Premiul a devenit obsesia supremă a lui Donald Trump, unul pe care el îl consideră bine meritat pentru eforturile sale de a pune capăt conflictelor din întreaga lume, inclusiv războiului dintre Israel și Hamas în Fâşia Gaza, notează RADOR care citează CNN. O soluție durabilă a acestui conflict de 21 de luni va depinde, în parte, de disponibilitatea lui Benjamin Netanyahu de a accepta un acord care să pună capăt complet luptelor.
„În acest moment, el instaurează pacea într-o țară, în regiune după regiune. Așadar, domnule președinte, doresc să vă prezint scrisoarea pe care am trimis-o Comitetului Nobel; aceasta vă nominalizează pentru Premiul Nobel pentru Pace, pe care îl meritați din plin și pe care ar trebui să îl primiți”, a spus Benjamin Netanyahu în timpul cinei de la Casa Albă, întinzându-se peste masă pentru a-i înmâna documentul lui Donald Trump.
„Mulțumesc foarte mult. Nu știam asta. Uau! Venind din partea dumneavoastră, în special, acest lucru este foarte semnificativ. Mulțumesc foarte mult, Bibi”, a răspuns Donald Trump, aparent emoționat. Pentru Donald Trump, un acord care să pună capăt războiului din Fâşia Gaza ar fi un alt punct important atât în efortul său de a câștiga Premiul Nobel, cât și în încercarea sa îndelungată și extrem de dificilă de a consolida pacea în Orientul Mijlociu, ca parte a moștenirii sale.
„Opresc războaiele. Opresc războaiele şi urăsc să văd oameni uciși”, a declarat luni Donald Trump, la începutul cinei cu premierul israelian. Donald Trump îl consideră în mod clar pe Benjamin Netanyahu un aliat esențial în atingerea acestui obiectiv în Orientul Mijlociu, deși președintele l-a criticat ocazional pe liderul israelian atunci când acesta părea să devină un obstacol. Acum, Donald Trump are nevoie ca atât Hamas, cât și Benjamin Netanyahu să accepte condiții pe care fiecare le-a respins anterior, și anume formularea referitoare la faptul că încetarea focului va pune capăt războiului.
„Ne-am simțit foarte bine, aș spune că a fost mult de lucru, dar am obținut recent un rezultat excelent. Și vom avea multe rezultate excelente”, a spus Donald Trump, făcând aparent referire la bombardamentele din Iran care au vizat instalațiile nucleare ale țării. După luni de progres lent, pare să existe un nou impuls către încheierea unui acord. „Președintele ar putea exercita presiuni asupra prim-ministrului, dar ar putea și oferi stimulente – ‘morcovi’, dacă vreți. Una dintre acestea ar fi menținerea opțiunii militare în ceea ce privește Iranul, dacă Iranul încearcă să reconstruiască unele dintre instalațiile nucleare distruse sau anihilate – o decizie foarte dificilă, având în vedere opoziția profundă a opiniei publice americane față de o implicare militară americană suplimentară în Iran”, a declarat Michael Oren, fostul ambasador israelian în Statele Unite.
Negociatorii din Israel și Hamas s-au aflat în Qatar pentru a discuta detaliile unui armistițiu de 60 de zile, care ar include eliberarea treptată a ostaticilor și ar permite fluxul de noi ajutoare în enclava asediată. Trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, intenționează să se alăture negocierilor la sfârșitul acestei săptămâni, a declarat luni Casa Albă, ceea ce indică faptul că negocierile continuă să înregistreze progrese. Qatar a prezentat ultima propunere la începutul săptămânii trecute, iar aceasta a fost rapid acceptată de Israel. Planul încerca să răspundă uneia dintre cerințele cheie ale Hamas, și anume că orice acord de încetare a focului ar duce la încetarea completă a războiului.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat miercuri Rusia pentru multiple încălcări ale drepturilor omului care au avut loc în urma operaţiunilor desfăşurate din 2014 în regiunea Donbas din Ucraina şi a războiului declanşat în februarie 2022, şi pentru doborârea zborului MH17 în iulie 2014, relatează Agerpres și AFP.
CNN a publicat o înregistrare audio în care Donald Trump le spunea donatorilor, în campania sa de realegere din luna mai a anului trecut, că, dacă Rusia ar invada Ucraina sau China ar invada Taiwanul, ar bombarda Moscova și Beijingul.
Ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, a oferit o perspectivă amplă asupra rolului Franței în arhitectura de securitate europeană și euroatlantică, subliniind implicarea activă a Parisului în conturarea direcțiilor strategice ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene. El a vorbit inclusiv de dimensiunea descurajării nucleare.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a purtat discuții cu președintele american Donald Trump pentru a doua oară într-o perioadă scurtă de timp, în timpul vizitei sale în Statele Unite. Subiectele abordate au fost situația din Fâșia Gaza și Iranul.
Berlinul intenționează să cumpere 3.500 de vehicule blindate (tancuri și transportoare blindate) pentru Bundeswehr. Această comandă importantă este destinată echipei noilor unități NATO.
Suedia a semnat acorduri în valoare de peste 5 miliarde de coroane suedeze (526,02 milioane de dolari) cu companiile Rheinmetall din Germania şi Nammo din Norvegia pentru livrarea de muniţie de artilerie, a anunţat marţi Ministerul Apărării de la Stockholm, transmit Agerpres și Reuters.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a sosit luni la Casa Albă pentru o întrevedere cu preşedintele american, Donald Trump, căruia i-a adus ceea ce a devenit cadoul suprem pentru președintele Trump: o scrisoare prin care îl nominalizează pentru Premiul Nobel pentru Pace.
HUR/GUR (Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei) a publicat un ordin rusesc de refacere cu personal a bazei militare rusești din Armenia.
În cursul zilei de 07.07.2025, Roman Starovoitz s-a sinucis după ce președintele rus, Vladimir Putin, l-a demis din funcția de ministru al transporturilor. Acest lucru a fost raportat pentru prima dată de o sursă anonimă a ziarului Izvestia, care a fost citată de alte mass-media rusești. Starovoitz a fost găsit mort în mașina sa în Odintsovo, lângă Moscova, a confirmat ulterior Comitetul de Investigații al Rusiei.
SBU a reținut un agent al FSB care dirija bombardamentele rusești asupra Hersonului.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut un 'schimb bun' de opinii în cursul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump în problema tarifelor vamale, a declarat luni unul dintre purtătorii de cuvânt ai executivului european, citat de Agerpres, AFP și Reuters.
Numărul copiilor ucraineni uciși, în perioada martie – mai, a crescut semnificativ.
Liderii din BRICS, grupul celor 11 mari ţări emergente, au cerut duminică o "încetare imediată a focului" şi o "retragere completă" a Israelului din Fâşia Gaza, într-o declaraţie comună publicată în timpul unui summit la Rio de Janeiro, relatează AFP.
Sesiunea din iulie a Parlamentului European care începe luni va avea drept principale puncte pe agendă dezbaterea și votarea unei moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, pregătirea summitului UE-China și dezbaterea celor mai recente evoluții din Orientul Mijlociu, iar prim-ministrul danez Mette Frederiksen va prezenta prioritățile președinției daneze a Consiliului UE, care a început săptămâna trecută.
Ministrul de Externe declară că sutudiasă posibilitatea redeschiderii în siguranţă a Consulatului României din Odesa.
Două agenții de informații olandeze au declarat vineri că Rusia își intensifică utilizarea armelor chimice interzise în Ucraina, inclusiv a gazului toxic cloropicrină, din perioada Primului Război Mondial.
Comentariile lui Wang vin într-un moment în care sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina slăbește. Marți, Departamentul Apărării al SUA a suspendat livrările către Ucraina de sisteme de armament cheie, posibil, chiar și rachete de apărare aeriană Patriot.
Așa cum bine remarca și postarea MApN, pregătirea de azi este siguranța de mâine.
În epoca actuală, marcată de schimbări accelerate și riscuri suprapuse, noțiunea de securitate națională nu mai poate fi privită exclusiv prin prisma aparatelor de apărare sau a granițelor fizice. Securitatea a devenit un concept fluid, profund interconectat cu politicile economice, sociale, educaționale și demografice ale statelor. Așa cum a susținut Școala de la Copenhaga, securitatea poate fi discutată și apărată în termeni economici, societali, ecologici sau identitari. În această arhitectură conceptuală extinsă, România are nevoie de instituții care, dincolo de mandate tehnice, contribuie la stabilitate, coeziune și dezvoltare durabilă. Iar una dintre cele mai importante este Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Președintele rus Vladimir Putin va discuta telefonic joi cu omologul său american Donald Trump, a anunțat liderul de la Kremlin pe neașteptate în timpul vizitei sale la forumul de afaceri al Agenției pentru Inițiative Strategice.
Ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat că Europa se confruntă cu mai multe provocări, dar niciuna dintre ele nu este cauzată de China.
Danemarca a introdus recrutarea obligatorie pentru toți cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani. Totuși, numărul foarte mare de voluntari, raportat la numărul de locuri din Armată, face ca nu nu toată lumea să fie nevoită să efectueze stagiul militar.
Rușii au încercat să producă propriile drone de atac naval, dar eforturile lor au eșuat complet, a declarat reporterilor șeful serviciilor secrete ucrainene, Kyrylo Budanov.
Împrumuturile comune pentru apărare ar putea impulsiona perspectivele pentru Europa şi moneda euro pe două fronturi: ar crea activele mari şi lichide necesare pentru funcţionarea lină a sectorului financiar şi ar îmbunătăţi capabilităţile de apărare, o necesitate pentru orice bloc care ar emite o importantă monedă de rezervă.
În trecut, Iranul a mai ameninţat cu închiderea Strâmtorii Ormuz, dar nu a pus niciodată în practică o astfel de acţiune.
Serviciul de presă al companiei rusești pentru exportul de armamente, Rosoboronexport, a anunțat, pe 01.07.2025, că Rusia a predat o altă fregată Proiect 11356 Forțelor Navale indiene. Ceremonia solemnă de predare a navei a avut loc marți la Kaliningrad.
Germania este cel mai important susținător european al Ucrainei, o demonstrează și noua serie de anunțuri, făcute în ultimele zile.
Merz a declarat că a acceptat oferta Franței de a purta discuții privind cooperarea în domeniul descurajării nucleare.
Membrii grupării Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) vor începe să depună armele în cadrul unei ceremonii de dezarmare care va avea loc în Kurdistanul irakian în prima parte a acestei luni, după cum a relatat publicația kurdă Rudaw.
Președintele american Donald Trump a declarat că va lua în considerare deportarea lui Elon Musk în Africa de Sud, țara în care s-a născut și a crescut miliardarul.
Deși recunoaște că NATO poate captura ușor Kaliningradul, Rusia joacă rolul de „terorist kamikaze” și spune că e suficient un Iskander cu focos nuclear pentru „a controla situația”.
Cuvintele generalului Christopher T. Donahue, comandantul Armatei SUA pentru Europa și Africa (USAREUR-AF), despre planurile NATO pentru ocuparea orașului Kaliningrad, au rezonat puternic în Rusia. Oficialul american declara că planurile regionale ale NATO sunt elaborate de ceva vreme, inclusiv cel pentru capturarea Kaliningradului.
La recenta conferință LANDEURO 2025 de la Wiesbaden, Germania, Robert Brovdi, supranumit ”Ungurul”, este unul dintre membrii elitei armatei ucrainene - a avertizat țările NATO că nu sunt pregătite să se apere împotriva atacurilor masive, cu sute de drone pe zi.
Președintele american, Donald Trump, a declarat astăzi (28.07.2025) că va scurta termenul de 50 de zile pe care l-a acordat anterior Rusiei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei la 10 sau 12 zile. El a spus că va confirma noua dată în viitorul apropiat. Acest lucru a fost raportat de Sky News, Reuters și AFP. Șeful Casei Albe a făcut aceste remarci la o întâlnire cu premierul britanic, Keir Starmer, în Scoția.
Rusia a epuizat practic stocurile de armament sovietic folosite în timpul invaziei la scară largă în Ucraina. Dar acest lucru nu înseamnă nicidecum că Rusia își pierde capacitatea de a lupta. Dimpotrivă, motoarele industriei de apărare sunt turate la maximum iar industria a trecut pe economie de război. Mai mult, Rusia beneficiază de sprijin masiv din partea statelor aliate din așa-numita Axă a Răului.
În timpul războiului de 12 zile cu Iranul, SUA au folosit peste 100 de rachete THAAD, dezvăluind o lipsă critică de interceptoare și o amenințare la adresa securității globale.
Într-un război dominat de drone sunt rare momentele când două tancuri ajung practic la o confruntare directă, față în față. Un astfel de moment a fost suprins pe frontul din Ucraina, unde un tanc rusesc s-a duelat cu un tanc ucrainean.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reiterat luni că Israelul nu-şi va înceta ofensiva în Fâşia Gaza până când nu-şi va fi îndeplinit cele două obiective principale: eliminarea Hamas şi aducerea acasă a tuturor ostaticilor israelieni deţinuţi în continuare de gruparea islamistă în Fâşia Gaza, relatează Agerpres și EFE.
Rusia visează de mai bine de trei ani să facă ceea ce Israelul a reușit în Războiul de 12 Zile împotriva Iranului: Dominația aeriană. În ciuda faptului că aviația militară rusă e superioară celei ucrainene, atât din perspectivă tehnologică, dar mai ales din perspectivă numerică, Forțele Aeropsațiale Ruse nu au reușit sub nicio formă să domine spațiul aerian ucrainean. Cum s-a ajuns aici?
Încetarea focului intră în vigoare după negocieri intense în Malaezia, susținute de mediatori internaționali.
Următoarele exerciții militare comune dintre Rusia și Belarus, „Zapad-2025” („Vest-2025”), vor avea loc în septembrie 2025. Aceste manevre regulate au fost mult timp un element important în demonstrarea forței ambelor țări. Conform analizei publicației poloneze Defence24, în contextul războiului în curs din Ucraina și al reformelor structurale din forțele armate ruse, exercițiile din acest an ar putea căpăta o nouă dimensiune.
Gigantul german Rheinmetall a lansat o ,,ofensivă industrială'' fără precedent în România, încercând să preîntâmpine decizia în cea mai mare competiție de înzestrare a țării prin stabilirea producției pentru blindatul Lynx KF41 direct pe teritoriul național, la Mediaș. Mișcarea, care are ca miză un contract estimat la 3 miliarde de euro, este menită să transforme fundamental criteriile de selecție, mutând accentul de la performanța tehnică la valoarea adăugată strategică și industrială. Susținerea politică pentru o astfel de colaborare, evidențiată și în cadrul discuțiilor la nivel înalt româno-germane de pe 18 iulie, semnalează că argumentul producției locale este unul de o importanță capitală pentru securitatea pe Flancul Estic al NATO.
„Nu mai sunt interesat să vorbesc cu președintele rus Vladimir Putin”, a declarat președintele american Donald Trump într-o conferință de presă după discuțiile cu premierul britanic Keir Starmer, luni. Potrivit lui Trump, după fiecare dintre discuții, părea că se apropie un armistițiu, iar apoi au urmat atacuri cu rachete rusești asupra orașelor ucrainene.
O declarație recentă a Secretarului General al NATO, Mark Rutte, a stârnit multe controverse în rândul experţilor din domeniul militar: Rusia ar produce „de trei ori mai multă muniție în trei luni decât întregul NATO într-un an”. Această afirmație alarmantă, menită să sublinieze urgența sprijinului care trebuie acordat Ucrainei, ridică o întrebare fundamentală: a depășit cu adevărat baza industrială de apărare a Rusiei capacitatea combinată a celor 32 de națiuni aliate?
Elbit Systems Ltd. a anunțat astăzi că a obținut un contract în valoare de aproximativ 260 de milioane de dolari din partea Airbus Defence and Space, pentru a furniza sistemele de autoprotecție J-MUSIC™ (Directed Infrared Counter Measures – DIRCM), care vor fi instalate pe aeronavele de transport A400M Atlas ale Forțelor Aeriene Germane.
Pe 27 iulie, președintele SUA, Donald Trump, s-a întâlnit în Scoția cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cei doi au discutat despre acordul comercial dintre Washington și Bruxelles, iar potrivit șefului Casei Albe, UE și SUA „au ajuns la un acord” care prevede introducerea unor tarife de 15% pentru cea mai mare parte a bunurilor provenite din Uniunea Europeană.
Ucraina a inițiat suspendarea participării sale la Tratatul privind Forțele Armate Convenționale în Europa (CFE), o mișcare strategică ce semnalează o ruptură definitivă cu arhitectura de securitate post-Război Rece. Anunțul, făcut de Ministerul Afacerilor Externe, plasează Kievul pe o traiectorie de adaptare a politicii sale de apărare la realitățile dure ale conflictului cu Rusia, eliberându-se de constrângerile legale menite să prevină un război de anvergură care, pentru Ucraina, este deja o realitate.
Ca răspuns direct la amenințarea constantă a loviturilor rusești asupra bazelor aeriene, Ucraina a dezvoltat o nouă linie de apărare pentru flota sa de F-16, implementând complexe mobile de mentenanță și comandă. Acest proiect vital, rodul parteneriatului dintre fundația „Come Back Alive” și Ministerul ucrainean al Apărării, transformă o vulnerabilitate majoră într-un avantaj tactic, permițând avioanelor de luptă să opereze de pe locații impredictibile și să evite astfel detectarea și distrugerea.
Compania americană Bell Helicopter, parte a grupului Textron, intenționează să investească în capacități de producție în Ucraina, un semnal puternic al adâncirii cooperării în domeniul apărării între cele două țări. Anunțul a fost făcut de ministrul ucrainean al Economiei, Oleksiy Sobolev, și marchează o nouă etapă în parteneriatul strategic dintre Ucraina și Statele Unite.
Industria de apărare a Turciei a făcut o nouă demonstrație de forță în cadrul expoziției IDEF 2025, anunțând testarea cu succes a două muniții de mare putere: bomba termobarică cu fragmentare GAZAP ș oi bomba de tip bunker buster NEB-2 „Ghost”. Aceste teste, alături de prezentarea unei noi rachete balistice, subliniază eforturile Ankarei de a-și consolida capacităţile militare și statutul de exportator major de tehnologie de apărare.
După ce a pierdut contractul pentru avionul de generația a șasea în fața rivalului Boeing, Lockheed Martin contraatacă cu o nouă viziune pentru cel mai de succes produs al său. CEO-ul Jim Taiclet propune transformarea F-35 într-o „punte” tehnologică spre viitorul F-47, o soluție menită să acopere un posibil decalaj de capabilități de până la zece ani.
În timp ce o mare parte din Flota Rusiei din Marea Neagră rămâne efectiv blocată în porturi de teama atacurilor cu drone și rachete ucrainene, un înalt oficial de la Kremlin a schițat planuri ambițioase pentru a „consolida” forța navală decimată. Nikolai Patrușev, o figură-cheie a aparatului de securitate al lui Putin, a anunțat că flota va fi consolodata în „anii următori” cu fregate noi, corvete, aviație și, cel mai important, „sisteme maritime robotizate”.
Viena, cunoscută și acceptată tacit ca principalul “nod de penetrare” al Rusiei în geopolitica europeană - datorită poziției sale neutre, a deschiderii economice cu Moscova, rolului diplomatic european și a marii densități a rețelelor de spionaj ruse prezente, menite să valorifice toate acestea - se apropie tot mai mult de un moment de cotitură în modul cum se raportează la acțiunile Kremlinului.
Șeful serviciului de informații militare al Ucrainei (GUR), Kirilo Budanov, a descris parteneriatul cu SUA ca fiind unul stabil și pragmatic, dezvăluind rolul de „arhitect principal” al Trimisului Special american, generalul (r) Keith Kellogg. Într-o analiză detaliată, Budanov a explicat cum gestionează Kievul cu optimism complexitatea relației cu Washingtonul.
Orologiul strategic al Europei a fost setat la un nou termen limită, unul alarmant de apropiat: 2027. Noul Comandant Suprem al Forțelor Aliate în Europa (SACEUR), generalul american Alexus Grynkewich, a confirmat direct prim-ministrului polonez Donald Tusk evaluările serviciilor de informații americane care indică faptul că Rusia ar putea atinge capacitatea operațională pentru o confruntare militară cu NATO în mai puțin de doi ani.
În fața unei Rusii care își accelerează producția de rachete balistice la un nivel alarmant, strategia defensivă a Europei se dovedește a fi periculos de inadecvată. În timp ce Moscova are capacitatea de a produce anual până la 1.000 de rachete balistice avansate, calculele reci arată că întregul continent european poate spera să intercepteze mai puțin de o treime din acest număr, creând un decalaj strategic ce subminează fundamental descurajarea convențională.
Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă (26.07.2025) că a capturat a doua localitate din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. După satul Dachne, Maliyivka este următorul sat cucerit în timpul ofensivei rusești în regiunea cunoscută, printre altele, pentru minele de cărbune, scrie agenția de presă slovacă TASR, care a preluat informații pe această temă de la TASS și AFP.
Pe fondul accentuării crizei umanitare din Fâșia Gaza, poziția Franței privind recunoașterea Palestinei ca stat pare să câștige teren în Europa. Parlamentari britanici din nu mai puțin de nouă partide politice au semnat recent o scrisoare comună adresată prim-ministrului Keir Starmer, prin care solicită guvernului recunoașterea statului palestinian independent.
Prin noua sa inițiativă, „Pariul Tehnologic”, anunțată pe 25 iulie, Ucraina își propune o consolidare radicală a apărării sale aeriene. Elementul central al acestui efort este directiva președintelui Volodimir Zelenski adresată industriei de apărare: atingerea unei capacități zilnice de producție de cel puțin 1.000 de drone interceptoare, menite să anihileze amenințarea reprezentată de atacurile masive ale Rusiei.
Portalul rusesc de propagandă Topwar.ru, o portavoce a Moscovei, a informat, pe 27.07.2025, preluând o știre a agenției Reuters, că serviciile de informații sud-coreene au ajuns la concluzia că armata rusă pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, cu sprijinul militarilor nord-coreeni.
Saga rușinoasă a unicului portavion al Rusiei, Amiral Kuznetsov, pare să se apropie de finalul său inevitabil. Andrei Kostin, șeful corporației de stat care gestionează șantierele navale, a confirmat că se ia în considerare vânzarea sau casarea navei, o admitere publică a faptului că această relicvă a puterii navale sovietice a devenit o povară financiar și industrial pe care Rusia nu și-l mai poate permite. Decizia marchează nu atât o reorientare strategică, cât recunoașterea unui eșec prelungit.
Într-o lume civilizată, prima noapte dintr-un weekend în Ucraina ar trebui să decurgă în liniște, animată doar de efuziunile tinerilor. În schimb, la 80 de ani după cel de-al Doilea Război Mondial, când se presupune că s-au învățat toate lecțiile ororilor de atunci, ucrainenii își petrec nopțile în adăposturi antiaeriene, încercând să se ferească de rachetele și dronele ucigașe lansate de forțele ruse.
Ucraina își extinde rapid câmpul de luptă împotriva agresiunii ruse, mutând conflictul din tranșeele fizice în domeniul cibernetic. Cea mai recentă și mai îndrăzneață operațiune a sa, un atac cibernetic masiv care a paralizat timp de mai multe zile administrația instalată de Rusia în Crimeea, demonstrează o escaladare strategică: utilizarea capabilităților ofensive digitale nu doar pentru a se apăra, ci pentru a destabiliza controlul rusesc din interior.
