O știre falsă care acreditează, fără niciun fundament real, ideea că guvernele României și SUA ar fi încheiat un acord secret cu privire la construirea unei baze militare în Delta Dunării. O astfel de înțelegere nu a fost luată în discuție niciodată, notează inforadar, site al MApn, dedicat combaterii dezinformării.
Este încercare de manipulare a opiniei și percepției publice în linia narativelor alarmiste și panicarde răspândite cu o frecvență crescută în ultima vreme în spațiul public românesc de surse afiliate propagandei pro-ruse.
Procedeul de construire a acestei dezinformări este simplist, fiind bazat pe scoaterea din context a unor informații reale și amestecarea lor cu speculații și minciuni care să "susțină" falsa ipoteză, în ideea creării unei alternative la situația reală.
Autorii manipulării afirmă că proiectul de lege intitulat "Black Sea Security Act of 2022", depus în iulie 2022 în Congresul SUA, ar stabili, după adoptare, înființarea unei a patra baze militare americane, în Delta Dunării. Înființarea acestei puternice baze militare, care, pe lângă schimbarea raporturilor de securitate în regiune, ar pune în pericol grav echilibrul ecologic din Delta Dunării, ar fi fost decisă unilateral de Guvernul SUA și ar fi fost acceptată, în secret, de România. Acest scenariu fantezist este prezentat ca o realitate, speculațiile fiind grefate peste discuțiile purtate în prezent în spațiul public în legătură cu situația canalului Bâstroe.
Nimic din substanța acestor afirmații nu corespunde realității. Ele sunt concepute exclusiv pentru a manipula opinia publica si servesc unor narative anti-NATO.
Simpla lecturare a proiectului de lege menționat mai sus ar trebui să fie suficientă pentru a înțelege că inițiativa legislativă nu face nicio referire la o așa-zisă bază militară SUA în Delta Dunării. Acest proiect încă nu a finalizat procesul legislativ, însă o prevedere importantă din inițiativă a fost deja adoptată, la finalul lunii decembrie 2022, în cadrul Legii Omnibus privind alocările bugetare aferente anului fiscal 2023 (pagina 89, referirea la Black Sea Countries).
Concret, Secretarul de Stat al SUA împreună cu șefii altor agenții federale relevante trebuie să prezinte Congresului o ”strategie de lucru cu aliații NATO pentru a aprofunda legăturile economice și pentru a consolida asistența economică și de securitate cu statele Mării Negre”.
"Dovada" intenției de înființare a unei super-baze navale în Delta Dunării, a fost găsită de agenții dezinformatori într-un studiu publicat de doi experți în revista "American Purpose", cu sediul în Washington DC.
Analiza se intitulează "Past Putin" și explorează o serie de soluții posibile pentru întărirea securității în regiune. Autorii analizei pornesc, într-adevăr, în analiza lor de la proiectul legislativ "Black Sea Security Act of 2022".
Printre opiniile exprimate de experți se numără și ideea ca "Statele Unite să ia în considerare înființarea unei a patra baze în care să disloce forțe, cu o componentă maritimă în Deltă, care să asigure securitatea traficului maritim pentru aliații vestici, pentru România, Ucraina și alte națiuni riverane Mării Negre".
Acestă ipoteză formulată de către cei doi experți în analiza citată a fost transformată de autorii dezinformării într-o... decizie a Guvernului SUA (!), care ar fi fost și acceptată, bineînțeles, în secret, de România.
O altă "dovadă" invocată în materialele rostogolite cu precădere în mediul online este un articol publicat pe pagina de internet a postului de radio Europa Liberă, care, printre altele, prezintă factual și documentat strategia SUA privind Marea Neagră, precum și principalele ipoteze și opinii formulate de cei doi experți în analiza mai sus menționată. Faptul că acest subiect se regăsește într-un articol publicat pe pagina de internet a Radio Europa Liberă, post finanțat de Congresul SUA, iar în articol se menționează și că unul dintre autorii analizei publicate de American Purpose s-a aflat printre experții consultați de Departamentul de Stat al SUA pentru elaborarea viitoarei strategii reprezintă pentru autorii dezinformării veriga-lipsă de care aveau nevoie să demonstreze conspirația menită a construi o bază militară în inima Deltei Dunării...
În cadrul unei întâlniri oficiale cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, desfășurată în 8 noiembrie 2021, la Washington D.C., ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, a punctat dorința - salutată de partea americană - a României de a contribui substanțial la dezvoltarea viitoarei Strategii, arătând că aceasta “trebuie să aibă în vedere o abordare multidimensională și integrată a descurajării, combinând aspectele care țin de securitatea clasică cu cele care țin de consolidarea rezilienței, cu dimensiunea economică, cea de combatere a amenințărilor hibride, de întărire a securității energetice și de soluționare a conflictelor prelungite, fiind necesară alocarea resurselor adecvate în acest scop".
***
Situația generată de invazia ilegală a Federației Ruse în Ucraina, declanșată la 24 februarie 2022, a demonstrat solidaritatea țărilor NATO cu poporul ucrainean, precum și determinarea de a apăra fiecare centimetru din teritoriul aliat.
La foarte scurt timp după începerea războiului de agresiune, NATO a activat planurile graduale de răspuns pentru consolidarea posturii de apărare pe flancul estic și descurajarea oricărei agresiuni împotriva țărilor aliate. La câteva zile după această decizie fără precedent, în România au fost dislocate efective militare aliate care au format Grupul de Luptă NATO condus de Franța și a fost crescut și numărul de militari SUA, care au fost desfășurați, împreună cu tehnica din dotare, în locațiile de pe teritoriul României, prezentate în mod transparent de MApN în comunicarea publică. Găsiți în această postare o situație centralizatoare care arată dispunerea efectivelor americane și aliate pe teritoriul României, efective care, în contextul actual de securitate, se situează în jurul cifrei de 5.000 de militari din SUA, Franța, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Macedonia de Nord și Spania.
Este de așteptat ca, în contextul de securitate actual, să crească frecvența dezinformărilor și speculațiilor pe teme de maximă sensibilitate și importanță pentru opinia publică din România, în special pe subiecte referitoare la prezența NATO și SUA în România și în regiune. Reiterăm, și pe această cale, sfatul către utilizatorii platformelor online de a verifica din surse credibile, înainte de redistribuire, orice știre sau informație cu caracter vădit senzaționalist și alarmist.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Marina Rusă a repus pe linia de plutire crucișătorul cu propulsie nucleară din clasa Kirov, Admiral Nakhimov, după o renovare profundă care a durat peste un sfert de secol.
La manifestările dedicate Zilei Marinei Române 2025 au luat parte peste 3.500 de militari, majoritatea români, dar și din state partenere. Turcia a fost prezentă cu două nave – o fregată și o corvetă, iar Bulgaria a participat cu o fregată.
Ziua Marinei Române, ajunsă la cea de-a 123-a ediție, a fost marcată printr-o serie de evenimente desfășurate în principalele porturi ale țării, însă declarațiile ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, au fost cele care au punctat cel mai clar noile realități de securitate și economice cu care se confruntă România. De la malul mării, oficialul a vorbit deschis despre provocările generate de războiul din Ucraina, despre planurile de înzestrare militară și despre perspectivele economice ale Mării Negre.
Forțele Navale Române sărbătoresc cea de-a 123-a ediție a Zilei Marinei printr-o serie de evenimente desfășurate în marile orașe portuare ale țării. Punctul central al manifestărilor din acest an este, ca de obicei, Constanța, unde are loc un exercițiu naval amplu, dar și evenimente care onorează tradițiile militare și religioase.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 14.08.2025, fregata Amiral Amelko, Proiect 22350, construită pentru Forțele Navale ale Federației Ruse, a fost lansată la apă la Sankt Petersburg. Ceremonia solemnă a avut loc la Șantierul naval nordic din cadrul Corporației întrunite constructoare de nave. Fregata poartă numele comandantului naval sovietic, amiral Nikolai Nikolaevich Amelko (1914-2007).
Tot mai multe zvonuri arată că Federația Rusă ar putea să renunțe definitiv la portavionul Amiral Kuznețov, dar acum rușii se plâng că aceeași soartă ar putea-o avea și o altă navă. E vorba de nava de luptă antisubmarin Amiral Ceabanenko, a cărei reparație și modernizare sunt efectuate tot de către Șantierul Naval de Reparații nr. 35, unde se află și singurul portavion rus.
Într-o demonstrație uluitoare de incompetență tactică, o operațiune chineză de intimidare, implicând o navă de război a Marinei Armatei Populare de Eliberare (PLAN), Paza de Coastă Chineză (CCG) și poliţiei maritime, s-a încheiat cu o umilință auto-provocată luni. În încercarea de a intercepta o singură navă a Pazei de Coastă Filipineze (PCG) în apropierea insulelor Scarborough, o navă CCG a intrat în coliziune nu cu ținta sa, ci cu propria sa navă de război a PLAN.
Serviciul de presă al Flotei ruse din Oceanul Pacific (FROP) a informat, pe 07.08.2025, că nave de luptă și auxiliare aparținând Marinei Ruse și Forțelor Navale ale Armatei Populare de Eliberare a Chinei au format un detașament comun și au ieșit în Marea Japoniei pentru a efectua patrule comune în regiunea Asia-Pacific.
Noi imagini cu distrugătorul american USS Michael Monsoor (DDG 1001), distrugătorul din celebra clasă Zumwalt, au reaprins discuțiile și dezbaterile critice în social media privind starea operațională și viabilitatea pe termen lung a celui mai modern și scump distrugător luptător construit vreodată.
Capacitatea NATO în Marea Neagră a fost întărită pe 4 august, odată cu intrarea în serviciul Marinei Române a celui de-al doilea vânător de mine clasa Sandown. Fosta navă britanică HMS Pembroke, redenumită Capitan Constantin Dumitrescu (M217) în cadrul unei ceremonii la Rosyth, reprezintă un pilon esențial în efortul de modernizare a flotei române de contramăsuri mine (MCM) și un atu strategic pentru Alianță în regiune.
Australia alege fregatele japoneze din clasa Mogami, modernizate și personalizate, pentru flota sa navală. E o lovitură uriașă pe care o dă industria de apărare din Japonia, stat care după cel de-al Doilea Război Mondial a trecut sub restricții severe în ceea ce privește industria de armament, dar care azi sub parteneriatul cu SUA a devenit un furnizor de securitate în regiune și un pilon al democrației.
China și Rusia au început duminică exerciții navale comune în Marea Japoniei, încă un episod din parteneriatul menit a contrabalansa ceea ce consideră a fi o ordine globală condusă de SUA.
Bazându-se pe experiențele obținute în timpul războiului din Ucraina, în ultima perioadă, companiile de stat și private rusești dezvoltă și produc în mod activ nu numai UAV-uri de diferite tipuri, ci și sisteme robotice terestre și sisteme mobile de asalt controlate de la distanță pentru Forțele Armate ale Federației Ruse.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat vineri că a ordonat armatei SUA să poziţioneze două submarine nucleare în apropierea Rusiei, ca răspuns al Washingtonului faţă de ameninţările fostului preşedinte rus Dmitri Medvedev, cu care Trump a avut joi un schimb violent de replici pe reţelele de socializare, relatează Reuters.
În timp ce o mare parte din Flota Rusiei din Marea Neagră rămâne efectiv blocată în porturi de teama atacurilor cu drone și rachete ucrainene, un înalt oficial de la Kremlin a schițat planuri ambițioase pentru a „consolida” forța navală decimată. Nikolai Patrușev, o figură-cheie a aparatului de securitate al lui Putin, a anunțat că flota va fi consolodata în „anii următori” cu fregate noi, corvete, aviație și, cel mai important, „sisteme maritime robotizate”.
Saga rușinoasă a unicului portavion al Rusiei, Amiral Kuznetsov, pare să se apropie de finalul său inevitabil. Andrei Kostin, șeful corporației de stat care gestionează șantierele navale, a confirmat că se ia în considerare vânzarea sau casarea navei, o admitere publică a faptului că această relicvă a puterii navale sovietice a devenit o povară financiar și industrial pe care Rusia nu și-l mai poate permite. Decizia marchează nu atât o reorientare strategică, cât recunoașterea unui eșec prelungit.
Pe 24 iulie 2025, președintele rus Vladimir Putin a participat la ceremonia de arborare a drapelului de luptă pe submarinul nuclear de generația a patra Prințul Pozharsky, un purtător de rachete balistice intercontinentale Bulava. Evenimentul, care a marcat introducerea oficială a submarinului în dotarea Forțelor Navale, a avut loc la Șantierul naval Sevmash din Severodvinsk, regiunea Arhanghelsk.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 23.07.2025, că în cadrul Forțelor Navale a început executarea exercițiului operativ “Furtuna din iulie”, cu implicarea de forțe și mijloace aparținând Flotei de Nord, Flotei din Oceanul Pacific, Flotei din Marea Baltică și Flotilei din Marea Caspică.
MISTRAL 3 are, de acum înainte, capacitatea de a lovi ținte navale. Racheta poate opri ambarcațiuni FIAC (Fast Inshore Attack Craft) și alte nave de mici dimensiuni, inclusiv nave de suprafață fără pilot (USV) datorită îmbunătățirilor aduse sistemelor de control al zborului, ghidare și procesare a imaginilor.
Flotila rusă din Marea Caspică și Marina iraniană au început, pe 21.07.2025, desfășurarea de manevre militare comune în acvatoriul Mării Caspice. Este vorba despre exercițiul de căutare-salvare cu numele de cod “CASAREX-2025”.
Polonezii avansează programul achiziției de submarine. Printre criteriile solicitate în program, Agenția Poloneză pentru Armament a indicat că viitoarele submarinele trebuie să fie capabile de imersiune la peste 200 de metri adâncime (caracteristică adaptată Mării Baltice), să angajeze ținte aeriene (elicoptere și avioane de patrulare maritimă), să poată găzdui comando-uri navale, să utilizeze vehicule subacvatice teleghidate și/sau autonome și, în cele din urmă, să lanseze rachete de croazieră. În acest sens amintim că și România are semnată o scrisoare de intenție pentru achiziția de submarine franceze Scorpene, dar acest lucru nu mai pare o prioritate.
Marina Chinei se află în prezent într-o expansiune rapidă, având ca scop construirea unei flote de șase portavioane până în anii 2030. Imaginile recente cu ambarcațiuni de debarcare au amplificat temerile că Beijingul se pregătește activ pentru o potențială invazie a Taiwanului.
România și-a plasat miercuri dimineață avioanele de luptă F-16 în stare de alertă maximă, după ce un nou val de drone rusești a lovit infrastructura portuară ucraineană critică de-a lungul Dunării, aducând din nou războiul la ușa NATO.
„Acest acord consolidează aceste angajamente și ne permite să partajăm mai ușor informații, tehnologii și procese pentru o mai mare reziliență logistică”, a declarat viceamiralul american Jeff Jablon. Australia, Japonia și Statele Unite au semnat, vineri – 11 iulie, un acord pentru a îmbunătăți interoperabilitatea logistică între forțele lor maritime, marcând prima stabilire oficială a unui acord logistic trilateral între națiunile respective.
Bătrânul portavion rusesc “Amiral Kuznețov” s-ar putea să nu mai vadă marea, după ce lucrările de modernizare a navei au fost suspendate pe termen nelimitat.
Nordul Extrem devine un punct cheie pentru apărarea și logistica Alianței NATO.
Potrivit portalului Itamilradar.com, în după-amiaza zilei de 09.07.2025, remorcherul Jakob Grebelsky (MB-119) aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse a tranzitat Strâmtoarea Sicilia, îndreptându-se spre est, cu o viteză de aproximativ 11 noduri. Nava a intrat în Marea Mediterană la începutul lunii iulie, împreună cu submarinul Novorossiysk din clasa Kilo.
România a preluat miercuri, 9 iulie, comanda Grupului operativ naval pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (Mine Countermeasures Black Sea Task Group – MCM BS TG), în cadrul unei ceremonii care a avut loc în portul Constanța.
Noul portavion USS John F. Kennedy, al doilea din clasa Ford, va fi o adevărată „bijuterie” pe mare. Nava, a cărei cost e estimat la 13 miliarde de dolari, e a doua după USS Gerald R. Ford, care de altfel dă și numele clasei și care e în prezent cea mai scumpă și modernă navă de luptă construită vreodată. În prezent SUA operează 10 portavioane din vechea clasă Nimitz și unul din clasa Ford ( USS Gerald R. Ford). Toate cele 11 nave sunt portavioane nucleare.
Rotterdam a început să rezerve spațiu pentru navele de aprovizionare NATO, în timp ce cel mai mare port din Europa se pregătește pentru un potențial război cu Rusia, relatează Financial Times.
Într-un moment în care Marea Baltică a devenit o veritabilă linie de front invizibilă, traversată de cabluri de date critice și de tensiunile tot mai acute dintre Occident și Federația Rusă, Varșovia face o mutare decisivă care va reconfigura echilibrul de putere în regiune.
Puterea aeriană a Europei evoluează, iar România contribuie la definirea viitorului acesteia. Cu escadroane de F-16 și un număr tot mai mare de piloți pregătiți, sprijiniți de expertiza de training a Lockheed Martin, România consolidează flancul estic al NATO și extinde cooperarea în zona Mării Negre.
România a făcut marți, 25 noiembrie, un pas decisiv pentru a acoperi un gol critic în apărarea sa antiaeriană: semnarea contractului pentru sistemele portabile MANPAD MISTRAL . O investiție de 625 de milioane de euro care ne aliniază, în sfârșit, la realitățile dure ale frontului din vecinătate.
În ultimele două luni, Ucraina și Rusia au acceptat două încetări temporare ale focului pentru a repara liniile de înaltă tensiune care asigură alimentarea externă a centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), aflată sub control rusă din martie 2022. Cele două linii – Dniprovska (750 kV) și Ferosplavna-1 (330 kV) – reprezintă ultimele conexiuni critice dintre centrală și rețeaua electrică ucraineană. Fiecare întrerupere pune în pericol funcționarea sistemelor de siguranță ale centralei și crește riscul unui accident nuclear major.
Autoritățile trebuie să crească numărul persoanelor care se identifică drept ruse și vorbesc limba rusă în teritoriile ucrainene anexate. Acest lucru rezultă dintr-un document publicat marți (25.11.2015), semnat de președintele rus, Vladimir Putin, și raportat astăzi de agenția Reuters. Decretul, numit Strategia Națională de Politică Rusă pentru perioada până în 2036, stabilește obiectivul ca 95% din populația țării să se considere rusă.
MAE anunță adoptarea proiectului de lege privind sancțiunile internaționale. De asemenea, Guvernul propune modificarea OUG 202/2008 pentru a crea un nou mecanism de intervenție - ”supravegherea extinsă” - destinat protejării economiei românești în contextul sancțiunilor internaționale.
Armata Statelor Unite ale Americii se află într-o cursă strategică, forțată de realitățile câmpului de luptă din Ucraina, pentru a-și reconfigura apărarea împotriva sistemelor aeriene fără pilot (UAS), devenite principala amenințare de tip low-cost.
Planul de lungă durată al Canadei de a achiziționa o flotă de 88 de avioane de luptă F-35A Lightning II, esențială pentru modernizarea Forțelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF), a intrat într-o fază de reexaminare politizată. În centrul acestei dezbateri strategice se află propunerea Suediei de a furniza avioane JAS 39 Gripen E/F, cu promisiunea fermă a unei baze industriale și de cercetare-dezvoltare pe teritoriul canadian.
Maria Britanie a anunțat recent că Marina Regală a „interceptat” două nave rusești, mai exact corveta Stoiki și petrolierul Elna, în timp ce traversau Strâmtoarea Mânecii, fapt ce a declanșat o întreagă operațiune de propagandă în presa rusă. Moscova respinge versiunea britanică și acuză Regatul Unit al Marii Britanii de „escaladare artificială” a tensiunilor pe mare.
„O schimbare strategică” este modul în care John Phelan, secretarul Marinei, descrie decizia SUA de a abandona programul fregatelor din clasa Constellation.
Timp de decenii, după cataclismul celor două războaie mondiale, Germania a fost privată de o capacitate militară majoră. Cu un PIB uriaș de aproape 5 trilioane de euro, dublu față de cel al Rusiei, generat de cea mai puternică economie a Europei, Germania a rămas mult în urmă în ultimele decenii în ceea ce privește puterea militară. Dar lucrul acesta s-a schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Un incendiu izbucnit la un depozit de muniţie de la Mija a fost semnalat, miercuri, iar la momentul când pompierii au ajuns la faţa locului focul era stins, 25 de persoane fiind evacuate.
Suedia a anunțat că va selecta un furnizor la începutul anului viitor pentru a achiziționa patru fregate noi, o achiziție de miliarde de dolari, ca parte a dezvoltării intensive a armatei Suediei și a furnizării de nave de război mai mari în urma invaziei Rusiei în Ucraina și a intrării țării în NATO.
Președintele american Donald Trump a declarat că Federația Rusă a fost de acord cu unele concesii într-un plan de pace menit să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, a relatat Reuters, adăugând că Trump nu mai insistă asupra termenului limită inițial de joi pentru ca Ucraina să accepte planul de pace.
Emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, i-a oferit sfaturi consilierului rus Iuri Ușakov, consilierul lui Vladimir Putin, cu privire la modul de a dialoga cu liderul de la Casa Albă în legătură cu conflictul din Ucraina, potrivit unei discuții telefonice la care Bloomberg susține că a avut acces. Discuția a avut loc în octombrie, înainte de o întrevedere între Donald Trump și Volodimir Zelenski, unde s-a discutat inclusiv despre livrarea de rachete Tomahawks.
Beijingul avertizează asupra posibilelor consecințe după ce Japonia anunță planuri de desfășurare a rachetelor.
DefenseRomania a participat la conferința internațională „Israel and Central Europe post October 7th” organizată la Budapesta de Europe Israel Press Association (EIPA), unde mai mulți experți, cadre academice și jurnaliști din Europa Centrală și de Est s-au reunit. Subiectele conferinței au fost relațiile Israelului cu statele din regiune, dar și arhitectura geostrategică din Orient după războiul din Gaza generat de atacul grupării teroriste Hamas din 7 octombrie 2023.
Ucraina pare să fi făcut o concesie majoră, dar calculată strategic. Potrivit unor surse oficiale citate de Financial Times și Kyiv Independent, Kievul a acceptat o limitare a efectivelor sale militare la 800.000 de oameni pe timp de pace.
În timp ce Ucraina număra cele 460 de drone și 22 de rachete balistice lansate de Rusia într-o singură noapte, la mii de kilometri distanță, într-un hotel din Abu Dhabi, se redesenează harta de securitate a Europei. Diplomația de război nu a fost niciodată o chestiune de morală absolută, ci de oportunitate cinică și raporturi de forță. Iar informațiile scurse în ultimele 24 de ore confirmă un lucru cert: administrația Trump a apăsat pedala de accelerație, forțând o închidere a conflictului care pare să fi trecut de faza „dacă” și a intrat în faza „cum”.
Ucraina a reușit o lovitură de precizie împotriva Complexului Tehnico-Științific Beriev (TANTK) din Taganrog, eliminând două active militare rare care sunt, practic, imposibil de înlocuit pentru industria de apărare rusă. Imaginile din satelit analizate pe 25 noiembrie confirmă distrugerea ,,laboratorului aeropurtat A-60'', o aeronavă purtător de arme laser, și a unui prototip pentru viitorul program de aeronave de avertizare timpurie al Rusiei.
Realitatea dură a războiului de uzură din Ucraina a impus treptat o schimbare radicală de design a vehiculelor militare occidentale, forțând trecerea de la platforme optimizate aerodinamic la vehicule blindate adaptate pentru a supraviețui pe un câmp de luptă săturat de amenințări.
Președintele Volodimir Zelenski va vizita SUA în următoarele zile pentru a finaliza un acord de pace cu președintele Donald Trump privind încheierea războiului Ucrainei cu Rusia. Ucraina ar fi ajuns astfel la un acord pe planul de pace propus de SUA, pentru care s-a negociat intens în ultimele zile.
Elbit spune că turela UT30 MK2, care poate fi integrată pe mai multe tipuri de MLI-uri e deja fabricată în proporție de 50% în România, deocamdată, pentru clienți externi.
Armata suedeză a înaintat guvernului un raport strategic prin care recomandă imperativ achiziționarea unor sisteme de rachete cu o rază de acțiune extinsă, de până la 2.000 de kilometri. Această capacitate ofensivă ar permite forțelor suedeze să angajeze ținte militare și elemente de infrastructură critică situate adânc în teritoriul Federației Ruse, inclusiv în zona metropolitană a Moscovei, redefinind astfel parametrii de descurajare pe flancul nordic al Alianței Nord-Atlantice.
Într-o intervenție simultană pe RTL și M6, președintele francez Emmanuel Macron a rostit, poate pentru prima dată cu o claritate lipsită de echivoc, ceea ce analiștii spațiului ex-sovietic avertizează de ani de zile: Europa nu se află în pragul unui conflict, ci este deja angrenată într-unul. Nu vorbim încă de blindate pe Champs-Elysees, ci de un război hibrid, total și cotidian, purtat de Rusia împotriva infrastructurii critice și a coeziunii sociale din Vest.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a făcut declarații de presă, marți dimineață, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, precizând că rămășițele unei drone au fost identificate în județul Vaslui, iar avioanele Eurofighter germane și F-16 ale României au încercat angajarea ei, dar nu au mai doborât-o din cauza riscului asupra populației.
Moscova a respins planul prezentat de liderii europeni drept contrapropunere la documentul iniţial american privind Ucraina, apreciind că acesta este „la prima vedere complet neconstructiv şi nu ni se potriveşte”, a declarat consilierul prezidenţial rus Yuri Ushakov pe 24 noiembrie 2025.
Avioane Eurofighter Typhoon aliate au interceptat în premieră în ultimii cinci ani un Tupolev Tu-134A-4 al Forțelor Aerospațiale Ruse. Tu-134A-4, supranumit și „Perla Neagră”, e o prezență rară și a fost interceptat la finalul săptămânii trecute de avioane Eurofighter italiene aflate în misiune de Poliție Aeriană în statele baltice.
În urma atacului masiv asupra Ucrainei, în noaptea de luni spre marți, sistemele de supraveghere a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale a R. Moldova au detectat, în dimineața zilei de 25 noiembrie, șase drone care traversau neautorizat spațiul aerian național, anunță Ministerul Apărării.
Imprevizibilitatea politicii externe a administrației Trump - care oscilează între presiuni brutale și propuneri de pace neașteptate - ne face să ne gândim tot mai mult că Washingtonul nu acționează totuși haotic, ci aplică în mod deliberat o formă de ambiguitate strategică adaptată la un climat geopolitic dominat de agresiunea Rusiei și ascensiunea Chinei.
Radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat o țintă care se îndrepta spre spațiul aerian național, în dimineața de 25 noiembrie, în proximitatea județului Tulcea, fiind ridicate în aer, la ora 06.28, două aeronave germane Eurofighter Typhoon, de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru monitorizarea situației.
Aliații Kievului discută despre cum să umple golul în furnizarea de informații de cercetare către Ucraina dacă Statele Unite refuză să mai transfere aceste date, a declarat, pe 23.11.2025, pentru Politico, șeful interimar al programului de inovare DIANA (Defense Innovation Accelerator for the North Atlantic) al NATO, James Appathurai.
