Excelența Sa, domnul Sergey Minasyan, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Armeniei în România, a acceptat invitația DefenseRomania de a discuta despre situația teribilă din Nagorno-Karabakh, la mai bine de doi ani de la acordul de pace.
Și, în pofida faptului că în Caucaz se află trupele ruse de menținere a păcii, Nagorno-Karabakh e din nou pe un butoi de pulbere ce stă să explodeze după ce Azerbaidjanul a blocat coridorul Lacin. Armenia denunță această mișcare și atrage atenția asupra unei catastrofe umanitare ce poate duce chiar și la epurări etnice.
E.S. Sergey Minasyan, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Armenia la București
Redăm integral interviul:
DefenseRomania: Ați menționat că de mai bine de 30 de zile, populația armeană din Nagorno-Karabakh este supusă blocadei. Vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii.
Sergey Minasyan: Din 12 decembrie 2022, un grup de azeri îmbrăcați în civil, prezentându-se drept ”activiști de mediu” (cărora ulterior li s-au alăturat și militari azeri), sub pretextul îngrijorării lor fabricate față de mediul înconjurător, au blocat coridorul Lacin. Acest drum, care potrivit Declarației Trilaterale semnate la 9 noiembrie 2020 se află sub controlul trupelor rusești de menținere a păcii, este folosit doar pentru trecerea persoanelor și a bunurilor destinate populației civile a Norgorno-Karabakhului. Așadar, blocarea coridorului Lacin înseamnă, de fapt blocarea întregului Nagorno-Karabakh cu a sa populație ce numără 120.000 de persoane.
În mod ironic, în ceea ce privește libertățile civile și politice, este bine știut faptul că Azerbaidjanul deține o poziție foarte joasă în clasamentele de evaluarea a nivelului democrației în lume, existând evidențe clare a opresiunii protestelor și a zecilor de prizonieri politici care au fost pedepsiți pentru dreptul de a-și manifesta libertatea la reuniune. Așadar ideea care sugerează că în Azerbaidjan ar putea exista activiști ai societății civile, care să fie capabili să lanseze o campanie de o asemenea amploare și cu asemenea scopuri fără o ghidare directă și o supraveghere din partea autorităților statului, este cel puțin implauzibilă.
Blocarea singurei căi de acces în și dinspre Nagorno-Karabakh reprezintă o încălcare în special a angajamentelor Declarației Trilaterale din 9 noiembrie 2020, dar și a obligațiilor internaționale ce reies din principiile fundamentale ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar.
Coridorul Lachin, Nagorno-Karabah. Sursă foto: BBC
DefenseRomania: Totuși, în Nagorno-Karabakh au fost dislocate trupe rusești de menținere a păcii. Care este poziția lor în această situație?
Sergey Minasyan: Potrivit articolului 6 al Declarației Trilaterale, coridorul Lacin se află sub controlul trupelor de menținere a păcii ale Federației Ruse dislocate în Nagorno-Karabakh, iar Republica Azerbaidjan garantează siguranța circulației cetățenilor, a vehiculelor și a bunurilor care sunt transportate prin coridorul Lacin.
Cu toate acestea, nici trupele de menținere a păcii ale Federației Ruse, de fapt, nu au cum să restabilească circulația prin coridorul Lacin blocat, deși doar aceste trupe au dreptul să controleze acest drum care leagă Nagorno-Karabakhul de Armenia.
DefenseRomania: Care sunt consecințele umanitare ale blocadei la care este supusă populația armeană din Nagorno-Karabakh?
Sergey Minasyan: Înainte de toate, este important să menționez că acest coridor Lacin este un drum de importanță umanitară și vitală pentru armenii din Nagorno-Karabakh, iar blocarea acestuia, chiar și pentru o perioadă scurtă ar putea avea consecințe ireversibile și catastrofale. În acest moment, furnizarea alimentelor, medicamentelor și a energiei este oprită complet. În fiecare zi, 400 de tone de bunuri esențiale, inclusiv cereale, făină, legume, fructe, bunuri economice, medicamente etc. nu au cum să ajungă la populația Nagorno-Karabakhului din cauza blocadei impunse de Azerbaidjan.
În luna decembrie, timp de 3 zile consecutiv, populația Nagorno-Karabakhului a fost deconectată de la rețeaua de furnizare a gazelor și asta în condiții de iarnă severă. Lipsa căldurii a dus spre oprirea activității școlare, așadar copiii au fost privați de dreptul lor la educație. Deși funizarea de gaze către populația Nagorno-Karabakhului a fost reluată, pe 9 ianuarie a.c. au început deconectări controlate ale energiei electrice în Nagorno-Karabakh.
Blocarea singurului drum de acces în Nagorno-Karabakh a generat și o criză medicală serioasă în întregul sistem de sănătate al Nagorno-Karabakhului. Acordarea serviciilor de sănătate și sociale a fost obstrucționată, fapt care a provocat situații ce au pus în pericol viața persoanelor sau le-a cauzat suferință. Transferul pacienților ce necesitau tratament de urgență în spitalele din Armenia a devenit imposibil, ceea ce a dus deja spre decesul unui pacient aflat în stare critică.
În același timp, aș dori să punctez că trecerea liberă a oricărui transport de medicamente și material sanitar este garantată și de dreptul internațional umanitar, în special de Convenția (IV) de la Geneva privitoare la protecția persoanelor civile în timp de război. Așadar, blocarea coridorului Lacin constituie o încălcare vădită a acestei Convenții.
Pe de altă parte, din cauza crizei produselor alimentare, pe 17 ianuarie a.c. autoritățile din Nagorno-Karabakh s-au văzut nevoite să recurgă la sistemul de distribuire a produselor alimentare către populație pe bază de cartele.
DefenseRomania: Care sunt scopurile politice ale Azerbaidjanului, urmare a acestor fapte?
Sergey Minasyan: Caracterul coordonat al acțiunilor Azerbaidjanului, inclusiv incidentele anterioare ale căror ținte au fost populația civilă și infractructura vitală, sunt încă o dovadă a faptului că blocarea coridorului Lacin este o operațiune planificată și implementată de autoritățile azere, menită să cauzeze prejudicii populației civile și să provoace o criză umanitară la scară largă în Nagorno-Karabakh.
Așadar, declarațiile prin intermediul cărora autoritățile azere insinuează că Azerbaidjanul a nu impus nicio restricție în coridorul Lacin sunt false și, de altfel, reflectă abordarea constantă a acestui stat de acuzare a victimelor, în încercarea de a scăpa de propria responsabilitate a încălcărilor grave ale obligațiilor internaționale existente. Faptul că autoritățile din Azerbaidjan au prezentat trecerea vehiculelor apaținând Comitetului Internațional al Crucii Roșii ca pe un act de umanitate, nu face decât să confirme ca Nagorno-Karabakhul se află în plină criză umanitară, coridorul Lacin este blocat de către Azerbaidjan și DOAR Crucea Roșie are acces.
Iar orice referire la o eventuală preocupare pentru mediu înconjurător nu este decât un fals pretext pentru a justifica privarea în continuare a populației din Nagorno-Karabakh de mijloace de subzistență și negarea unor drepturi fundamentale, fiind, în același timp, și o încălcare gravă a Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, dar și a celorlalte instrumente internaționale fundamentale.
Sursă foto: Ministerul Apărării din Armenia @OfficialFacebook
DefenseRomania: Care sunt așteptările față de comunitatea internațională și ce rol ar putea avea aceasta în situația creată?
Sergey Minasyan: Aș începe prin a menționa faptul că Secretarul General al ONU și-a subliniat preocupările cu privire la situația actuală în declarația sa din 14 decembrie 2022. Aceste preocupări au fost reiterate de Secretariatul General al ONU în timpul sesiunii de urgență a Consiliului de Securitate organizată la solicitarea Armeniei pe 20 decembrie 2022.
Cu această ocazie, Secretarul General și-a reiterat apelurile pentru încetarea escaladării tensiunilor și asigurarea libertății și securității circulației de-a lungul coridorului, în conformitate cu acordurile anterioare, exprimându-și în același timp sprijinul față de eforturile de mediere aflate în derulare. Echipele ONU din Armenia și Azerbaidjan continuă să mențină deschise canale de comunicare cu autoritățile și partenerii internaționali de pe teren și sunt pregătite să răspundă dacă li va solicita acest lucru și dacă condițiile vor permite.
Totuși, comunitatea internațională ar trebui să ia cât mai urgent o atitudine unanimă și lipsită de ambiguitate, dar și măsuri punctuale de condamnare, sancționare și prevenire a acțiunilor absolut punitive ale Azerbaidjanului menite să ducă spre realizarea scopului său final - soluționarea conflictului din Nagorno-Karabakh prin uzul de forță și prin distrugerea poporului din Nagorno-Karabakh.
Așteptările noastre față de comunitatea internațională sunt următoarele:
I. Să i se ceară Azerbadjanului să respecte în totalitate prevederile Declarației Trilaretale semnate la 9 noiembrie 2020 și să fie deblocat imediat și necondiționat coridorul Lacin, prin eliminarea tuturor obstacolelor, astfel încât căile de comunicație să fie sigure, protejate și nestingherite.
II. Desfășurarea unei misiuni de constatare a faptelor petrecute în Nagorno-Karabakh și coridorul Lacin pentru a evalua situația umanitară de la fața locului.
III. Asigurarea accesului umanitar liber al ONU și al altor agenții internaționale în Nagorno-Karabakh.
Blocarea coridorului Lacin nu este doar un caz izolat, ci încă o dovadă a faptului că violențele sistematice manifestate de autoritățile din Azerbaidjan au ca scop epurarea etnică a populației din Nagorno-Karabakh”, a precizat Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasadorul Armeniei în România.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a distribuit în Pentagon un document secret care definește un sistem de securitate și priorități strategice ale SUA.
Președinții Finlandei și SUA s-au întâlnit pentru a conveni asupra achiziției de spărgătoare de gheață pentru SUA.
Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să remobilizeze o armată uriașă la aproximativ un an după orice încetare a focului sau acord de pace în Ucraina.
Regiunea arctică este un subiect de interes crescând în rândul puterilor mondiale. Rusia și-a sporit prezența militară în regiune în ultimii ani, modernizându-și bazele, instalând sisteme suplimentare de apărare aeriană și introducând noi spărgătoare de gheață nucleare pentru a facilita traficul pe tot parcursul anului. China nu este atât de prezentă militar, dar este evident interesată din punct de vedere economic de zona care este considerată ultima parte necucerită a lumii.
România are în prezent două escadrile complete de F-16 Fighting Falcon, dislcocate la Borcea și la Câmpia Turzii, urmând ca a treia escadrilă să fie livrată în cursul acestui an. E vorba de 17 avioane care formează prima escadrilă, achiziționate din Portugalia în 2012 și 32 de avioane F-16 care formează următoarele două escadrile, achiziționate din Norvegia.
Într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice reaprinse și de un sentiment din ce în ce mai mare de vulnerabilitate strategică, Europa da tot mai multe semne că este dispusă să se angajeze într-o călătorie ambițioasă pentru a-și consolida capacitățile de apărare. De la programe comune de achiziții la doctrine strategice și desfășurări de trupe, continentul este martorul unei schimbări semnificative în arhitectura sa de securitate.
Apropierea dintre Statele Unite și Rusia și îndepărtarea de NATO au relansat discuțiile la nivel internațional între vechii aliați - de la Berlin și Varșovia la Seul și Tokyo - cu privire la dezvoltarea propriilor arme nucleare, potrivit Financial Times. În conformitate cu Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), numărul statelor care dețin oficial arme nucleare este limitat la Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. India, Israelul și Pakistanul, care nu au semnat niciodată tratatul, au dezvoltat, de asemenea, arme nucleare, ca și Coreea de Nord, singura țară care s-a retras din NPT.
Presa sârbă anunță că Vucic negociază cu Ungaria o alianță militară, ca răspuns la acordul semnat săptămâna trecută între Croația, Kosovo și Albania.
O livrare de tancuri Abrams australiene second-hand către Ucraina s-ar putea confrunta cu posibile complicații după recentul îngheț temporar impus de președintele american Donald Trump asupra asistenței militare acordate națiunii devastate de război. În timp ce Departamentul australian al Apărării recunoaște că transferul militar internațional rămâne „complex”, ABC dezvăluie, de asemenea, că ministrul ucrainean al apărării Rustem Umierov este programat să viziteze în curând Canberra pentru a discuta despre sprijinul continuu al Australiei.
Astăzi, 23 martie 2025, în Riad, Arabia Saudită, au început negocierile trilaterale între Statele Unite, Rusia și Ucraina, având ca obiectiv principal stabilirea unui acord de încetare a focului în conflictul care durează de peste trei ani.
Germania a aprobat oficial un pachet masiv de ajutor militar în valoare de 3 miliarde EUR (3,25 miliarde USD) pentru Ucraina, după luni de amânări. Comisia pentru buget a parlamentului german a dat undă verde pentru echipamente de apărare esențiale, inclusiv muniție, drone, vehicule blindate și sisteme avansate de apărare aeriană.
Cele mai mari puteri militare din Europa elaborează planuri pentru a prelua treptat mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului în locul Statelor Unite, a relatat Financial Times, facand referire la patru oficiali europeni din domeniul apărării. Ziarul scrie că aceasta include și o propunere a administrației președintelui american Donald Trump de a transfera aceste responsabilități statelor europene în următorii cinci până la zece ani.
Realpolitik reprezintă așa-zisul pragmatism politic. Se bazează mai mult pe circumstanțe decât pe teorii politice, deși în fundal există întotdeauna o anumită tendință dată de un curent politic. Nu este nimic nou pentru că acest mod de a face politică datează din cele mai vechi timpuri. Unele curente sau teorii politice sunt menite să nu se manifeste niciodată în practică deoarece sunt catalogate drept utopii.
Într-un interviu acordat controversatului jurnalist american Tucker Carlson, publicat vineri, 21 martie, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, a declarat că autoritățile ucrainene au convenit să organizeze alegeri prezidențiale. "Da, o vor face. Au fost de acord în privința asta. Vor fi alegeri în Ucraina", a răspuns Witkoff întrebării puse de Carlson, fără a preciza cine anume de la Kiev și-a dat acordul sau când ar putea avea loc alegerile. Kievul nu a comentat până în prezent aceste declarații.
Un efort evident de a disemina informații false cu privire la conflictul din Ucraina a fost descoperit recent în urma încercărilor unor surse afiliate Rusiei de a prezenta drept autentică o primă pagină modificată a ziarului Hull Daily Mail. Pe imaginea falsă se afirmă în mod inexact că 70 000 de soldați ucraineni au pierit „în zadar” în regiunea Kursk - o astfel de afirmație fiind complet ruptă de realitate.
O posibilă zonă unde Rusia ar putea declasa o agresiune împotriva NATO s-ar putea să nu fie statele baltice, ci nordul bătrânului continentului . Oficialii ruși au făcut chiar afirmații într-o formă sau alta împotriva Norvegiei pentru presupusa „militarizare” a Svalbard, deși Tratatul Svalbard din 1920 prevede statutul demilitarizat al insulei.
Au fost publicate primele imagini din satelit cu baza aeriană strategică „Engels” unde Rusia are stationate cateva bombardiere Tu-95MS și Tu-160. Imagini din satelit de înaltă rezoltuie au dezvăluit rezultatul real al recentului atac din 20 martie, efectuate de fortele ucrainene cu o serie de drone cu raza lunga de actoiune.
Într-o declarație plina de determinare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că singura modalitate reală de a descuraja Moscova este de a „militariza Ucraina până în dinți”. Remarcile sale vin în urma informațiilor conform cărora președintele rus Vladimir Putin a ordonat noi atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, la doar câteva ore după ce a fost de acord să oprească astfel de atacuri.
După trei ani de agresiune neprovocată a Rusiei, asistăm la evoluții turbulente, iar Republica Cehă continuă să susțină foarte ferm Ucraina. Acest lucru a fost declarat de președintele ceh, Petr Pavel, într-o conferință de presă după întâlnirea de astăzi (21.03.2025) cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Kiev. Potrivit președintelui ceh, orice încetare a focului trebuie să reprezinte un pas către o pace durabilă, condițiile sale trebuie să fie acceptabile pentru toți, iar ucrainenii trebuie să fie de acord cu ele.
Forțele de menținere a păcii din Ucraina vor include nu numai trupe terestre, ci și aviație și forțe navale din țările aliate, relatează Bloomberg. La 20 martie, prim-ministrul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune închisă cu lideri militari din mai multe țări pentru a discuta despre forțele de menținere a păcii în Ucraina.
Camera Landurilor Germane (Bundesrat), care reprezintă interesele celor 16 state federale, a aprobat vineri un pachet financiar cuprinzător care va debloca sute de miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură.
Uniunea Europeană a publicat Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, recunoscând Rusia drept o amenințare fundamentală și prezentând un plan de dezvoltare strategică pentru consolidarea capacităților de apărare atât ale UE, cât și ale Ucrainei în următorii cinci ani. Acest lucru este afirmat în Cartea Albă pentru Apărarea Europeană, care a fost publicată de Comisia Europeană.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la națiunile europene să își regândească dependența de echipamentele militare fabricate în America, îndemnându-le să înlocuiască avioanele de luptă F-35 ale Lockheed Martin cu Rafale ale Franței și să renunțe la echipamentele americane.
Autoritățile ruse au raportat un atac „masiv” al dronelor ucrainene asupra bazei aeriene Engels din regiunea Saratov în cursul nopții, Ministerul rus al Apărării susținând că a doborât 54 de drone deasupra zonei. „Saratov și Engels au suferit astăzi cel mai masiv atac cu drone din toate timpurile”, a scris Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, pe Telegram. Oficialul rus a vorbit despre un incendiu puternic izbucnit pe aerodrom, dar și despre pagube la aproximativ 30 de case din zonă.
Planul de acțiune privind oțelul și metalele este esențial pentru a putea obține rezultate în ceea ce privește„Planul ReArm Europe/Readiness 2030”.
Pentru prima dată, forțele aeriene ucrainene și-au împărtășit experiența în ceea ce privește operarea sistemului modernizat de apărare aeriană Buk-M1, îmbunătățit în cadrul programului FrankenSAM. Această inițiativă adaptează platformele de apărare aeriană din perioada sovietică pentru a lansa rachete occidentale, sporind capacitatea Ucrainei de a contracara amenințările aeriene, în ciuda diminuării stocurilor de muniții sovietice.
Aliații Americii se găsesc într-o situație de neconceput acum câteva luni. Posibila retragere a Statelor Unite din Europa ar putea veni la pachet și cu o serie întreagă de complicații referitoare la accesul necondiționat la tehnologia americană.
Semne de întrebare au apărut mai ales în privința celui mai important program de înarmare al europenilor, la care participă peste 10 state: F-35 Joint Strike Fighter, avionul ”invizibil” de generația a 5-a.
Congresmenii americani Brian Fitzpatrick, Mike Turner și Jerry Connolly, au introdus un proiect bipartizan de rezoluție privind nerecunoașterea anexării de către Rusia a teritoriilor suverane ale Ucrainei.
Odată cu pasul în spate făcut de SUA, Franța e una din cele mai active state în ceea ce privește o poziție clară privind descurajarea statului agresor rus. În acest sens politica Franței - putere nucleară - devine tot mai accelerată în contracararea Rusiei în Europa. Printr-o astfel de poziție Parisul nu avea cum să nu intre în „vizorul” propagandei ruse.
Militarii ucraineni din cadrul Serviciului de Informații al Apărării (GUR) al Ucrainei au executat o serie de atacuri precise în Crimeea, care se află în prezent sub ocupație rusa din 2014, provocând perturbarea activității forțelor ruse. Timp de mai multe zile, trupele ruse de ocupatie ar fi fost supuse unui val de atacuri neobișnuite, sistemele lor avansate de apărare antiaeriană devenind ineficiente în fața operațiunilor precise ale ucrainenilor.
În cei peste trei ani care s-au scurs de la invazia pe scară largă a Ucrainei, rușii s-au adaptat și au apelat la mai multe metode, unele chiar arhaice, mai ales după ce ucrainenii au reușit să lovească cu succes infrastructura militară din Federație. Astfel au reapărut trenuri și vagoane blindate folosite pentru a transporta echipamentul militar pe frontul ucrainean, deseori țintite de dronele ucrainene. Un astfel de eveniment s-a produs recent din nou, doar că ucrainenii nu sunt siguri ce au lovit. Căci vagon sau tren nu era.
Aviația militară turcă e într-un moment dificil. Exclusă din programul F-35 Lightning II, ca urmare a achiziției de sisteme rusești S-400, turcii caută de mult timp soluții pentru a remedia marea problemă, îmbătrânirea flotei de luptă. În acest sens s-a decis în cele din urmă și aprobat achiziționarea de F-16 Block 70, precum și a unor kituri de modernizare a flotei actuale de F-16, tot la standardul Block 70 Viper, cel mai modern. Dar în fața tergiversărilor americane și a timpului îndelungat de livrare, turcii optează și pentru achiziția de avioane europene Eurofighter.
Uniunea Europeană (UE) lucrează la o propunere de a introduce restricţii la unele exporturi către SUA ca posibilă tactică de represalii în războiul comercial costisitor iniţiat de preşedintele Donald Trump luna trecută, transmite Bloomberg.
Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, implicat într-o breşă de securitate luna trecută, a împărtăşit informaţii despre o lovitură în Yemen cu un alt grup pe mesageria Signal, au relatat duminică mai multe media americane, potrivit Agerpres și France Presse.
Așa-numitul “armistițiu de Paște” a fost declarat sâmbătă de președintele rus, Vladimir Putin, în primul rând, pentru a păstra favoarea omologului său american, Donald Trump. Acest lucru a fost anunțat astăzi (20.04.2025) de ediția rusă a site-ului BBC, care rezumă reacțiile oficialilor ucraineni, experților occidentali și bloggerilor militari ruși.
Principalii vinovați pentru majoritatea Bradley-urilor ucrainene care au fost distruse sau avariate sunt dronele ieftine rusești cu explozibili.
În ultima perioadă, mulți experți militari și jurnaliști ruși au vorbit despre necesitatea preluării controlului asupra regiunilor Odesa și Mîkolaiv din Ucraina. Cu toate acestea însă, aproape toată lumea este de acord cu faptul că acest lucru nu este posibil astăzi.
România are în derulare, 27 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe, iar programul PATRIOT este în capul listei de priorități.
Incursiunile avioanelor rusești în apropierea teritoriului NATO sunt din ce în ce mai dese, într-un moment în care discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea focului în Ucraina sunt în impas.
Rusia, țara cu cel mai mare teritoriu din lume, dar în același timp cu una dintre cele mai mici densități de populație, are o problemă sistemică de populație care este într-un accentuat declin demografic. Uriașa suprafață de uscat și de ape teritoriale va deveni imposibil de apărat în următorii 10 – 20 de ani.
Rusia e departe de performanțele înregistrate de americani în ceea ce privește avioanele de generația a 5-a precum F-35 Lightning II sau F-22 Raptor, dar, la fel ca în marile războaie pe care le-a purtat, rușii mizează pe număr nu pe performanță. Lucru pe care îl vedem și în Ucraina, unde Rusia nu ține cont de numărul de morți și de pierderi.
Drona ”Lancet” este, poate, cea mai notabilă inovație militară a rușilor din ultimii ani. Capabil să pândească nedetectată în aer, Lancet s-a dovedit letală pentru blindatele ucrainene, așa că modelul nu avea cum să nu fie preluat și de industria militară occidentală.
Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025, fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2025, că Gruparea de trupe Nord a eliberat localitatea Oleshnya din regiunea Kursk.
Aeronavele F16-Fighting Falcon din cadrul Escadrilei 48 Aviație Vânătoare, participante la exercițiul Ramstein Flag 25, au revenit săptămâna trecută în Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
După trei ani în care Federația Rusă nu a dorit să dea curs solicitărilor repetate privind declararea unui armistițiu în zilele de Paște sau de Crăciun, Vladimir Putin anunță astăzi o încetare temporară a focului până la sfârșitul zilei de duminică.
Ucraina a impus vineri sancțiuni asupra a trei companii chineze, susținând că sunt implicate în producția de rachete avansate Iskander.
Moscova a anexat Crimeea în 2014 într-o mișcare pe care marea majoritate a comunității internaționale o consideră ilegală.
„Golden Dome” este viziunea ambițioasă a lui Trump de a construi un scut orbital antirachetă, iar Elon Musk, prin SpaceX, joacă un rol tehnologic și politic central în acest proiect. În timp ce Musk ar putea aduce inovație și rapiditate în desfășurare, implicarea sa ridică mari semne de întrebare privind transparența proiectului. În mod ironic, deși Musk a negat pe platforma X implicarea directă, toate datele sugerează contrariul, indicând un rol cheie în viitorul scutului spațial al Americii.
Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.
Valurile de atacuri cu drone sunt coșmarul oricărei apărări aeriene, nevoită să-și consume prețioasele rachete antiaeriene pe drone de câteva zeci de ori mai ieftine.
Israelul nu exclude un atac asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în lunile următoare, deși președintele Donald Trump i-a spus premierului Israel i Benjamin Netanyahu că SUA nu sunt dispuse deocamdată să susțină o astfel de mișcare, potrivit surselor Reuters.
Președintele Donald Trump a declarat vineri că negocierile dintre Ucraina și Rusia s-ar putea încheia și a insistat că niciuna dintre părți nu îl „joacă” în eforturile sale de a pune capăt războiului.
Rusia este pregătită să mai facă un pas în escaladarea conflictului și intenționează să trimită militarii nord-coreeni pe teritoriul Ucrainei, recunoscut internațional.
De această dată, armata rusă a pierdut trupele de asalt ale unei brigăzi, fără să înregistreze vreun avans.
În cei peste trei ani de război, Rusia s-a adaptat și a schimbat de mai multe ori tacticile în Ucraina. Însă dacă facem azi o radiografie, aviația militară rusă, cunoscută oficial ca Forțele Aerospațiale Ruse, și Marina Rusă au avut experiențe radical diferite.
Armata rusă schimbă tactica în sudul Ucrainei, atacând cu mai mult de un batalion odată, încercând spargerea frontului la Orikhiv, regiunea Zaporojie.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a atras atenția, într-o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic moderat de Tudor Curtifan la DefenseRomania, asupra limitelor și implicațiilor reale ale capacităților nucleare franceze în actualul context geopolitic tensionat.
Atacul SUA asupra portului petrolier yemenit Ras Isa de pe coasta Mării Roșii a ucis peste 70 de persoane și a rănit alte 171, potrivit presei locale.
Un pachet de înțelegeri strategice vechi de decenii, care include prezența militarilor americani pe teritoriul statelor aliate din Asia, este pe cale să fie reevaluat din temelii de administrația Trump
Marco Rubio susține că Donald Trump va abandona în curând eforturile de mediere a păcii între Rusia și Ucraina, dacă nu apar rapid semne clare că un acord poate fi încheiat, informează Reuters.
Cetățenii de pe teritoriul Poloniei trebuie să respecte, de vineri, o interdicție strictă privind fotografierea și filmarea anumitor obiecte considerate parte a infrastructurii critice, cum ar fi podurile, tunelurile sau trenurile.
