vilnius din cauza baloanelor. De asemenea, ambele puncte de trecere a frontierei cu Belarus au fost închise sâmbătă noapte, după ce baloane umplute cu heliu au survolat teritoriul național pentru a doua zi consecutiv.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
Pe fondul disputelor privind livrarea de rachete Tomahawk către armata ucraineană, rușii anunță finalizarea testelor rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik.
După trei ani de creștere rapidă, sectorul rus de apărare începe să piardă din avânt. Datele agenției ruse de statistică Rosstat indică faptul că producția de apărare a scăzut în septembrie pentru prima dată din 2022.
În timpul summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) de la Kuala Lumpur, Thailanda și Cambodgia au semnat un „acord de pace” în prezența lui Donald Trump. Președintele SUA se consideră „nașul” acestui acord. Conflictul transfrontalier dintre cele două țări durează de peste un secol.
Donald Trump a declarat că nu se va întâlni cu liderul Kremlinului, Vladimir Putin, până când nu se va ajunge la un acord de pace între Rusia și Ucraina.
Serviciile de securitate georgiene din capitala Tbilisi au arestat trei cetățeni chinezi care încercau să achiziționeze ilegal uraniu în valoare de 400.000 de dolari. Aceștia plănuiau să transporte materialul nuclear prin Rusia în China, a declarat serviciul de securitate georgian.
Ziua Armatei României, 25 octombrie, este sărbătorită azi printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare în care sunt dislocați militarii români și în teatrele de operații, precum și în statele în care România are acreditați atașați ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezentanțe permanente.
După Tu-22M3 în Marea Baltică, bombardiere Tu-95MS sunt trimise în Marea Japoniei: Aviația strategică rusă își intensifică activitățile de patrulare atât în partea europeană, cât și în Extremul Orient.
Aeroporturile din oraşele lituaniene Vilnius şi Kaunas au fost închise vineri seara din cauza unor baloane meteorologice care au intrat în spaţiul aerian al Lituaniei dinspre Belarus, a anunţat Ministerul Transporturilor lituanian, precizând că este vorba despre al treilea astfel de incident în această lună, informează Agerpres.
România are încǎ o escadrilă de aeronave F-16 Fighting Falcon care execută misiuni de Poliție Aeriană sub comandă NATO.
Războiul de manevră tradițional a fost pus sub semnul întrebării după ce UAV-urile tactice, dificil de identificat și interceptat, au expus orice mișcare a mijloacele blindate la o distanță de cel puțin 5 km de linia de contact a trupelor beligerante.
Eurenco și PGZ vor colabora pentru producția încărcăturilor propulsive modulare pentru muniţie de 155 mm - cartuşe de pulbere folosite pentru a propulsa proiectile de artilerie.
Deși Germania a plasat activele locale ale Rosneft sub administrație specială, după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, Berlinul nu a trecut la naționalizarea companiei. Acest lucru înseamnă că Germania va trebui, cel mai probabil, să negocieze o excepție de la noile restricții impuse de SUA.
În ciuda dimensiunilor sale reduse și a izolării, Coreea de Nord a investit masiv în capacități cibernetice ofensive și acum se alătură Chinei și Rusiei” în ceea ce privește capacitățile hackerilor săi, reprezentând o amenințare semnificativă pentru guvernele, companiile și persoanele străine.
Președinții și prim-miniștrii UE au amânat până în decembrie o decizie privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina, conform concluziilor summitului UE de joi de la Bruxelles.
Joi seara (23 octombrie), aeronave militare rusești au încălcat spațiul aerian lituanian, ceea ce a declanșat un răspuns rapid din partea aeronavelor NATO care patrulau zona.
Cele două aeronave rusești zburau din regiunea Kaliningrad și au încălcat pentru scurt timp spațiul aerian lituanian.
Măsura chinezilor este dublată de rafinăriile indiene care intenționează să reducă drastic importurile de țiței din Rusia.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
China avansează rapid în dezvoltarea celui de-al patrulea său portavion, care se pare că va fi primul cu propulsie nucleară. Un punct de cotitură și o capacitate tehnologică care ar duce China într-un club select în care doar două țări mai sunt. Desigur, unul din ele este SUA, care dispune de toate cele 11 portavioane cu astfel de propulsie.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei aproape șase miliarde de euro, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European.
Europa încearcă să învețe din mers să-și dobândească o coeziune militară și industrială, proces accelerat de recalibrarea intereselor SUA și de războiul rus de agresiune în Ucraina. Dacă la nivel economic și politic lucrurile sunt bine așezate, Europa mai are mult de lucrat în ceea ce privește viziunea strategică și mai ales componenta militară. În ciuda fondurilor uriașe alocate. Iar cel mai elocvent exemplu este disputa politică și industrială, dusă deja cu cuțitele pe masă, între Franța și Germania privind construirea viitorului avion de generația a 6-a.
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a făcut un apel surprinzător către Statele Unite, solicitând ca forțele americane desfășurate în Siria să joace un rol direct și oficial în supravegherea integrării Forțelor Democratice Siriene (SDF) în armata națională. Această cerere reprezintă o schimbare semnificativă de poziție a Damascului, transformând Washingtonul dintr-un actor extern intervenționist într-un garant al securității și stabilității în faza post-conflict.
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Uniunea Europenă a eliberat o nouă tranşă de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de circa şase miliarde de euro, a anunţat joi în Parlamentul European preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează agențiile Agerpres și DPA.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, aflat în vizită în România, precizează că soarta celor două ţări este strâns legată şi că declaraţiile sale recente au fost rupte din context.
Rușii fac tot posibilul să-și vândă avionul de luptă Su-57, catalogat de Moscova ca fiind „de a cincea generație” - ultima oprire fiind făcută la Dubai Airshow.
Cu o lună înainte ca Donald Trump să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin la Helsinki, în 2018, infractorul sexual Jeffrey Epstein i-a făcut un deserviciu președintelui SUA încercând să-i spună ministrului rus de externe că, dacă vrea să-l înțeleagă pe Trump, ar trebui să vorbească cu el.
Pe fondul războiului hibrid tot mai agresiv al Rusiei și al amenințărilor lui Donald Trump privind reducerea sprijinului american pentru securitatea europeană, Bruxelles-ul face o mișcare strategică ce produce deja unde de șoc în birocrația UE. Comisia Europeană, sub conducerea directă a Ursulei von der Leyen, a început să pună bazele unui nou ,,serviciu de informații''.
Preşedintele american Donald Trump a promulgat miercuri legea care pune capăt celei mai lungi paralizii bugetare din istoria SUA, profitând de ocazie pentru a critica opoziţia democrată şi a-şi lăuda din nou politicile economice, relatează Agerpres.
Sistemul Energetic Național (SEN) – sistem generator de securitate națională. SEN reprezintă coloana vertebrală a funcționării industriei și economiei naționale, asigurând alimentarea cu energie electrică a populației și a instituțiilor statului. Prin funcționarea sa continuă, stabilă și eficientă, SEN devine un element strategic de securitate energetică și implicit de securitate națională.
Pe frontul ucrainean, ecuația apărării antiaeriene a devenit o problemă de aritmetică. Cum răspunzi tactic și, mai ales, economic, atunci când inamicul lansează roiuri de drone kamikaze de 50.000 de dolari bucata? Folosind rachete Patriot de 3 milioane de dolari? Pe termen lung, este o strategie falimentară, un război de uzură financiară pe care Kievul riscă să-l piardă.
Potrivit datelor furnizate de Serviciul de monitorizare a zborurilor Flightradar24, pe 12.11.2025, un bombardier strategic american de tip B-52H Stratofortress a simulat desfășurarea de atacuri la numai 50 de kilometri de granița Rusiei, în spațiul aerian al Estoniei.
Forțele Armate ale Federației Ruse au finalizat crearea Trupelor de sisteme fără pilot. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.11.2025) de către locțiitorul comandantului acestor trupe, Serghei Ishtuganov, într-un interviu acordat cotidianului Komsomolskaya Pravda.
În timp ce la București se poartă lupte de culise și se frânează decizii cruciale, riscând soarta celui mai mare șantier naval militar din țară, la sud de Dunăre se întâmplă lucruri concrete. Pe 11 noiembrie, Bulgaria a anunțat că a început testele pe mare, în Marea Neagră, pentru „Hrabri” (Viteazul), prima sa navă de patrulare modulară (MMPV) de 90 de metri. Aceasta este o navă nouă, modernă, construită la Varna, care urmează să intre în dotarea Marinei Bulgare până la sfârșitul acestui an.
Președintele Republicii Centrafricane (RCA), Faustin-Archange Touadera, ar fi apelat la Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru o finanțare crucială: susținerea operațiunilor Corpului African, forța paramilitară succesoare a mercenarilor ruși Wagner, desfășurată în țară încă din 2018.
Trăim într-o realitate strategică fundamental alterată. Așa cum sublinia recent cancelarul german, nu mai suntem într-o perioadă de pace, deși nu suntem, tehnic, nici în război. Această zonă gri, definită de analiști drept „război hibrid”, este exact spațiul de operare preferat al Federației Ruse în confruntarea sa cu Occidentul.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a declarat că trupele ruse desfășoară o ofensivă la scară largă în zona Pokrovsk și aduc forțe semnificative pentru a străpunge linia de apărare a Ucrainei.
Cabinetul ucrainean a decis să-l demită pe ministrul Justiției, Herman Halușcenko, a anunțat miercuri premierul Iulia Sviridenkova. Acesta a fost demis în legătură cu un scandal de corupție uriaș legat de compania Enerhoatom. Europa Liberă a publicat numele persoanelor interceptate în cadrul Operațiunii Midas, date publicității luni de Biroul Național Anticorupție (NABU) din Ucraina.
Armata turcă a dezvăluit primul său obuzier autopropulsat dezvoltat local, marcând un pas semnificativ în eforturile țării de a deveni autonomă în sectorul artileriei. Noul sistem este înregistrat sub denumirea de T-155 TTA.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Croația respinge declarațiile lui Orban despre imposibilitatea ca Ungaria să renunțe la petrolul rusesc.
Venezuela desfășoară deja arme, inclusiv echipamente rusești vechi de zeci de ani, și plănuiește un război de gherilă și haos în cazul unui atac terestru sau aerian din partea Statelor Unite, a relatat Reuters, citând surse și documente locale. „Abordarea țării sud-americane este o recunoaștere tacită a lipsei de personal și echipamente”, a precizat publicația.
Președintele columbian Gustavo Petro a ordonat forțelor de securitate columbiene să suspende schimbul de informații cu agențiile de informații americane, afirmând că recentele atacuri americane asupra navelor suspectate de trafic de droguri din Caraibe sunt inacceptabile.
Un avion de patrulare antisubmarin de tip P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat, pe 11.11.2025, o nouă misiune de cercetare deasupra Mării Negre.
Într-o Alianță Nord-Atlantică menită, teoretic, să asigure securitatea colectivă împotriva amenințărilor externe, o cursă a înarmărilor se desfășoară sub ochii tuturor, între doua state membre cheie. Grecia cere deja insistent Statelor Unite aprobarea pentru achiziția celor mai avansate rachete aer-aer, AIM-120D, pentru viitoarele sale avioane F-35. Motivul, declarat de către Atena, nu are legatura cu o amenințare de securitate de pe flancul estic. Motivul este Turcia.