Avioanele ar fi trebuit retrase de acum 10 ani, dar rămânerea lor în serviciu s-a prelungit ca urmare a întârzierii achiziției de F-16 Fighting Falcon. Avioanele au fost în cele din urmă retrase definitiv în mai 2023.
Multe din avioanele MiG-21 ale României au fost modernizate la standardul LanceR în anii 1990, modernizare care a asigurat și interoperabilitatea cu standardele NATO, România aderând în 2004 la Alianța Nord-Atlantică.
Un caz similar ce vizează prelungirea resursei de viață a MiG-21 are loc în Indo-Pacific.
MiG-21 sub comanda Indiei, photo source: IAF
Retragerea MiG-21 Bison - varianta modernizată indiană a MiG-21 - era programată pentru decembrie 2025. Doar că retragerea bătrânelor avioane a fost amânată.
Introducerea în serviciu a aeronavei Tejas Mk1A este întârziată din cauza problemelor de aprovizionare cu motoare, scrie publicația India Today.
Forțele Aeriene Indiene (IAF) au decis să prelungească perioada de serviciu pentru avioanele MiG-21 Bison din cauza întârzierilor în livrarea aeronavelor Tejas Mk1A. Acestea vor înlocui flota de avioane MiG-21, dar problemele cu aprovizionarea motoarelor au întârziat producția.
MiG-21 a fost primul avion supersonic al Indiei, introdus în 1964, și a avut contribuții majore în mai multe conflicte în care India a participat.
Sursa citată scrie că deși avioanele și-au făcut treaba de-a lungul istoriei, MiG-21 Bison și-a dobândit un renume negativ, fiind denumit „sicriul zburător” din cauza numărului mare de accidente în care mulți piloți și-au pierdut viața. În prezent, IAF mai operează două escadrile MiG-21, formate din 31 de aeronave.
În România, până la retragere, MiG-21 LanceR erau de asemenea numite „sicrie zburătoare”, o etichetă pusă într-o oarecare măsură incorect. Avioanele și-au făcut treaba, au fost mulți ani coloana vertebrală și calul de bătaie a Forțelor Aeriene Române, dar prelungirea la nesfârșit a resursei a dus implicit la incidente, avioanele fiind mult depășite tehnologic.
Forţele Aeriene Române au primit în dotare primul avion MiG-21F-13 în anul 1962, iar ulterior au intrat în serviciu mai multe variante. De-a lungul timpului au intrat în dotarea Forţelor Aeriene peste 400 de avioane MiG-21, ultimul avion de acest tip intrând în serviciu în anul 1982, potrivit ROAF.
În anii 1990, toate aeronavele MiG-21 MF au fost transformate în variantele LanceR A și C;
La începutul anilor 1990, România a luat decizia modernizării aparatelor MiG-21 la fabrica de la Bacău, astfel că în perioada 1997-2002, pentru a asigura interoperabilitatea cu NATO şi pentru a mări capacitatea acestora de a executa misiuni la cerinţele luptei aeriene moderne, România a modernizat 110 avioane MiG-21, conform datelor ROAF.
Programul de modernizare a vizat crearea unor variante ale avionului, având la bază o configuraţie comună, în funcţie de misiunile pe care urmau să le execute: MiG-21 LanceR A (pentru misiuni aer-sol), LanceR B (versiune de instruire) şi LanceR C (optimizate pentru misiuni aer-aer).
Începând cu anul 1997, avioanele MiG-21 LanceR au intrat în Seviciul de Luptă Permanent Poliție Aeriană, acționând inclusiv sub comandă NATO după anul 2004.
În perioada 31 iulie-31 octombrie 2007, patru avioane MiG-21 Lancer din dotarea Forţelor Aeriene Române au executat cu succes misiunea Baltica’07 în cadrul Serviciului de Luptă Permanent Poliție Aeriană în spaţiul ţărilor baltice, Lituania, Estonia şi Letonia, cea mai importantă misiune încredinţată Aviaţiei Militare române de la accederea în structurile NATO.
Din 1990 și până la retragerea din mai 2023 s-au prăbușit 26 de aeronave MiG-21, ultima tragedie având loc în martie 2022.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Pe fundalul retragerii trupelor ucrainene din regiunea Kursk, surse occidentale au informat despre apariția avioanelor rusești A-50U în direcția Sumy. Este posibil ca, în perioada următoare, aceste aeronave să fie folosite pentru a lansa lovituri precise împotriva Forțelor Armate ale Ucrainei.
Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat angajamentul Franței de a furniza Ucrainei avioane de luptă Mirage 2000, o promisiune care s-a concretizat prin livrarea către aceasta, la 6 februarie 2025, a primului lot de astfel de aparate, pilotate de ucraineni instruiți în Franța.
Forțele Aeriene ale Algeriei au început să opereze avioane de vânătoare rusești de tip Su-35SE iar primele aeronave primite de algerieni au fost desfășurate a baza aeriană Um al-Buahi, de unde zboară împreună cu avioanele Su-30MKA staționate aici de mult timp. Un material video care confirmă acest lucru a fost postat pe rețelele de socializare de surse locale algeriene.
Generalul de flotilă aeriană (r) Laurențiu Simionescu, fost comandant al Bazei 90 de Transport Aerian Otopeni, în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic a abordat și subiectul multelor prăbușiri ale MiG-21 LanceR, mult timp „coloana vertebrală” a aviației militare românești.
Noul prim-ministru al Canadei, Mark Carney, i-a cerut ministrului Apărării, Bill Blair, să reanalizeze contractul de achiziție a avioanelor de luptă americane F-35 pentru a vedea dacă există alte opțiuni „având în vedere mediul în schimbare”, după cum a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al lui Blair. Anunțul vine la doar câteva zile după ce Portugalia s-a poziționat similar.
Turcia a fost exclusă din programul F-35 în urmă cu mai mulți ani, chiar în timpul primei administrații Trump, după ce Ankara a refuzat să renunțe la achiziția de sisteme rusești S-400. De atunci turcii s-au chinuit să cumpere avioane și să-și modernizeze la standardul Block 70 - Viper - cel mai modern, flota de F-16 aflată în fază foarte avansată de îmbătrânire.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 12.03.2025, două bombardiere cu rază lungă de acțiune de tip Tu-22M3 au efectuat un zbor planificat deasupra apelor neutre ale Mării Baltice.
Într-un interviu acordat publicației portugheze Público și publicat pe 13 martie 2025, ministrul portughez al Apărării, Nuno Melo, a exclus posibilitatea achiziționării avioanelor de luptă de generația a cincea F-35, aliniindu-se astfel cu alte state europene care își reconsideră strategiile de achiziții militare. El nu s-a sfiint să susțină că noua politică a SUA, sub administrația Trump, a condus Lisabona către o astfel de decizie.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit miercuri, 12 martie, cu reprezentanții conducerii Avioane Craiova S.A., la sediul societății din municipiul Craiova.
O serie de imagini din satelit au scos la iveală o staționare considerabilă de avioane militare rusești la baza aeriană Olenya, situată în peninsula Kola, în nord-vestul Rusiei.
Potrivit surselor de monitorizare a aviației, în după-amiaza zilei de 12.03.2025, două avioane de vânătoare de tip Rafale B aparținând Forțelor Aeriene ale Franței au îndeplinit misiuni de cercetare în partea centrală a Mării Negre.
Experții militari de la National Interest analizează o posibilă informație care dacă se va confirma ar fi îngrijorătoare și ar afecta mult prestigiul Americii: Șase bombe ghidate JDAM - printre cele mai avansate sisteme de armament trimise Ucrainei - ar fi fost interceptate de sisteme de apărare antiaeriană rusești Pantsir-S1.
Înainte de a fi luată decizia de a păstra aeronavele de luptă Eurofighter Typhoon Tranche 1 (versiunea 1) care vor fi retrase din serviciul de luptă britanic, Ministerul Apărării din Regatul Unit a analizat „de mai multe ori” oportunitatea de a le furniza Ucrainei.
Anilor mulți de secetă în care suedezii de la Gripen nu au reușit să vândă avioane de luptă Gripen li se adaugă și un gram mare de ghinion. Asta pentru că tocmai motoarele americane ale Gripen au „îngropat” o afacere de miliarde. Cum s-a ajuns aici și de ce istoria s-ar fi putut scrie diferit?
Ucraina are nevoie de rachete aer-aer cu rază lungă de acțiune pentru aeronave, precum și diverse alte sisteme, pentru o utilizare mai eficientă a F-16.
Azi a avut loc un moment istoric la Câmpia Turzii. E vorba de ceremonia prilejuită de finalizarea înzestrării cu aeronave F-16 Fighting Falcon a Escadrilei 48 Vânătoare, unitate nou înființată în cadrul Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”. Totodată, ministrul Angel Tîlvăr a confirmat ceea ce DefenseRomania a anunțat în exclusivitate privind discuțiile despre modernizarea avioanelor la următoarea configurație, proces ce va avea loc în România și în care va fi implicată industria noastră de apărare.
Utilizarea de către ruși a aeronavei aeropurtate de avertizare timpurie și control (AEW&C) A-50 poate indica pregătiri pentru un nou atac masiv asupra Ucrainei. Acest lucru a fost precizat în cadrul unei remarci pentru canalul YouTube RBC-Ucraina de către un militar din cadrul Forțelor Armate Ucrainene de Apărare Teritorială, expertul militar Oleksandr Musienko. Acesta a subliniat că atacurile masive ale Rusiei asupra Ucrainei sunt un lucru firesc, mai ales în contextul în care Statele Unite au suspendat transferul de ajutor către Ucraina, precum și schimbul de informații.
Sistemul franco-italian de apărare antiaeriană SAMP/T, care este considerat un analog al americanului Patriot, ar putea avea probleme la interceptarea rachetelor balistice. Motivul ar putea fi rachetele interceptoare folosite în prezent.
Portalul rus de propagandă Topwar citează presa ucraineană care semnalează că, după ce recent SUA au încetat să mai transfere informații la Kiev, inclusiv informații prin satelit, reprezentanții americani au întrerupt acum și sprijinul pentru echipamentele de război electronic instalate pe avioanele de vânătoare F-16 întrebuințate de Forțele Aeriene ale Ucrainei.
Rusia va profita probabil de suspendarea ajutorului militar american și a partajării informațiilor cu Ucraina pentru a-și intensifica campania de lovituri cu rază lungă, consumând astfel rapid rachetele ucrainene de apărare aeriană.
Forțele Aeriene Române se pregătesc să dea un test major în cursul acestui ani. Un detașament format din piloți de luptă, tehnicieni de sol și militari ai ROAF, împreună cu 4 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon vor începe o misiune în coastele Federației Ruse.
Industria franceză de apărare aeronautică e pregătită să tureze la maximum motoarele în ceea ce privește producția de avioane de luptă de tip Rafale.
Racheta, fabricată de o companie deținută de Airbus și Safran, a decolat de la Centrul Spațial European din Guyana Franceză.
Conform unui raport al Forțelor Aeriene Regale Britanice (Royal Air Force), din 28 februarie 2025, un avion F-35B al Corpului de Infanterie Marină al SUA a efectuat primele zboruri de testare cu racheta Meteor, un proiectil aer-aer cu rază lungă de acțiune (BVRAAM), de ultimă generație, dezvoltat de gigantul european MBDA.
Ungaria tocmai a vândut unui stat european un avion de luptă de tip MiG-29, care fusese retras din dotarea Forțelor Aeriene Ungare.
Belgia a amânat livrarea avioanelor de vânătoare F-16 către Ucraina până anul viitor. Prim-ministrul belgian Bart De Wever a anunțat acest lucru înaintea summitului de joi al liderilor Uniunii Europene.
Gigantul american Lockheed Martin a anunțat că flota globală de avioane F-35 a depășit 1 milion de ore de zbor, o dovadă suplimentară a dimensiunii și forței programului, asigurând că militarii americani și cei ai aliaților își mențin supremația aeriană în întreaga lume.
În această săptămână, Forțele Aeriene ale SUA au cooperat cu avioane de luptă din întreaga Europă pentru misiunea ONYX CROSS Bomber Task Force (BTF), demonstrând tehnici de zbor și strategii de luptă. Luni, avioanele americane B-52H Stratofortress, care operează de la baza Fairford din Regatul Unit, și-au unit forțele cu piloți de vânătoare din Bulgaria, România și Croația pentru a efectua misiunea menită să îmbunătățească coordonarea și să perfecționeze tacticile de luptă.
Un incident în care au fost implicate un avion de vânătoare rusesc Su-35 și o dronă franceză MQ-9 Reaper a avut loc la 2 martie 2025, în spațiul aerian internațional situat deasupra Mediteranei de Est. Se pare că aeronava rusă s-a angajat în manevre periculoase, apropiindu-se în mod repetat de această dronă la mică distanță, putând astfel compromite stabilitatea acesteia în zbor.
Ca urmare a răcirii relațiilor dintre SUA și Ucraina, cauzate de incidentele recente de la Casa Albă dintre Volodimir Zelenski și conducerea americană, respectiv președintele Donald Trump și vicepreședintele J.D. Vance, Franța încearcă să se impună ca unul dintre liderii mondiali în problema conflictului ucrainean.
Viktor Orban se află în cel de-al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei. În acest timp, el a desființat mecanismele democratice de control și echilibru, a preluat controlul asupra mass-mediei, societății civile și universităților din țară și a consolidat puterea pentru el și partidul său Fidesz. Rob Schmitz de la Radioul Public Național al SUA (NPR) analizează modul în care dezmembrarea pas cu pas de către Orban a democrației din Ungaria a devenit un punct de fascinație pentru politologii din întreaga lume, inclusiv pentru cei care consiliază administrația Trump.
China ar fi testat o bombă non-nucleară cu hidrogen, marcând un progres notabil în capacitățile sale militare. Testul a implicat un dispozitiv de 2 kilograme care utilizează hidrură de magneziu, un material solid de stocare a hidrogenului, care, la activare, a produs o minge de foc susținută depășind 1 000 de grade Celsius timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente de TNT.
În cei peste trei ani care s-au scurs de la invazia pe scară largă a Ucrainei, rușii s-au adaptat și au apelat la mai multe metode, unele chiar arhaice, mai ales după ce ucrainenii au reușit să lovească cu succes infrastructura militară din Federație. Astfel au reapărut trenuri și vagoane blindate folosite pentru a transporta echipamentul militar pe frontul ucrainean, deseori țintite de dronele ucrainene. Un astfel de eveniment s-a produs recent din nou, doar că ucrainenii nu sunt siguri ce au lovit. Căci vagon sau tren nu era.
Făcând un pas îndrăzneț care a făcut vâlvă în spațiul geopolitic european, Andrii Melnik, reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizația Națiunilor Unite și fost ambasador în Germania, l-a îndemnat pe viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, să aloce 30 % din aviația militară și din mijloacele terestre ale Bundeswehr către forțele armate ale Ucrainei.
Aviația militară turcă e într-un moment dificil. Exclusă din programul F-35 Lightning II, ca urmare a achiziției de sisteme rusești S-400, turcii caută de mult timp soluții pentru a remedia marea problemă, îmbătrânirea flotei de luptă. În acest sens s-a decis în cele din urmă și aprobat achiziționarea de F-16 Block 70, precum și a unor kituri de modernizare a flotei actuale de F-16, tot la standardul Block 70 Viper, cel mai modern. Dar în fața tergiversărilor americane și a timpului îndelungat de livrare, turcii optează și pentru achiziția de avioane europene Eurofighter.
Uniunea Europeană (UE) lucrează la o propunere de a introduce restricţii la unele exporturi către SUA ca posibilă tactică de represalii în războiul comercial costisitor iniţiat de preşedintele Donald Trump luna trecută, transmite Bloomberg.
Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, implicat într-o breşă de securitate luna trecută, a împărtăşit informaţii despre o lovitură în Yemen cu un alt grup pe mesageria Signal, au relatat duminică mai multe media americane, potrivit Agerpres și France Presse.
Așa-numitul “armistițiu de Paște” a fost declarat sâmbătă de președintele rus, Vladimir Putin, în primul rând, pentru a păstra favoarea omologului său american, Donald Trump. Acest lucru a fost anunțat astăzi (20.04.2025) de ediția rusă a site-ului BBC, care rezumă reacțiile oficialilor ucraineni, experților occidentali și bloggerilor militari ruși.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Incursiunile avioanelor rusești în apropierea teritoriului NATO sunt din ce în ce mai dese, într-un moment în care discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea focului în Ucraina sunt în impas.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
