O rachetă intactă de ultimă generație StormBreaker a fost descoperită în deșert.

Royal Navy a confirmat în urmă cu puțin timp că nave de război ale Federației Ruse, inclusiv fregata modernă Amiral Golovko, au intrat în apele teritoriale ale Marii Britanii. Navele ruse au fost rapid „vânate” de nave britanice. Londra a ridicat inclusiv un elicopter în cadrul operațiunii. Provocarea Rusiei se înscrie în contextul unui joc de șah pe care Rusia și NATO îl joacă de mai mult timp, într-un context internațional extrem de periculos. Astfel de incidente, care de regulă au ca obiectiv testarea reacției adversarului, sunt tot mai dese, Rusia apelând la violarea spațiului aerian sau maritim și în Europa de Est.

În ultima perioadă, Rusia a efectuat o serie de mișcări ale navelor militare în zona Mării Mediterane, care arată faptul că, după pierderea accesului în portul Tartus din Siria, Marina rusă nu-și mai găsește locul în regiune, folosind pentru escale porturi din Egipt și chiar Algeria.

Administrația Trump a avertizat că ar putea exista „consecințe grave” în ceea ce privește planul Rusiei de a construi o bază navală în Sudan. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat recent că „Statele Unite sunt la curent cu presupusul acord dintre Rusia și Forțele Armate Sudaneze (SAF) privind înființarea unei facilități navale rusești pe coasta Sudanului. Încurajăm toate țările, inclusiv Sudanul, să evite orice tranzacții cu sectorul de apărare al Rusiei, care ar putea declanșa consecințe grave, inclusiv sancțiuni asupra entităților sau persoanelor asociate cu aceste tranzacții.”

Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a anunțat că, pe 18.04.2025,  fregata Amiral Golovko a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Oceanul Atlantic, unde va continua să îndeplinească misiuni în cadrul primului său marș de lungă durată.

Reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a declarat, pe 18.04.2025, că bazele militare rusești din Siria rămân în vigoare, iar Moscova continuă dialogul cu guvernul de tranziție.

România are planuri ambițioase pentru înzestrarea armatei, dar rămâne de văzut câte dintre acestea se vor concretiza. Până acum, barierele birocratice, politice și legislative au făcut ca o serie de proiecte majore pentru Armata României să se amâne cu anii.

Surse de monitorizare a navigației au informat, pe 15.04.2025, că nava rusească de cercetare radioelectronică Viktor Leonov a traversat Strâmtoarea Gibraltar și a intrat în Marea Mediterană.

Demersul Rusiei de a căuta noi locații pentru a-și desfășura aviația strategică în regiunea Indo-Pacific este un semnal de alarmă pentru Occident. În ultimii ani, Forțele Aerospațiale Ruse (VKS) au înaintat mai multe cereri Indoneziei pentru că avioanele lor cu rază lungă de acțiune Il-76 și Tu-95 să aterizeze la baza aeriană Manuhua din Biak Numfor, provincia Papua. Unele dintre aceste cereri au fost satisfăcute.

Serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Baltică (FRMB) a informat că, pe 15.04.2025, flota a început desfășurarea unor exerciții de amploare, care au ca scop protejarea navigației.

Serviciul de presă al Flotei ruse de Nord a informat, pe 14.04.2025, că, în acvatoriul Mării Mediterane, a fost executat exercițiul naval bilateral Podul Prieteniei-2025 cu participarea unor nave de luptă și auxiliare aparținând Forțelor Navale ale Federației Ruse și Egiptului.

Coreea de Nord ar putea echipa noua fregată cu o rachetă balistică hipersonică pe care a pretins că a testat-o cu succes în ianuarie

Potrivit informațiilor publicate de Departamentul american al Apărării la 11 aprilie 2025, Statele Unite și Panama au încheiat un acord istoric în domeniul apărării care intensifică cooperarea militară și acordă navelor de luptă și celor auxiliare americane acces „prioritar și gratuit” prin Canalul Panama. Acordul, semnat în timpul recentei vizite a secretarului american al apărării, Pete Hegseth, în Panama, este poziționat ca parte a unei strategii mai ample de îmbunătățire a securității regionale, de consolidare a legăturilor bilaterale în domeniul apărării și de contracarare a influenței tot mai mari a Chinei în apropierea unuia dintre cele mai strategice coridoare maritime din lume.

Portalul francez Zone Militaire a informat vineri, 11.04.2025, că, având în vedere că trei sferturi din cablurile submarine ale emisferei trec prin zona sa economică exclusivă (ZEE) și că reprezintă un punct sensibil al NATO (din care nu face parte) din cauza capacităților sale militare slabe, Irlanda raportează în mod regulat prezența navelor și submarinelor de informații rusești în apele de care este responsabilă.

Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, reprezentanții Forțelor Aeriene ale Ucrainei au anunțat, pe 12.04.2025, că un pilot de F-16 și-a pierdut viața în timp ce îndeplinea o misiune de luptă.

Compania Hyundai Heavy Industries (HD HHI) din Coreea de Sud a găzduit la sediul său din Ulsan, la 18 martie 2025, o ceremonie de predare a navei Jeongjo the Great care este echipată cu sisteme Aegis. În timpul evenimentului, HD HHI a declarat că poate construi până la cinci distrugătoare Aegis pe an pentru Marina SUA dacă cooperarea bilaterală este pregătită să extindă această capacitate industrială de producţie.

Politicienii români par să se arate cu degetul când vine vorba de subiectul navelor de suprafață care ar trebui să intre în dotarea Armatei României. De la ce a plecat totul? De la achiziția unei corvete ușoare din Turcia.

AUKUS se transformă dintr-un parteneriat tehnologic/militar, într-un test politic de încredere strategică între SUA și parteneri.

Rachetele de croazieră Neptune au fost modernizate semnificativ, și dispun acum de o capacitate de lovire mult mai ridicată decât rachetele care au lovit nava Moskva acum trei ani.

Anul trecut, compania americană SailDrone a dezvăluit o nouă generație a dronei de suprafață [USV] „Surveyor”, care are particularitatea de a fi echipată cu o velă înaltă de 13 metri. La vremea respectivă, USV-ul, care are lungimea de 20 de metri și masa 15 tone, era echipată cu radar, camere de luat vederi, un sistem de identificare automată [AIS] și sonde batimetrice.

Președintele interimar Ilie Bolojan a confirmat informațiile publicate pe surse de DefenseRomania: România cumpără o corvetă ușoară din Turcia. Întrebarea la care a răspuns președintele interimar a fost „de ce?”, în contextul în care la Galați se produc nave de luptă moderne.

După cum reiese dintr-o serie de imagini publicate pe reţelele de socializare, pe 3 aprilie 2025, Rusia continuă construcția celei mai mari nave de război pe care a construit-o de la Războiul Rece până în prezent, nava de asalt Ivan Rogov din clasa Proiect 23900. Potrivit imaginilor, nave se afla la șantierul naval Zaliv situat în orașul Kerch din Crimeea, aflat în prezent sub control rusesc. Destinată să devină noua navă amiral a Flotei Mării Negre, Ivan Rogov depășește semnificativ dimensiunea crucișătorului cu rachete Moskva din clasa Slava, scufundat în 2022 după un puternic atac ucrainean.

Senzori de spionaj ruseşti au fost găsiți în apele teritoriale ale Marii Britanii, poziționați periculos de aproape de submarinele nucleare din clasa Vanguard ale Royal Navy. După cum a relatat The Sunday Times, aceste dispozitive au fost descoperite de forțele navale, unele ajungând pe țărm, iar altele fiind detectate de nave specializate în vânătoare de mine.

S-a încercat de mai multe ori în ultimele luni „marea cu sarea”, în Marea Roșie. Nu mai târziu de luna trecută portavionul american USS Harry S. Truman a fost ținta rebelilor Houthi susținuți de Iran, care au lansat rachete balistice și drone asupra portavionului american.

Ministerul danez al Apărării a făcut furori cu anunțul său din 30 martie referitor la un plan naval ambițios care vizează achiziționarea a cel puțin 26 de nave noi și trasează planuri pe termen scurt și lung pentru achizițiile, capacitățile și obiectivele strategice ale Royal Danish Navy și ale Naval Home Guard.

Ca parte a unei acțiuni militare majore, Statele Unite au prelungit desfășurarea USS Harry S. Truman în Orientul Mijlociu și au trimis USS Carl Vinson în regiune. Această escaladare vine în contextul în care Washingtonul urmărește să contracareze posibilele amenințări din partea Iranului și să sprijine operațiunile militare în curs împotriva rebelilor din Yemen.

Industria de apărare, dezvoltarea ei prin investiții în noul context internațional în care Europa încearcă să își redefinească strategia inclusiv industrială și de securitate, sunt sintagme pe care le auzim la fiecare a treia propoziție. La nivel decizional însă lucrurile stau în cel mai fericit caz ilogic. Vă propunem azi să ne aruncăm un ochi pe achiziția României nave de patrulare, cunoscute popular și sub denumirea de corvete ușoare. O achiziție care se va face din Turcia.

Surse politice și din industria de apărare au confirmat pe canale diferite pentru DefenseRomania că România va achiziționa o corvetă ușoară din Turcia. O decizie care ridică multe sprâncene.

În timp ce o mare parte din Flota Rusiei din Marea Neagră rămâne efectiv blocată în porturi de teama atacurilor cu drone și rachete ucrainene, un înalt oficial de la Kremlin a schițat planuri ambițioase pentru a „consolida” forța navală decimată. Nikolai Patrușev, o figură-cheie a aparatului de securitate al lui Putin, a anunțat că flota va fi consolodata în „anii următori” cu fregate noi, corvete, aviație și, cel mai important, „sisteme maritime robotizate”.

După ce a pierdut contractul pentru avionul de generația a șasea în fața rivalului Boeing, Lockheed Martin contraatacă cu o nouă viziune pentru cel mai de succes produs al său. CEO-ul Jim Taiclet propune transformarea F-35 într-o „punte” tehnologică spre viitorul F-47, o soluție menită să acopere un posibil decalaj de capabilități de până la zece ani.

 Viena, cunoscută și acceptată tacit ca principalul “nod de penetrare” al Rusiei în geopolitica europeană - datorită poziției sale neutre, a deschiderii economice cu Moscova, rolului diplomatic european și a marii densități a rețelelor de spionaj ruse prezente, menite să valorifice toate acestea - se apropie tot mai mult de un moment de cotitură în modul cum se raportează la acțiunile Kremlinului. 

Șeful serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR), Kirilo Budanov, a descris parteneriatul cu SUA ca fiind unul stabil și pragmatic, dezvăluind rolul de „arhitect principal” al Trimisului Special american, generalul (r) Keith Kellogg. Într-o analiză detaliată, Budanov a explicat cum gestionează Kievul cu optimism complexitatea relației cu Washingtonul.

Orologiul strategic al Europei a fost setat la un nou termen limită, unul alarmant de apropiat: 2027. Noul Comandant Suprem al Forțelor Aliate în Europa (SACEUR), generalul american Alexus Grynkewich, a confirmat direct prim-ministrului polonez Donald Tusk evaluările serviciilor de informații americane care indică faptul că Rusia ar putea atinge capacitatea operațională pentru o confruntare militară cu NATO în mai puțin de doi ani.

În fața unei Rusii care își accelerează producția de rachete balistice la un nivel alarmant, strategia defensivă a Europei se dovedește a fi periculos de inadecvată. În timp ce Moscova are capacitatea de a produce anual până la 1.000 de rachete balistice avansate, calculele reci arată că întregul continent european poate spera să intercepteze mai puțin de o treime din acest număr, creând un decalaj strategic ce subminează fundamental descurajarea convențională.

Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă (26.07.2025) că a capturat a doua localitate din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. După satul Dachne, Maliyivka este următorul sat cucerit în timpul ofensivei rusești în regiunea cunoscută, printre altele, pentru minele de cărbune, scrie agenția de presă slovacă TASR, care a preluat informații pe această temă de la TASS și AFP.

Pe fondul accentuării crizei umanitare din Fâșia Gaza, poziția Franței privind recunoașterea Palestinei ca stat pare să câștige teren în Europa. Parlamentari britanici din nu mai puțin de nouă partide politice au semnat recent o scrisoare comună adresată prim-ministrului Keir Starmer, prin care solicită guvernului recunoașterea statului palestinian independent.

Prin noua sa inițiativă, „Pariul Tehnologic”, anunțată pe 25 iulie, Ucraina își propune o consolidare radicală a apărării sale aeriene. Elementul central al acestui efort este directiva președintelui Volodimir Zelenski adresată industriei de apărare: atingerea unei capacități zilnice de producție de cel puțin 1.000 de drone interceptoare, menite să anihileze amenințarea reprezentată de atacurile masive ale Rusiei.

Portalul rusesc de propagandă Topwar.ru, o portavoce a Moscovei, a informat, pe 27.07.2025, preluând o știre a agenției Reuters, că serviciile de informații sud-coreene au ajuns la concluzia că armata rusă pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, cu sprijinul militarilor nord-coreeni.

Saga rușinoasă a unicului portavion al Rusiei, Amiral Kuznetsov, pare să se apropie de finalul său inevitabil. Andrei Kostin, șeful corporației de stat care gestionează șantierele navale, a confirmat că se ia în considerare vânzarea sau casarea navei, o admitere publică a faptului că această relicvă a puterii navale sovietice a devenit o povară financiar și industrial pe care Rusia nu și-l mai poate permite. Decizia marchează nu atât o reorientare strategică, cât recunoașterea unui eșec prelungit.

Într-o lume civilizată, prima noapte dintr-un weekend în Ucraina ar trebui să decurgă în liniște, animată doar de efuziunile tinerilor. În schimb, la 80 de ani după cel de-al Doilea Război Mondial, când se presupune că s-au învățat toate lecțiile ororilor de atunci, ucrainenii își petrec nopțile în adăposturi antiaeriene, încercând să se ferească de rachetele și dronele ucigașe lansate de forțele ruse.

Ucraina își extinde rapid câmpul de luptă împotriva agresiunii ruse, mutând conflictul din tranșeele fizice în domeniul cibernetic. Cea mai recentă și mai îndrăzneață operațiune a sa, un atac cibernetic masiv care a paralizat timp de mai multe zile administrația instalată de Rusia în Crimeea, demonstrează o escaladare strategică: utilizarea capabilităților ofensive digitale nu doar pentru a se apăra, ci pentru a destabiliza controlul rusesc din interior.

Statele Unite și-au reafirmat angajamentul de a consolida pilonul estic al NATO, semnând ieri, 25 iulie, un acord pentru a oferi Poloniei garanții în valoare de 4 miliarde de dolari prin programul de Finanțare Militară Externă (FMF). Deși oficial fondurile sunt destinate „modernizării forțelor armate poloneze”, surse americane citate de publicația Defence24.pl indică faptul că finanțarea este direct legată de ambițiosul program de modernizare a flotei de avioane F-16C/D la standardul avansat F-16V.

Pentru prima dată a fost prezentată versiunea în configurație românească a blindatului 4x4 Cobra II, la IDEF 2025, cea mai mare expoziție de tehnică militară care a avut loc la Istanbul, în Turcia, și la care a participat și DefenseRomania. Din discuțiile purtate cu producătorul Otokar, se pare că blindatul Cobra II al României a întors multe priviri.

Ca răspuns direct la lecțiile învățate din Ucraina și la nevoia critică de interoperabilitate pe flancul estic al NATO, Armata SUA presează agresiv pentru o „platformă de lansare comună”, capabilă să tragă atât muniții ofensive, cât și defensive, provenite de la orice națiune aliată. Obiectivul, potrivit unui general de top al Armatei SUA în Europa, este un sistem unic, menit să depășească obstacolele birocratice de utilizare și să faciliteze accesul la rezervele de muniție ale alianței.

În ciuda unui istoric marcat de depășiri de buget și întârzieri, F-35 Lightning II a devenit, de facto, avionul de luptă preferat al Alianței Nord-Atlantice. Paisprezece dintre cele 32 de state membre NATO, inclusiv România, Germania, Polonia și Finlanda, au comandat deja aeronava. 

Forțele Aeriene Regale Thailandeze (RTAF) au executat ieri, 24 iulie, lovituri aeriene cu avioane F-16 împotriva unor poziții militare cambodgiene, marcând cea mai serioasă escaladare a conflictului la frontieră dintre cele două națiuni din ultimul deceniu.

Facand o evaluare tranșantă a războiului din Ucraina, generalul-locotenent (r) Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane în Europa, susține că Occidentul deține, dar ezită să folosească, instrumentele decisive care ar putea sugruma efortul de război al Rusiei.

Armata Statelor Unite a anunțat că șase unități majore vor fi dislocate în Europa și Orientul Mijlociu în toamna acestui an, ca parte a rotațiilor periodice menite să mențină o prezență avansată robustă și să reconfirme angajamentele față de aliați. Grosul forțelor, incluzând blindate grele, artilerie și aviație de luptă, este destinat Europei pentru a susține Operația Atlantic Resolve, o misiune esențială pentru consolidarea flancului estic al NATO și descurajarea agresiunii ruse.

O întâlnire între președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, ar putea fi doar ultimul pas în rezolvarea conflictului din Ucraina, a declarat astăzi (25.07.2025) purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit acestuia, o astfel de întâlnire ar trebui să servească la confirmarea unui acord între cele două părți, care în prezent pare să fie foarte departe.

O decizie recentă a Departamentului de Stat al SUA, care aprobă o vânzare militară de 172 de milioane de dolari către Ucraina, scoate în evidență un paradox al conflictului: eficiența remarcabilă a sistemului de rachete MIM-23 HAWK, vechi de peste 60 de ani. Pachetul, anunțat pe 23 iulie 2025 și destinat mentenanței acestor sisteme, confirmă rolul pe care această platformă, proiectata in perioada Războiului Rece, continuă să-l joace în apărarea spațiului aerian ucrainean.

România va achiziționa sistemul de apărare antiaeriană Spyder de la compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems. Însă, dincolo de acordul-cadru evaluat la peste 2 miliarde de euro, rapoarte din surse locale și speculații din industria poloneză de apărare sugerează că programul SHORAD-VSHORAD va avea o configurație neobișnuită, integrând și rachete Piorun, testate în luptă.

Relația SUA-Ucraina în materie de cooperare militară merge în ambele sensuri și nu se rezumă doar la achiziția de tehnică de luptă americană. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a ajuns la un acord cu președintele american Donald Trump privind achiziția de drone ucrainene de către Statele Unite.

T-14 Armata e prezentat de ani de zile de presa rusă și de oficialii de la Moscova ca fiind „cel mai performant tanc principal de luptă din lume”, integrând tehnologii de ultimă generație. Pe hârtie proiectul este impresionant. Realitatea din „teren” însă diferă iar industria de apărare rusă a întâmpinat numeroase dificultăți și probleme în programul T-14 Armata. În fapt, rușii s-au axat mai mult pe T-90 Proryv - cea mai modernă versiune a T-90 - pe care de altfel au utilizat-o intens și în Ucraina. T-14 a fost pe front 11 secunde, dar doar pentru material de propagandă.

Generalul Valerii Zalujnîi, fostul arhitect al apărării Ucrainei, a lansat un avertisment tranșant ce reflectă realitățile dure ale conflictului: războiul de agresiune al Rusiei riscă să se prelungească până în 2034. Potrivit acestuia, un astfel de scenariu poate fi evitat doar printr-o revizuire fundamentală a strategiei de apărare și de mobilizare a resurselor, atât de către Kiev, cât și de către aliații săi.

Ucraina a primit confirmarea că va primi trei sisteme Patriot din cele 10 necesare. Germania și-a confirmat disponibilitatea de a livra două sisteme, iar Norvegia și-a confirmat disponibilitatea de a livra unul, a declarat Volodimir Zelenski.

Guvernul german a exclus vineri posibilitatea de a urma exemplul Franţei şi să recunoască statul palestinian, estimând că acest pas necesar către soluţia a două state (israelian şi palestinian) trebuie să se desfăşoare abia la sfârşitul procesului de pace, relatează agenţiile Agerpres, Reuters şi EFE.

Parlamentul European și președinția daneză au convenit miercuri asupra dispozițiilor finale care permit utilizarea fondurilor politicii de coeziune pentru noi priorități ale UE, inclusiv industria de apărare, protejarea frontierei estice a UE și apărarea civilă. Modificarea se aplică perspectivei bugetare actuale, care acoperă anii 2026 și 2027.

La târgul internațional de apărare IDEF 2025 de la Istanbul, Compania Națională ROMARM a anunțat două parteneriate strategice. Președintele Consiliului de Administrație, Constantin Alexie Cotan Bodolan, a confirmat că ROMARM a agreat semnarea unui contract cu Century Arms pentru exportul armelor semiautomate Micro Draco în Statele Unite ale Americii, dar și începutul unei colaborări cu producătorul german Heckler & Koch. Dacă în ceea ce privește colaborarea cu producătorul german e un prim pas spre o producție comună, acordul pentru armele Micro Draco care vor ajunge pe piața civilă din SUA - nu pe cea militară - e o continuare a colaborării în contextul în care americanii de la Century Arms distribuie deja armele românești Micro Draco pe piața civilă americană.

Forțele Aeriene ale SUA nu vor cumpăra avioane de vânătoare F-35 în cantități mari până la finalizarea producției Blocului 4, a declarat șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, David Allvin. Pentagonul va prelua doar 44 dintre acestea în acest an și doar 26 în următorul an fiscal.