Excelența Sa, domnul Sergey Minasyan, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Armeniei în România, a acceptat invitația DefenseRomania de a discuta despre situația teribilă din Nagorno-Karabakh, la mai bine de doi ani de la acordul de pace.
Și, în pofida faptului că în Caucaz se află trupele ruse de menținere a păcii, Nagorno-Karabakh e din nou pe un butoi de pulbere ce stă să explodeze după ce Azerbaidjanul a blocat coridorul Lacin. Armenia denunță această mișcare și atrage atenția asupra unei catastrofe umanitare ce poate duce chiar și la epurări etnice.
E.S. Sergey Minasyan, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Armenia la București
Redăm integral interviul:
DefenseRomania: Ați menționat că de mai bine de 30 de zile, populația armeană din Nagorno-Karabakh este supusă blocadei. Vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii.
Sergey Minasyan: Din 12 decembrie 2022, un grup de azeri îmbrăcați în civil, prezentându-se drept ”activiști de mediu” (cărora ulterior li s-au alăturat și militari azeri), sub pretextul îngrijorării lor fabricate față de mediul înconjurător, au blocat coridorul Lacin. Acest drum, care potrivit Declarației Trilaterale semnate la 9 noiembrie 2020 se află sub controlul trupelor rusești de menținere a păcii, este folosit doar pentru trecerea persoanelor și a bunurilor destinate populației civile a Norgorno-Karabakhului. Așadar, blocarea coridorului Lacin înseamnă, de fapt blocarea întregului Nagorno-Karabakh cu a sa populație ce numără 120.000 de persoane.
În mod ironic, în ceea ce privește libertățile civile și politice, este bine știut faptul că Azerbaidjanul deține o poziție foarte joasă în clasamentele de evaluarea a nivelului democrației în lume, existând evidențe clare a opresiunii protestelor și a zecilor de prizonieri politici care au fost pedepsiți pentru dreptul de a-și manifesta libertatea la reuniune. Așadar ideea care sugerează că în Azerbaidjan ar putea exista activiști ai societății civile, care să fie capabili să lanseze o campanie de o asemenea amploare și cu asemenea scopuri fără o ghidare directă și o supraveghere din partea autorităților statului, este cel puțin implauzibilă.
Blocarea singurei căi de acces în și dinspre Nagorno-Karabakh reprezintă o încălcare în special a angajamentelor Declarației Trilaterale din 9 noiembrie 2020, dar și a obligațiilor internaționale ce reies din principiile fundamentale ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar.
Coridorul Lachin, Nagorno-Karabah. Sursă foto: BBC
DefenseRomania: Totuși, în Nagorno-Karabakh au fost dislocate trupe rusești de menținere a păcii. Care este poziția lor în această situație?
Sergey Minasyan: Potrivit articolului 6 al Declarației Trilaterale, coridorul Lacin se află sub controlul trupelor de menținere a păcii ale Federației Ruse dislocate în Nagorno-Karabakh, iar Republica Azerbaidjan garantează siguranța circulației cetățenilor, a vehiculelor și a bunurilor care sunt transportate prin coridorul Lacin.
Cu toate acestea, nici trupele de menținere a păcii ale Federației Ruse, de fapt, nu au cum să restabilească circulația prin coridorul Lacin blocat, deși doar aceste trupe au dreptul să controleze acest drum care leagă Nagorno-Karabakhul de Armenia.
DefenseRomania: Care sunt consecințele umanitare ale blocadei la care este supusă populația armeană din Nagorno-Karabakh?
Sergey Minasyan: Înainte de toate, este important să menționez că acest coridor Lacin este un drum de importanță umanitară și vitală pentru armenii din Nagorno-Karabakh, iar blocarea acestuia, chiar și pentru o perioadă scurtă ar putea avea consecințe ireversibile și catastrofale. În acest moment, furnizarea alimentelor, medicamentelor și a energiei este oprită complet. În fiecare zi, 400 de tone de bunuri esențiale, inclusiv cereale, făină, legume, fructe, bunuri economice, medicamente etc. nu au cum să ajungă la populația Nagorno-Karabakhului din cauza blocadei impunse de Azerbaidjan.
În luna decembrie, timp de 3 zile consecutiv, populația Nagorno-Karabakhului a fost deconectată de la rețeaua de furnizare a gazelor și asta în condiții de iarnă severă. Lipsa căldurii a dus spre oprirea activității școlare, așadar copiii au fost privați de dreptul lor la educație. Deși funizarea de gaze către populația Nagorno-Karabakhului a fost reluată, pe 9 ianuarie a.c. au început deconectări controlate ale energiei electrice în Nagorno-Karabakh.
Blocarea singurului drum de acces în Nagorno-Karabakh a generat și o criză medicală serioasă în întregul sistem de sănătate al Nagorno-Karabakhului. Acordarea serviciilor de sănătate și sociale a fost obstrucționată, fapt care a provocat situații ce au pus în pericol viața persoanelor sau le-a cauzat suferință. Transferul pacienților ce necesitau tratament de urgență în spitalele din Armenia a devenit imposibil, ceea ce a dus deja spre decesul unui pacient aflat în stare critică.
În același timp, aș dori să punctez că trecerea liberă a oricărui transport de medicamente și material sanitar este garantată și de dreptul internațional umanitar, în special de Convenția (IV) de la Geneva privitoare la protecția persoanelor civile în timp de război. Așadar, blocarea coridorului Lacin constituie o încălcare vădită a acestei Convenții.
Pe de altă parte, din cauza crizei produselor alimentare, pe 17 ianuarie a.c. autoritățile din Nagorno-Karabakh s-au văzut nevoite să recurgă la sistemul de distribuire a produselor alimentare către populație pe bază de cartele.
DefenseRomania: Care sunt scopurile politice ale Azerbaidjanului, urmare a acestor fapte?
Sergey Minasyan: Caracterul coordonat al acțiunilor Azerbaidjanului, inclusiv incidentele anterioare ale căror ținte au fost populația civilă și infractructura vitală, sunt încă o dovadă a faptului că blocarea coridorului Lacin este o operațiune planificată și implementată de autoritățile azere, menită să cauzeze prejudicii populației civile și să provoace o criză umanitară la scară largă în Nagorno-Karabakh.
Așadar, declarațiile prin intermediul cărora autoritățile azere insinuează că Azerbaidjanul a nu impus nicio restricție în coridorul Lacin sunt false și, de altfel, reflectă abordarea constantă a acestui stat de acuzare a victimelor, în încercarea de a scăpa de propria responsabilitate a încălcărilor grave ale obligațiilor internaționale existente. Faptul că autoritățile din Azerbaidjan au prezentat trecerea vehiculelor apaținând Comitetului Internațional al Crucii Roșii ca pe un act de umanitate, nu face decât să confirme ca Nagorno-Karabakhul se află în plină criză umanitară, coridorul Lacin este blocat de către Azerbaidjan și DOAR Crucea Roșie are acces.
Iar orice referire la o eventuală preocupare pentru mediu înconjurător nu este decât un fals pretext pentru a justifica privarea în continuare a populației din Nagorno-Karabakh de mijloace de subzistență și negarea unor drepturi fundamentale, fiind, în același timp, și o încălcare gravă a Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, dar și a celorlalte instrumente internaționale fundamentale.
Sursă foto: Ministerul Apărării din Armenia @OfficialFacebook
DefenseRomania: Care sunt așteptările față de comunitatea internațională și ce rol ar putea avea aceasta în situația creată?
Sergey Minasyan: Aș începe prin a menționa faptul că Secretarul General al ONU și-a subliniat preocupările cu privire la situația actuală în declarația sa din 14 decembrie 2022. Aceste preocupări au fost reiterate de Secretariatul General al ONU în timpul sesiunii de urgență a Consiliului de Securitate organizată la solicitarea Armeniei pe 20 decembrie 2022.
Cu această ocazie, Secretarul General și-a reiterat apelurile pentru încetarea escaladării tensiunilor și asigurarea libertății și securității circulației de-a lungul coridorului, în conformitate cu acordurile anterioare, exprimându-și în același timp sprijinul față de eforturile de mediere aflate în derulare. Echipele ONU din Armenia și Azerbaidjan continuă să mențină deschise canale de comunicare cu autoritățile și partenerii internaționali de pe teren și sunt pregătite să răspundă dacă li va solicita acest lucru și dacă condițiile vor permite.
Totuși, comunitatea internațională ar trebui să ia cât mai urgent o atitudine unanimă și lipsită de ambiguitate, dar și măsuri punctuale de condamnare, sancționare și prevenire a acțiunilor absolut punitive ale Azerbaidjanului menite să ducă spre realizarea scopului său final - soluționarea conflictului din Nagorno-Karabakh prin uzul de forță și prin distrugerea poporului din Nagorno-Karabakh.
Așteptările noastre față de comunitatea internațională sunt următoarele:
I. Să i se ceară Azerbadjanului să respecte în totalitate prevederile Declarației Trilaretale semnate la 9 noiembrie 2020 și să fie deblocat imediat și necondiționat coridorul Lacin, prin eliminarea tuturor obstacolelor, astfel încât căile de comunicație să fie sigure, protejate și nestingherite.
II. Desfășurarea unei misiuni de constatare a faptelor petrecute în Nagorno-Karabakh și coridorul Lacin pentru a evalua situația umanitară de la fața locului.
III. Asigurarea accesului umanitar liber al ONU și al altor agenții internaționale în Nagorno-Karabakh.
Blocarea coridorului Lacin nu este doar un caz izolat, ci încă o dovadă a faptului că violențele sistematice manifestate de autoritățile din Azerbaidjan au ca scop epurarea etnică a populației din Nagorno-Karabakh”, a precizat Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasadorul Armeniei în România.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Într-o mișcare care reflectă profunzimea relației strategice dintre Statele Unite și Regatul Arabiei Saudite, președintele american Donald Trump a desemnat oficial Regatul Arabiei Saudite drept Aliat major non-NATO (MNNA).
Nu suntem în război, dar nici în pace nu mai trăim. Aceasta este, poate, cea mai lucidă și neliniștitoare concluzie care reiese din discursul generalului german Ingo Gerhartz, comandantul Forțelor Întrunite NATO de la Brunssum. Într-o intervenție tranșantă la Conferința de Securitate de la Berlin, desfășurată pe 18 noiembrie 2025, generalul a pus degetul pe o rană pe care Occidentul încearcă, adesea birocratic, să o panseze: Rusia a mutat conflictul într-o zonă gri, de uzură psihologică, unde tancurile nu trec granița, dar sabotajul, dezinformarea și bruiajul GPS o fac zilnic.
Statele Unite vor vinde avioane de vânătoare F-35 Arabiei Saudite, a anunțat președintele Donald Trump înaintea întâlnirii de la Casa Albă cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman. „Vom vinde avioane F-35. Au fost un aliat grozav”, a declarat Trump, confirmând oficial o decizie istorică.
Ritmul fără precedent în care Ucraina a semnat, în decurs de doar 30 de zile, două Scrisori de intenție (LoI, în jargon) pentru achiziționarea a 250 de avioane de luptă moderne de generația 4.5 – 150 de Saab Gripen-E din Suedia și până la 100 de Dassault Rafale din Franța – a generat titluri spectaculoase. Scrisorile de intenție deschid însă o discuție mai subtilă despre strategia politică a Kievului, despre capacitatea reală de a le transforma în contracte ferme și, nu în ultimul rând, despre rolul pe care aceste anunțuri îl pot juca într-un eventual proces de negociere cu Rusia.
Degeaba cumpărăm obuziere de ultimă generație și tancuri sofisticate dacă acestea rămân blocate în hățișul birocratic european sau, și mai grav, dacă podurile aflate pe teritoriul statelor europene se prăbușesc sub greutatea lor. O analiză recentă a Financial Times trage un semnal de alarmă şi pune un diagnostic grav logisticii NATO: în timp ce Rusia trece la economia de război, Occidentul este încă prins în capcana procedurilor de pace.
Iluzia că asistăm doar la un joc de șah geopolitic s-a risipit! Când șeful Statului Major al Poloniei, generalul Wieslaw Kukula, afirmă răspicat că „adversarul (n.a. Rusia) a început pregătirile pentru război”, el nu descrie un scenariu ipotetic, ci o realitate care se desfășoară deja sub ochii noștri, adesea invizibilă pentru marele public, dar asurzitoare pentru serviciile de informații occidentale. Într-o Europă care încă încearcă să își definească „arhitectura de securitate” post-Ucraina, avertismentul venit de la Varșovia are rezonanța unui gong pentru iluzia păcii perpetue: suntem, oficial, în „perioada de dinainte de război”.
S-a vorbit mult despre "pacea rapidă" promisă de Donald Trump. Mulți s-au temut de o capitulare în fața Moscovei, de o cedare teritorială masivă a Ucrainei. Însă realitatea toamnei lui 2025 ne arată o altă față a negocierii.
În timp ce avansul sângeros al Rusiei în estul Ucrainei continuă, iar Vladimir Putin nu dă semne că ar dori un compromis de pace, de la Vilnius vine o propunere care, deși ipotetică, redesenează arhitectura de securitate europeană.
O analiză recentă publicată de ziarul rus Nezavisimaia Gazeta scoate la iveală o fisură subtilă, dar semnificativă, în mentalitatea politică a societății ruse, sugerând că, după mai bine de două decenii de guvernare autoritară sub Vladimir Putin, cetățenii ar putea începe să se distanțeze de necesitatea unui lider atotputernic.
Ca parte a unei operațiuni coordonată care expune vulnerabilități critice ale Rusiei, forțele ucrainene au lovit simultan infrastructura economică și militară din Novorossiysk. Imaginile din satelit, publicate pe 15 noiembrie, confirmă un succes strategic dublu: terminalul petrolier Sheskharis, unul dintre cele mai mari hub-uri rusești la Marea Neagră, și-a suspendat complet exporturile, în timp ce o baterie de apărare antiaeriană S-400 Triumf a fost scoasă din luptă.
Războiul din Marea Neagră a intrat într-o nouă fază, mult mai sofisticată, în care Ucraina nu se mai bazează doar pe drone kamikaze de suprafață pentru a hărțui flota rusă. O operațiune complexă, desfășurată pe 21 septembrie și dezvăluită de The Times, demonstrează un salt tehnologic și tactic remarcabil: folosirea unor drone-torpilă submersibile, lansate de pe drone de suprafață care acționează ca niște „portavioane” în miniatură.
Populația din nordul județului Tulcea a fost trezită din nou de un mesaj RO-Alert, în noaptea de duminică spre luni. Un nou atac rusesc viza infrastructura ucraineană din zona Ismail, la câțiva pași de România. De data aceasta, MApN ne asigură că „nu au fost detectate pătrunderi neautorizate”.
Degradarea mediului strategic european și dispariția constrângerilor tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty), care interzicea rachetele terestre cu raze între 500 și 5.500 km, au redeschis competiția pentru capabilități de lovire la mare distanță se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Este legitim, din perspectiva siguranței naționale, ca un contract strategic pentru gaz din Marea Neagră semnat cu o companie rusă precum Lukoil să rămână fără probleme în picioare?
În acest timp, americanii de la Exxon Mobile au decis să părăsească România, și să vândă participația la Neptune Deep, după ce autoritățile de la București au vrut redevențe mai mari, pe principiul "nu ne vindem țara".
Franța a publicat pentru prima dată imagini cu racheta sa cu focos nuclear, ASMPA-R, așa cum se numește varianta recent modernizată a rachetei ASMP.
Site-ul de știri israelian Walla a dezvăluit un acord istoric de apărare între Grecia și Israel. Acest acord este cel mai mare de acest fel dintre cele două țări și își propune să acopere lacunele cruciale din apărarea aeriană a Greciei, care a demonstrat vulnerabilități împotriva rachetelor balistice și a dronelor.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Forțele Armate ale Federației Ruse au finalizat crearea Trupelor de sisteme fără pilot. Acest lucru a fost declarat astăzi (12.11.2025) de către locțiitorul comandantului acestor trupe, Serghei Ishtuganov, într-un interviu acordat cotidianului Komsomolskaya Pravda.
Președintele Republicii Centrafricane (RCA), Faustin-Archange Touadera, ar fi apelat la Emiratele Arabe Unite (EAU) pentru o finanțare crucială: susținerea operațiunilor Corpului African, forța paramilitară succesoare a mercenarilor ruși Wagner, desfășurată în țară încă din 2018.
Trăim într-o realitate strategică fundamental alterată. Așa cum sublinia recent cancelarul german, nu mai suntem într-o perioadă de pace, deși nu suntem, tehnic, nici în război. Această zonă gri, definită de analiști drept „război hibrid”, este exact spațiul de operare preferat al Federației Ruse în confruntarea sa cu Occidentul.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va avea o nouă Strategie de Apărare.
Negocierile care au loc în aceste zile între Statele Unite și Ucraina depășesc cu mult logica tradițională a asistenței militare. Pe masă se află un potențial acord comercial de miliarde de dolari axat pe drone, o tranzacție care semnalează o inversare de roluri neașteptată: Ucraina, țara aflată sub agresiune rusă, a devenit un laborator de inovație militară, iar Pentagonul pare dispus să-i studieze lecțiile.
Declarația recentă a Președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin care solicită din nou partenerilor occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, a reaprins dezbaterea privind eficacitatea acestui sistem american pe frontul din Ucraina. Cererea constantă pentru Patriot survine în contextul unor informații din media care sugerează o scădere a ratei de interceptare a rachetelor hipersonice rusești Kh-47M2 Kinjal, ca urmare a modificărilor tactice introduse de ruși.
Descoperirea, în plin război, a celei mai mari baze de lansare și stocare a dronelor Shahed nu este un simplu detaliu logistic, ci expune o strategie militară pe termen lung. Imaginile din satelit de înaltă rezoluție, publicate marți de comunitățile de analişti OSINT, arată că Rusia nu doar continuă războiul cu determinare, ci îl industrializează, construind metodic o infrastructură masivă menită să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei.
O bombă cu ceas amenință să fisureze unitatea aliaților în sprijinul Ucrainei, iar fitilul a fost aprins de o investigație germană. Concluzia, publicată de The Wall Street Journal și preluată de European Pravda, este explozivă: o unitate de elită ucraineană ar fi sabotat conductele Nord Stream, iar operațiunea ar fi fost supervizată direct de nimeni altul decât fostul comandant-șef al armatei, generalul Valerii Zalujnîi.
Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin spune că Rusia va proceda relua testele nucleare doar în anumite condiții.
Peste cinci miliarde de dolari în armament destinat aliaților NATO și Ucrainei sunt blocate. Nu de o decizie strategică, nu de un adversar extern, ci de ,,paralizia politică'' internă a Statelor Unite. „Shutdown-ul” guvernului american, intrat deja în a 40-a zi, a înghețat livrări critice, expunând o vulnerabilitate majoră în arhitectura de securitate occidentală într-un moment în care războiul din Ucraina nu dă semne de oprire.
Puşcaşi marini de la baza navală franceză din insula (Ile) Longue, în apropiere de portul Brest (nord-est), unde se află submarine nucleare capabile să lanseze rachete cu încărcătură atomică, au deschis focul joi seara asupra a cinci drone suspecte care survolau obiectivul strategic într-un mod haotic, relatează vineri EFE.
MApN a anunțat că zilele trecute au avut loc consultări româno – americane la sediul Comandamentului Forțelor SUA din Europa.
Statele Unite au stabilit un termen limită strict pentru aliații lor transatlantici, cerând ca națiunile europene să preia majoritatea responsabilităților de apărare convențională ale NATO până în 2027. Avertismentul, transmis direct de oficiali ai Pentagonului, semnalează o schimbare seismică în arhitectura de securitate, într-un moment în care relațiile dintre Washington și capitalele europene sunt tot mai tensionate.
Cmera inferioară a Parlamentului german (Bundestag) a aprobat vineri un proiect de lege care reformează anumite aspecte ale sistemului de pensii, în pofida rezistenţei tineretului din Uniunea Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, şi din ruda sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU).
Sniper ATP, aflat în serviciu de peste două decenii, a devenit un reper pentru aviația militară în materie de poduri avansate de țintire. Noua generație, Sniper NTP, va duce această capabilitate la un nivel superior, valorificând inclusiv date provenite de la platforme de ultimă generație precum F-35.
Imagini publicate recent din provincia siriană Idlib dezvăluie o realitate inconfortabilă pentru industria de apărare a Rusiei: zeci de tancuri și vehicule blindate, livrate cu pompă regimului Assad în ultimul deceniu, zac acum abandonate în câmp deschis, fiind considerate „inutile” de către noile autorități de la Damasc.
Administrația Trump a dezvăluit o nouă Strategie de Securitate Națională (NSS) care marchează o ruptură dramatică față de consensul transatlantic tradițional, oferind o evaluare sumbră a viitorului Europei și sugerând că continentul se află într-un proces de „declin civilizațional” accelerat de migrație.
Guvernul român şi cel ungar urmează să încheie un memorandum de colaborare în vederea creşterii capacităţii de transport a liniilor electrice, a declarat vineri premierul Ilie Bolojan.
Gigantul american din industria apărării, Northrop Grumman, a prezentat oficial „Proiectul Talon”, un prototip de aeronavă autonomă dezvoltat în secret, care promite să redefinească modul în care sunt construite dronele de luptă de ultimă generație.
Statele Unite au semnalat că sunt dispuse să facă o schimbare fundamentală în doctrina lor militară prin activarea primei unități dedicate exclusiv dronelor de atac de tip one-way, cunoscute drept drone „kamikaze”. Decizia, concentrată în direcţia Orientului Mijlociu, demonstrează că Pentagonul a început să trateze cu maximă seriozitate eficacitatea letală a dronelor ieftine.
Un fost comandant al forțelor terestre ale Rusiei a lansat o critică neobișnuit de dură la adresa Kremlinului și a serviciilor ruse de spionaj, afirmând că planificarea invaziei militare pe scară largă a Ucrainei s-a bazat pe calcule catastrofal de greșite și pe o subestimare profundă a rezistenței de la Kiev.
Armata poloneză a marcat un moment semnificativ în procesul său de modernizare, recepționând joi primele exemplare de serie ale vehiculului de luptă pentru infanterie Borsuk. Această livrare face parte dintr-un contract strategic semnat în luna martie, în valoare de aproximativ 6,57 miliarde de zloți (1,64 miliarde de dolari).
Când tancurile lui Vladimir Putin au trecut granița în februarie 2022, cancelariile occidentale se așteptau la o capitulare rapidă. Aproape patru ani mai târziu, Europa nu privește înfrângerea Ucrainei, ci faptul că a rămas captivă într-un război al trecutului. Ceea ce se desfășoară pe câmpiile Donbasului și în apele Mării Negre nu este doar o rezistență eroică, ci o revoluție industrială a războiului care forțează NATO să se confrunte cu o realitate economică terifiantă: modelul occidental de apărare a devenit nesustenabil de scump.
O anchetă recent desecretizată a Marinei SUA dezvăluie detaliile terifiante ale unui incident de tip „friendly fire” (foc prieten) petrecut în decembrie 2024, în care nava USS Gettysburg a deschis focul asupra propriilor avioane de luptă, confundându-le cu rachete inamice.
Regatul Unit și Norvegia semnează astăzi un nou Acord de cooperare militară, prin care cele două țări vor opera împreună o flotă de fregate destinată să vâneze submarine rusești în Atlanticul de Nord, a anunţat Ministerul britanic al Apărării.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 decembrie 2025, o nouă ediție a emisiunii „Obiectiv EuroAtlantic”.
Generalul american David Petraeus consideră că Occidentul are două mișcări cheie pentru a-l forța pe președintele rus Vladimir Putin să pună capăt războiului din Ucraina. Fostul director al CIA și comandant al forțelor americane din Irak și Afganistan a declarat că activele rusești înghețate ar trebui folosite pentru a ajuta Kievul și că ar trebui impuse mai multe sancțiuni economiei rusești.
Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat luni, în timpul unei conferințe telefonice cu aliații europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că există riscul ca Statele Unite să își abandoneze angajamentele față de Ucraina. Declarația apare în stenograma discuției, obținută de săptămânalul german Der Spiegel. Liderii au analizat modalități de a proteja Ucraina de anumite persoane neidentificate, însă contextul sugerează că ar fi vorba despre negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.
Gigantul american Boeing va produce 96 de elicoptere AH-64E Apache pentru Polonia, în cel mai mare contract de acest tip din istoria programului Apache, acordat în afara Statelor Unite ale Americii.
Atac de noapte al dronelor ucrainene în Crimeea ocupată, unde pe un aerodrom un avion rus de tip MiG-29 a fost lovit de o dronă a Ucrainei. Incidentul a fost filmat din dronă și difuzat de GUR ucrainean.
Ministrul polonez de Interne a semnat un regulament care menține zona tampon de la granița polono-belarusă pentru încă trei luni. Acest lucru se datorează presiunii migratorii din Belarus.
Preşedintele Vladimir Putin a anunţat joi că Rusia va prelua prin forţă controlul deplin asupra regiunii ucrainene Donbas dacă forţele ucrainene nu se retrag, ceea ce Kievul respinge categoric, relatează Agerpres.
În timp ce Statele Unite negociază peste capul Europei, președintele Alexander Stubb livrează verdictul de care liderii UE se temeau cel mai mult: epoca „păcii juste” a apus, iar supraviețuirea, nu dreptatea, devine noua monedă de schimb. Avertismentul venit din partea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, nu este doar o analiză academică în paginile publicate într-un articol din revista Foreign Affairs, ci un diagnostic clinic al unui pacient aflat în stare critică: ordinea liberală post-1945.
Direcția Principală de Informații a Ucrainei (GUR) a publicat o analiză detaliată a lanțului de aprovizionare pentru sistemul de rachete balistice Iskander-M, dezvăluind că o parte semnificativă a producției rusești se bazează pe entități care nu sunt supuse sancțiunilor occidentale.
Într-un interviu acordat cnalului de televiziune India Today, înaintea începerii unei vizite de stat în India, programată pentru perioada 04-05.12.2025, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat din nou că Rusia va elibera Donbasul și Novorossiya prin mijloace militare sau de altă natură.
Statele Unite sunt pe cale să lanseze cea mai agresivă transformare a structurii lor militare de la sfârșitul Războiului Rece, printr-o inițiativă masivă de a achiziționa sute de mii de drone de atac „consumabile”. Demersul, descris de oficiali drept piatra de temelie a agendei președintelui Trump pentru „utilizarea dronelor”, vine într-un moment de tensiune acută în Marea Caraibilor, unde norii unui conflict cu Venezuela se adună tot mai amenințător.
Deși armata belarusă nu este implicată direct în ostilitățile de pe frontul ucrainean la finalul anului 2025, regimul de la Minsk a devenit un pilon indispensabil pentru Moscova. Transformarea Belarusului într-o bază militaro-industrială extinsă permite Rusiei să își mențină și chiar să își crească capacitatea de agresiune, în ciuda sancțiunilor internaționale.
Preşedintele rus Vladimir Putin trebuie să fi ordonat atacul cu agent neurotoxic Noviciok asupra ex-colonelului agenţiei de spionaj militare ruse GRU Serghei Skripal în 2018 într-un act "uimitor de imprudent" care a dus la moartea unei femei britanice nevinovate, concluzionează o anchetă independentă efectuată în Marea Britanie, potrivit Agerpres și Reuters.
Dezvăluirea recentă a unei noi rachete de croazieră nord-coreene, montată pe un avion de luptă din perioada sovietică, a ridicat semne de întrebare în rândul analiștilor militari. Arma prezintă asemănări vizuale izbitoare cu sistemele occidentale avansate, sugerând că regimul lui Kim Jong Un continuă strategia de a copia designuri consacrate pentru a-și moderniza arsenalul învechit.
Platforma de drone FPV (First Person View) „Nightmare”, dezvoltată de compania daneză Renegade UxS și testată intens în condiții de luptă în Ucraina, a fost adăugată oficial pe lista „BLUE UAS” a guvernului american. Această decizie strategică deschide calea pentru achiziția și utilizarea rapidă a sistemului de către unitățile militare ale Statelor Unite.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază critică în luna noiembrie, marcată de o schimbare strategică majoră în tacticile Kievului. În timp ce eforturile diplomatice internaționale, conduse de Statele Unite, încearcă să contureze un cadru pentru negocieri de pace, forțele ucrainene au declanșat o ofensivă fără precedent asupra „motorului” financiar al Kremlinului: industria petrolieră.
Ucraina a fost invitată în Statele Unite ale Americii pentru o nouă rundă de discuții privind procesul de pace, în urma întâlnirilor pe care delegația americană le-a purtat la Moscova. Dezvăluirea a fost făcută de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha, aflat la Bruxelles, unde a discutat cu jurnaliștii pe marginea evoluțiilor recente din cadrul așa-numitelor „negocieri de pace”.
