Nikita Dorofeev, șeful departamentului de pilotaj al Sukhoi Design Bureau, parte a companiei United Aircraft Corporation (UAC - controlată de Rostec), a declarat pentru revista New Horizons ca pe avionul Su-57 au fost instalate mai multe sisteme autonomie care vor permite aeronavei să ’’zboare singură”. Dorofeev susţine că, după decolare și înainte de aterizare, poate să nu piloteze deloc, ci să se concentreze să identifice şi să lovească ţinte, potrivit Defense World.
Potrivit revistei, avionul Su-57 dispune de de o multitudine de sisteme care îi indica pilotului pilotului o cantitate mare de date şi informații despre situația și funcționarea sistemelor aeronavei. Rostec susţine că datele vor fi afișate în funcție de faza misiunii și de sarcinile pe care pilotul trebuie să le îndeplinească, fără ca acesta să fie ’’bombardat’’ cu informaţii de care nu are nevoie.
Su-57 este un avion de luptă multi-rol din a V-a generație, conceput pentru a distruge toate tipurile de ținte aeriene, terestre și navale, cel puţin asta susţine Rusia. Avionul Su-57 dispune de tehnologie stealth; este capabil să zboare la viteze supersonice și este dotat cu cele mai avansate echipamente radio-electronice. Armamentul avionului va include, în special, rachete hipersonice.
Primul zbor efectuat cu un Su-57 a avut loc în 2010, iar primul aparat de acest timp s-a prăbușit în timpul unui test de zbor, în decembrie 2019.
Oficialii ruşi din domeniul apărării au declarat atunci că accidentul s-ar fi produs datorită unor defecţiuni tehnice apărute la sistemul de control. O comisie guvernamentală de experţi a fost fondată pentru a investiga accidentul, dar nu a fost realizat niciun raport care să fie prezentat public.
În același an, armata rusă a comandat 76 de avioane Su-57. Costul unui singur Su-57 ar putea fi de aproximativ 3 miliarde de ruble (40 de milioane de dolari SUA). Avionul este echipat cu motorul AL-41F1, care este utilizat și pe Su-35.
Publicaţia rusă Topcor.ru, cunoscută ca fiind una de propagandă, a publicat luna trecută un articol despre așteptările și etapele pe care trebuie să le treacă noul sistem de propulsie instalat pe avioanele Su-57.
Rusia va avea, în anul 2022, un nou sistem de propulsie pentru avionul Su-57, cunoscut sub numele de ''Produsul 30'' [Izdelie 30]. Tot în acelaşi an, rușii se așteaptă să primească un număr mai mare de avioane Su-57, mult mai mare decât cel comandat până în prezent. Odată cu dezvoltarea noului motor, Moscova încetinește în mod deliberat producția în serie a aeronavei, susține publicația rusă.
Astăzi, pe avioanele Su-57 este instalat motorul AL-41F1, care, potrivit inginerilor militari din industria aeronautică, este o versiune îmbunătățită a motorului AL-41.
AL-41F1 este considerat un motor bun, iar diferența dintre el şi motorul F119 – instalat pe avioanele de luptă F-22 – este destul de mică – dezvoltă cu doar 9% mai puțină putere decât cel american, cel puţin asta susţin ruşii.
La începutul anului 2020, inginerii ruși și dezvoltatorii proiectului au întâmpinat dificultăți în trei domenii - tehnologia stealth, motor și avionică. Rușii au rezolvat problema cu tehnologia stealth, cel puţin asta susţin ei.
A doua problemă a fost motorul. După cum am explicat deja mai sus, rușii vor să dovedească că muncesc din greu să rezolve acesta problemă și se așteaptă ca în următorii doi ani să aibă un motor mai puternic decât cele instalate pe F-22 şi F-35.
Probleme apărute în dezvoltarea unui motor mai puternic pentru Su-35 – care este propulsat tot de motoare AL-41F1 a cântări destul de mult la refuzul Indiei și Chinei de a participa la proiectul acestei aeronave sau de a cumpăra câteva unităţi.
Rușii se așteaptă ca ''Produsul 30'', cunoscut deja și sub numele de ''Saturn 30”, să fie cel mai puternic din lume și să depăşească performanţele competitorului american. Dacă dezvoltarea motorului merge conform planului, Moscova susţine că va produce între 20-25 de avioane de vânătoare Su-57 pe an.
Presa rusă anunță că al doilea Su-57 din producția de serie va fi livrat forțelor ruse
Un al doilea Su-57 din producția de serie va fi livrat Forțelor Aerocosmice ale Rusiei, undeva spre finalul lunii martie. Mai mult, în 2021, rușii ar urma să livreze 3 sau 4 aeronave Su-57.
Dar cu toate că Moscova afirmă despre Su-57 că ar fi aeronave de generația a 5-a, ceea ce se vrea răspunsul rus la F-35, experții sunt de părere că Su-57 e o aeronavă de generația 4.5.
Amintim că Moscova a încheiat în 2019 un contract pentru achiziționarea a 76 de avioane de vânătoare Su-57. Cu acestea urmează să fie dotate trei regimente de aviație rusă. Finalizarea programului trebuie să se încheie până în 2027.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Forțele Aeriene Franceze au dat un nou impuls capacităților lor de atac terestru odată cu intrarea în serviciu operațional, în aprilie, a variantei modernizate Mirage 2000D RMV. Dar ce aduce ea nou?
Deși există o cerere imensă de armament pe piața mondială, industria de apărare de stat din România, încă nu reușește să se calibreze și să producă tehnică modernă, contribuind astfel și la economia țării. Cel puțin în această situație sunt majoritatea companiilor de stat, iar nu în puține dintre ele, există hale unde crește, la propriu, vegetație.
Fregata franceză FREMM Alsace a doborât cu succes o țintă supersonică de tip sea-skimming, în cadrul unui exercițiu în largul coastelor Franței, cu o rachetă Aster 30. Exercițiul a avut loc pe 7 octombrie și a fost anunțat oficial azi. Ținta fusese lansată dintr-un Rafale M - versiunea pentru Marină a avioanelor franceze Rafale.
Sistemul de navigație și aterizare Rezistor-E, de fabricație rusă, instalat pe portavioanele Indiei, se confruntă cu defecțiuni majore care pun sub semnul întrebării capacitatea de luptă a flotei aeronavale indiene. Problemele tehnice grave au fost semnalate în special pe noul portavion INS Vikrant iar ele au afectat funcționarea complexului radiotehnic care asigură dirijarea zborurilor și manevrele de apropiere pentru aterizarea avioanelor la bord navei.
În zilele noastre, când incertitudinea geopolitică reconfigurează prioritățile de apărare, anunțul făcut de Dassault Aviation pe 7 octombrie a reverberat cu o semnificație aparte: producția celui de-al 300-lea avion de vânătoare Rafale. Acest eveniment nu este doar o bornă industrială, ci simbolul tangibil al triumfului unei viziuni franceze care a pariat pe autonomia tehnologică, transformând un program criticat inițial într-un succes comercial răsunător.
Asemenea multor state din regiune, Bulgaria trece printr-un program de modernizare a aviației militare. Dacă România a ales avioane de generația a 5-a de tip F-35 Lightning II, bulgarii au optat pentru avioane noi F-16 Fighting Falcon, în cea mai modernă versiune a F-ului american - Block 70 Viper. Dar se pare că primul F-16 livrat în primăvara acestui an e încă ținut la sol din cauza unor probleme tehnice, iar vecinii noștri de la sud de Dunăre acuză că avionul a fost livrat cu defecțiuni.
Compania europeană de armament Thales şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul de drone neidentificate observate recent deasupra fabricii sale din Belgia, care produce rachete FZ275 LGR de 70 mm.
Ucraina deschide porțile catre accesul la tehnologie de vârf. Cel mai mare producător ucrainean de armament, Ukroboronprom, a încheiat nu mai puțin de trei acorduri internaționale majore în cadrul Forumului Internațional al Industriilor de Apărare (DFNC3). Printre partenerii se numără și compania națională română Romarm, alături de companii din Spania și Statele Unite, un semnal clar că industria de apărare ucraineană se transformă într-un jucător global de neocolit.
Când o dronă, doborâtă de sistemele de război electronic, lovește un turn de răcire al unei centrale nucleare, chiar dacă impactul e minor, incidentul nu poate fi ignorat. Incidentul de la Centrala Nucleară Novovoronezh (CNNN) din regiunea Voronezh, Rusia, dezvăluit marți de operatorul de stat Rosenergoatom, este mai mult decât o știre rapidă despre "zero pagube și zero victime". Este un nou episod dintr-o narațiune mult mai amplă, care ridică o întrebare esențială: cât de aproape este, de fapt, conflictul de un dezastru atomic major?
În Statele Unite se așteaptă din clipă în clipă, un anunț care ar putea redesena harta industriei de apărare pentru următoarele decenii. La capătul unei dispute îndelungate privind finanțarea, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a aprobat avansarea competiției pentru programul F/A-XX, avionul de generația a șasea al Marinei SUA. Miza este colosală pentru SUA: desemnarea companiei care va proiecta și construi avionul stealth menit să înfrunte acţiunile militare ale Chinei în Pacific, un rol pe care l-a îndeplinit cu brio venerabilul F/A-18E/F Super Hornet timp de trei decenii.
Republica Cehă are în vedere predarea către Ucraina a aproximativ 30 de tancuri T-72M4CZ modernizate, care pot concura cu cele mai moderne tancuri rusești T-90M în ceea ce privește parametrii lor, a scris miercuri (08.10.2025) serverul RBK-Ucraina, referindu-se la o declarație a Ministerului ceh al Apărării, potrivit căreia șeful Statului Major General, Karel Řehka, intenționează să recomande guvernului să doneze tancurile Ucrainei.
În această săptămână, la Budapesta, au fost semnate acordurile privind noua structură de proprietate a principalelor companii din industria de apărare a Ungariei, potrivit Ministerului Economiei Naționale (NGM).
O imagine rară surprinzând împreună avioanele de vânătoare rusești Su-75 „Checkmate” și Su-57 „Felon” a reaprins dezbaterea despre ambițiile Rusiei în domeniul aviației stealth, într-un moment în care industria aeronautică rusă se află sub presiunea sancțiunilor.
Compania Lockheed Martin, prin subsidiara sa Sikorsky, a prezentat o inovație militară care ar putea redefini logistica și lupta în teatrele de operații: familia de drone multi-rol Nomad. Nu este vorba doar de încă o dronă, ci de o serie de aeronave fără pilot cu capacități de decolare și aterizare verticală (VTOL), al căror vârf de gamă ar putea ajunge la dimensiunile impunătoare ale legendarului elicopter UH-60 Black Hawk.
Ucraina lansează "Zbroya" – programul de export de armament, transformând o necesitate urgentă de finanțare într-un instrument geopolitic. Dar care este riscul ca intrarea pe piața de export a echipamentelor militare să slăbească frontul? La un an și jumătate de la invazia la scară largă, Ucraina a făcut pasul de la a fi un simplu destinatar al ajutorului militar, la a se poziționa ca un actor serios și competitiv pe piața globală a apărării.
Peste 40% din armele folosite pe front sunt arme ucrainene sau fabricate cu participarea ucraineană, iar până la sfârșitul anului ar trebui să ajungă la 50%, a declarat Volodimir Zelenski în cadrul Forumului Internațional al Industriilor de Apărare.
Compania germană Hensoldt, un lider în tehnologia sistemelor radar, anunță o expansiune masivă a capacității sale de producție, vizând atingerea unui prag de aproximativ 1.000 de radare pe an începând cu 2027.
O operațiune internă a Ministerului rus al Apărării, dezvăluită de grupul de hackeri Black Mirror, arată cum Rusia a deturnat muniție de înaltă precizie și sisteme avansate de război electronic, inițial destinate pieței de export, pentru a acoperi golurile logistice create de pierderile masive din Ucraina. Printre echipamentele rechiziționate se numără bombe de 1.500 de kilograme destinate Kazahstanului și sisteme de autoapărare Khibiny pentru avioane, produse sub contract cu Egiptul.
Apărarea antiaeriană a Ucrainei pare să fie pusă în încurcătură de o mișcare strategică a Moscovei, care, după toate aparențele, și-a modificat sistemele de rachete balistice pentru a penetra mai eficient apărarea antiaeriană ucraineană, în special scutul oferit de sistemele americane Patriot.
Alegerile parlamentare din toate statele europene sunt urmărite cu interes și de presa rusă. Într-un interviu acordat publicației ruse de propagandă Lenta.ru, academicianul Vadim Truhacev a declarat în acest context că inițiativa cehă privind munițiile de a ajuta Ucraina este „din păcate” eficientă până în prezent, dar ar putea fi reevaluată după alegerile din Republica Cehă. Articolul este intitulat „De ce vor europenii să oprească cel mai eficient program de ajutor militar pentru Kiev?”.
În seara zilei de joi, 02.10.2025, alte două avioane de vânătoare F-16 aparținând Forțelor Aeriene Slovace au aterizat pe aeroportul militar din Kuchyna, lângă Malacky. E vorba de F-16 Fighting Falcon Block 70 Viper, cea mai modernă versiune a F-ului american.
Achiziția anunțată de România pentru 216 de tancuri noi, împreună cu 76 de derivate, inclusiv tractoare de evacuare, poduri mobile de asalt sau dragoare de mine, intră fulgerător în topul celor mai scumpe programe de înzestrare din istoria Armatei României, umăr la umăr cu F-35, viitoarele avioane de generația a 5-a pentru care țara noastră a optat. Dar ce știm despre viitoarea achiziție de tancuri?
Într-un context geopolitic în care România se află în prima linie a apărării europene pe flancul estic, dată fiind poziționarea țării la graniță cu Ucraina, industria noastră de apărare începe să producă nu doar pentru consum intern, ci și pentru securitatea întregului continent, prin tehnologii de vârf capabile să răspundă amenințărilor moderne.
Încheierea contractului definitiv între compania Lockheed Martin și Pentagon pentru Loturile 18 și 19 ale programului F-35 Lightning II transcende o simplă achiziție de armament. Acordul, anunțat pe 29 septembrie 2025, care asigură producția a până la 296 de aeronave stealth pentru suma de circa 24,3 miliarde de dolari, este o bornă strategică, ce marchează un pas decisiv în consolidarea superiorității aeriene a Statelor Unite și a aliaților săi.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a trimis azi Parlamentului o cerere de aprobare ce pune pe masă cea mai ambițioasă înzestrare din ultimele decenii pentru Forțele Terestre: achiziția a 216 tancuri principale de luptă și 76 de derivate, un program evaluat la 6,488 miliarde de euro (fără TVA). Marea veste: aceste blindate, esențiale pentru securitatea flancului estic al NATO, urmează să fie produse și întreținute pe teritoriul României, un impuls major pentru industria de apărare.
Ambițiosul program de avioane de vânătoare de generația a cincea al Turciei, KAAN, bijuteria coroanei industriei sale de apărare, ar putea fi aruncat într-o criză strategică de proporții. În ceea ce reprezintă o escaladare a tensiunilor dintre doi aliați NATO, ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a confirmat că Congresul Statelor Unite a blocat eliberarea licențelor de export pentru motoarele General Electric F110.
Nicolae Fălcoi, președintele Consiliului de Administrație al Avioane Craiova, a anunțat printr-o postare publică primele „rezultate concrete” ale programului de modernizare a aeronavelor IAR-99. După o întârziere uriașă, în contextul în care programul trebuia deja finalizat în integralitate.
România urmează să achiziționeze 216 tancuri noi, procedura urmând să fie demarată chiar din acest an. Pe lângă tancurile noi de luptă vor fi achiziționate și 76 de derivate, inclusiv tractoare de evacuare, poduri mobile de asalt sau dragoare de mine. O alta veste bună e că producția acestor tancuri se va face în țara noastră!
Născută în laboratoarele Kremlinului, ideea că invazia Ucrainei a catalizat economia rusă, propulsând-o pe o traiectorie ascendentă grație centrării pe industria militară, a fost răspândită cu succes în Europa. Totuși, o analiză atentă a cifrelor regionale dezvăluie o imagine cu totul diferită, una a declinului industrial accelerat și a unei militarizări forțate care, departe de a îmbunătăți nivelul de trai, secătuiește bugetele locale.
Ucraina se confruntă cu o dilemă strategică, un echilibru delicat între necesitatea de a se apăra și imperativul de a supraviețui militar și financiar. În timp ce președintele Volodimir Zelenski anunță negocieri pentru achiziții masive de armament american, în valoare de zeci de miliarde de dolari, el dezvăluie, în același timp, o mișcare ce pare contraintuitivă: planul de a exporta arme și sisteme fără pilot (drone) fabricate în Ucraina.
De la bordul Air Force One, președintele Donald Trump a transmis duminică nu doar un refuz militar, ci o sentință geostrategică. Întrebat dacă va furniza Ucrainei rachete Tomahawk, capabile să lovească Moscova, răspunsul său a fost de o nonșalanță care îngheţa sângele în vene aliaților Americii: „Nu, nu prea...”.
Hotărârea recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care obligă Rusia să plătească Georgiei despăgubiri de 253 de milioane de euro pentru acțiunile sale din 2008, oferă o perspectivă sumbră și, totodată, un model juridic crucial pentru viitorul Ucrainei.
Dezbaterea privind descurajarea nucleară în cadrul NATO se învârte, în ultimii ani, în jurul a două mari teme, lăsând în umbră cea mai presantă problemă internă a Alianței. Pe de o parte, agresiunea Rusiei în Ucraina a veni cu întrebarea dacă arsenalul nuclear aliat, în principal armele americane din Europa, trebuie modernizat sau consolidat. Pe de altă parte, încă din mandatul lui Donald Trump, persistă îndoiala dacă SUA mai pot fi considerate un partener de încredere și ce s-ar întâmpla dacă Washingtonul și-ar retrage umbrela nucleară.
China pare să dezvolte o nouă și enigmatică navă de luptă, care ar putea marca o schimbare de paradigmă în războiul naval prin capacitatea sa de a opera autonom, fără echipaj. Potrivit unui raport detaliat publicat de Naval News, acest vas misterios este în prezent în construcție la șantierul naval Huangpu din Guangzhou.
În septembrie, Pakistanul și Statele Unite au semnat un acord istoric prin care firma americană US Strategic Metals (USSM), specializată în reciclarea și procesarea mineralelor critice, se angajează să investească aproape 500 de milioane de dolari în Pakistan pentru explorarea, dezvoltarea și rafinarea zăcămintelor rare.
Cele mai recente lovituri ucrainene cu UAV-uri au avut obiective diverse, fiind atacate elemente de infrastructură petrolieră portuară, sistemul de energie electrică, precum și obiective importante de sprijin de luptă și logistic.
Rușii au acumulat stocuri de rachete balistice și au crescut de cinci ori intensitatea atacurilor efectuate cu acestea în luna octombrie. În total au fost folosite 87 de rachete Iskander și 14 Kinjal. Presa ucraineană a semnalat sâmbătă (01.11.2025) că atacurile din ce în ce mai dese ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei provoacă lovituri de represalii din partea Moscovei, care au fost intensificate în ultima lună.
Statele Unite ale Americii au mobilizat în Caraibe o forță militară fără precedent în ultimele decenii, într-o desfășurare care amintește de tensiunile Războiului Rece.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 01.10.2025, la Șantierul Naval Sevmash din Severodvinsk, a fost lansat la apă submarinul nuclear cu destinație specială Habarovsk (Proiect 09851). Acesta a fost proiectat de Biroul Rubin și a fost dezvoltat pentru a rezolva sarcinile Forțelor Navale ruse folosind arme subacvatice moderne.
Vladimir Putin a readus recent în atenția publică așa-numitele „arme minune” ale Rusiei, cu care Moscova amenință zilnic Europa, în timp ce luptă de aproape patru ani să ocupe în Ucraina teritoriile pe care le-au anexat ilegal.
Surse ale DefenseRomania arată că Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a transmis Senatului o solicitare oficială de audiență, cu caracter de urgență, în legătură cu propunerea legislativă PLx-350/2025, aflată în prezent în procedură parlamentară.
Într-un gest ce subliniază prețul tragic pe care regimurile dictatoriale îl pun pe viața propriilor cetățeni, doi prizonieri de război nord-coreeni, capturați pe frontul din Ucraina, au solicitat oficial transferul lor către Coreea de Sud.
Forțele ruse plătesc un preț mare în Pokrovsk. Statul Major General ucrainean și-a trimis acolo forțe de șoc pentru a scoate rușii din oraș.
Donald Trump a întocmit o listă confidențială de posibile ținte ce pot fi lovite în Venezuela, în acest moment fiind așteptat doar ordinul președintelui american.
După achiziția unei nave de patrulare OPV (Offshore Patrol Vessel) din clasa Hisar, din Turcia, România țintește achiziția următoarelor două prin programul european SAFE și, desigur, producția lor în țară. E vorba de nave de patrulare OPV numite popular „corvete ușoare”.
Rusia azi, ajunsă dependentă militar de state precum Coreea de Nord, e la ani lumină nu doar în ceea ce privește PIB-ul, dar și dezvoltarea tehnologică, atât de SUA cât și de China. Lucru demonstrat și de competiția în spațiu dintre SUA și China, pentru a ajuns la Polul Sudic al Lunii.
Corporația întrunită constructoare de avioane din Rusia (UAC) a efectuat o nouă livrare de avioane de luptă multirol de tip Su-35S către Forțele Aerocosmice Ruse (VKS). Acest lucru a fost anunțat sâmbătă (01.10.2025) pe canalul oficial de Telegram al UAC.
Exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut în ritm anual cu 3,4% în primele zece luni din acest an, la 25,2 milioane tone metrice (mmt), deşi în octombrie s-a înregistrat un avans record, de 21%, în urma începerii livrărilor de la noua uzină Arctic LNG 2, a anunţat furnizorul global de date LSEG, transmit Agerpres și Reuters.
Deși situația în estul Ucrainei în zona Pokrovsk este critică, ocupantul rus încercând să forțeze avansul pentru a „deschide ușa” către Donețk și a încerca ocuparea întregului Donbas, ultimele rapoarte arată că de fapt nu aici rușii au reușit cel mai mare avans în ultimele 30 de zile.
Guvernul Taiwanului ia în calcul măsuri legale împotriva companiilor americane care produc avioanele de luptă F-16V - cea mai modernă versiune a F-16 Block 70 -, după ce livrarea celor 66 de avioane noi, achiziționate din Statele Unite ale Americii, a suferit întârzieri semnificative.
Ucraina a debarcat trupe speciale pentru a lupta în zonele asediate din oraşul Pokrovsk, din estul Ucrainei, la începutul acestei săptămâni, chiar în momentul în care Rusia a anunţat că a înconjurat forţele Kievului din zonă, au declarat vineri două surse militare ucrainene, citate de Reuters. De partea celaltă Moscova susține că a respins desantul și că operatorii FOS ucrainean au fost uciși.
Armata ucraineană caută modalităţi de a contracara noua tactică a "infiltrărilor" folosită de trupele ruse, tactică ce presupune folosirea unor grupuri mici de infanterie care se strecoară prin defensiva lacunară a unităţilor ucrainene, în timp ce unele dintre acestea din urmă sunt cel puţin semi-încercuite pe sectoarele de front din zona oraşelor Pokrovsk şi Kupiansk, relatează agențiile Agepres și EFE.
Secretarul Consiliului Securității Rusiei, Serghei Șoigu, a avertizat vineri SUA în legătura cu degradarea stabilității strategice după anunțul Casei Albe privind reluarea testelor cu arme nucleare, dar a afirmat că Rusia este pregătită să efectueze teste pe poligoanele sale de testare, în caz de necesitate, potrivit Agerpres și EFE.
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Flota aeriană a Ucrainei ar putea deveni una dintre cele mai importante din Europa.
Planurile oficialilor ucraineni conturează o flotă completă de 250 de avioane de luptă noi va deveni baza modernizării aviației militare și o garanție a securității Ucrainei pentru anii următori. Asta înseamnă că aeronavele ar urma să se adauge F-urilor 16 aflate în uz, care au fost deja promise de Danemarca, Belgia sau Norvegia.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
