Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
Pe lângă aprofundarea apropierii politice dintre Beijing și mai multe țări regionale, China stabilește simultan legături militare-strategice cruciale cu state cheie din Orientul Mijlociu. Dronele fabricate în China sunt deja prezente în arsenalele mai multor țări arabe, iar cooperarea tehnologică între Beijing și omologii săi regionali crește rapid.
Cel mai elocvent exemplu în această privință a fost revocarea de către Emiratele Arabe Unite (EAU) a acordului F-35, după ce SUA condiționaseră inițial vânzarea avioanelor de luptă de scoaterea de către Abu Dhabi a companiei chineze Huawei Technologies din rețeaua sa de telecomunicații. Washingtonul a susținut că tehnologia 5G reprezintă un risc de securitate pentru sistemele sale de apărare, în special pentru o aeronavă ca F-35.
Deși Beijingul este cunoscut pentru utilizarea investițiilor în infrastructură și a pârghiei economice pentru a-și spori influența de peste mări, relațiile sino-arabe nu sunt atât de pur tranzacționale precum susțin unii. Dimpotrivă, au cea mai mare valoare strategică. Cu parteneriate importante în domeniile tehnologiei și transferurilor de arme, influența chineză în regiune este deja mai extinsă decât cred mulți. Pe măsură ce China își îmbunătățește relațiile cu aliații odată apropiați ai SUA, Washingtonul se confruntă cu două riscuri iminente. Primul risc este economic, în timp ce al doilea pericol este strategic. Riscul economic este că Washingtonul își pierde deja cea mai profitabilă piață de arme în fața celui mai mare rival al său. Al doilea risc se referă la geopolitică și are implicații strategice. În timp ce umple piața de arme în plină dezvoltare cu alternative la furnizorii occidentali, China își extinde, de asemenea, legăturile strategice cu principalele state arabe, ceea ce ar putea restabili echilibrul de putere în regiune.
Deși relațiile bilaterale s-au declanșat în ultimul timp, cooperarea chino-saudită nu este deloc nouă. Cele două țări au stabilit oficial relații diplomatice în 1990. De fapt, relațiile oficiale au fost deja precedate de cooperarea în domeniul apărării în anii 1980, cum ar fi vânzarea de rachete balistice cu rază medie de acțiune Dongfeng-3 (DF-3).
Cu toate acestea, numărul tranzacțiilor cu arme a crescut după 2014, pe măsură ce relațiile dintre SUA și Arabia Saudită s-au înrăutățit, în urma crizei petrolului OPEC+ și a uciderii jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în 2018. China și-a elaborat documentul de politică arabă în ianuarie 2016, care urmărea să stimuleze dialogul și cooperarea dintre Beijing și țările din Orientul Mijlociu. La scurt timp după aceea, Arabia Saudită și China au anunțat un plan pe cinci ani pentru un acord de securitate sporită. Sprijinit de 17 acorduri diferite la nivel înalt, planul a inclus parteneriate în știință și tehnologie, precum și cooperare împotriva terorismului și exerciții militare comune. Primul exercițiu bilateral comun de combatere a terorismului a avut loc în octombrie 2016, iar anii următori au urmat exemplul cu diverse exerciții, cum ar fi antrenamentul naval Blue Sword în 2019.
După cum s-a menționat, președintele Xi a făcut recent o vizită de trei zile în capitala saudită, în perioada 7-10 decembrie. În timpul călătoriei, Xi a participat la Summit-ul China-Statele Arabe și la Summit-ul China-CCG de la Riad, ambele desfășurându-se pentru prima dată. Potrivit declarațiilor făcute de ministrul saudit al investițiilor, cele două țări au semnat peste 30 de acorduri bilaterale de comerț și investiții în valoare de aproximativ 50 de miliarde de dolari în timpul vizitei de trei zile. Domeniile promise de cooperare strategică includ petrol, energie verde, apărare, logistică și cloud computing.
Acordurile sunt semnificative din punct de vedere financiar, deoarece Arabia Saudită este cel mai mare partener comercial al Chinei în Orientul Mijlociu. În plus, Arabia Saudită este un participant activ la Inițiativa Belt and Road (BRI). Ambele părți încadrează relația ca fiind reciproc avantajoasă. Cu mai multe oferte anuale de aprovizionare cu petrol a rafinăriilor de stat, China beneficiază de o aprovizionare sigură cu țiței, în timp ce Arabia Saudită se bucură de un flux generos de sisteme de arme dovedite în luptă și de sprijin pentru proiectele sale strategice.
Opțiunile politice ale SUA sunt un factor important care alimentează apropierea dintre cele două țări. Administrația Biden încearcă în prezent să respingă vânzările de arme aprobate de Trump pentru Orientul Mijlociu. Această schimbare de politică s-a reflectat în înghețarea temporară a vânzării avioanelor de luptă F-35 din generația a cincea către Emiratele Arabe Unite (EAU), precum și în suspendarea vânzărilor de muniție către Arabia Saudită. În cadrul vizitelor de stat care au avut loc în cadrul programului planificat, Regele al-Salman a remarcat că parteneriatul chinezo-arab "a promovat efectiv pacea regională, stabilitatea, prosperitatea și dezvoltarea", subliniind traiectoria pozitivă a relațiilor bilaterale.
În ultimii ani, Arabia Saudită și-a extins achizițiile de arme din China. Pe rețelele de socializare au circulat zvonuri după Zhuhai Air Show din noiembrie, susținând că Riadul a achiziționat echipamente și arme chinezești în valoare de 4 miliarde de dolari, marcând o creștere semnificativă față de tranzacția anterioară cu arme.
După cum s-a menționat, vânzările chineze de rachete balistice către Arabia Saudită nu sunt noi, dar se întorc cu peste trei decenii până în 1987, când a fost semnat un acord pentru rachetele Dongfeng-3 (DF-3) cu o rază de 3.000 de kilometri. În 2007, Arabia Saudită a optat pentru alte soluții chineze pentru a-și extinde arsenalul de rachete balistice. Rachetele DF-2 sunt un exemplu elocvent. Riadul a prezentat rachete chineze într-o paradă militară națională, pe care mulți analiști au considerat-o drept un mesaj politic pentru SUA.
Cunoscută pentru dorința de a-și construi propriul program de rachete, Arabia Saudită nu a avut până acum în mare măsură mijloacele pentru a demara o astfel de inițiativă. Familiaritatea sa cu tehnologiile chineze de rachete balistice și legăturile stabilite cu Beijingul plasează China în ochii liderilor saudiți ca partener de încredere. Chinezii și saudiții împărtășesc o istorie de cooperare, inclusiv transfer de tehnologie de rachete. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Republicii Populare Chineze a declarat recent că țările sunt parteneri strategici cu cooperare în mai multe domenii, inclusiv comerț și apărare. În consecință, China pare să fie cel mai viabil partener pentru Arabia Saudită, deoarece lucrează la dezvoltarea programului său de rachete balistice.
La sfârșitul anului 2021, senatorul american Ed Markey a atras atenția că Arabia Saudită a început să-și producă propriile rachete balistice. Imaginile prin satelit realizate în perioada 26 octombrie – 9 noiembrie 2021 confirmă această afirmație. Imaginile arată un loc de producție situat în orașul Dawadmi, care se află la 200 de kilometri de Riad. Fotografiile prezintă o zonă de producție de combustibil solid și un stand de testare a motoarelor. Având în vedere parteneriatele din trecut, creșterea sentimentului de încredere, un transfer generos de tehnologie și familiaritatea anterioară cu tehnologiile rachetelor chineze, Beijingul pare partenerul probabil pentru Riad în acest proiect ambițios.
Cu toate acestea, dezvoltarea de către Riad a unui program autohton de rachete balistice prezintă o serie de riscuri care amenință să destabilizeze și mai mult regiunea prin intensificarea dilemei de securitate dintre Arabia Saudită și Iran, ceea ce ar putea alimenta o cursă necontrolată a înarmărilor în regiune. Pe măsură ce relațiile sale cu Riadul se adâncesc, Beijingul se va lupta din ce în ce mai mult să mențină echilibrul în strategia sa pentru Orientul Mijlociu. Un astfel de proiect conceput sub influența chineză va avea implicații pentru percepția amenințărilor regionale. În al doilea rând, permite Chinei să-și adâncească amprenta strategică-militară în regiune, impunându-se ca o alternativă credibilă și de încredere pentru Occident. În al treilea rând, scurtează calea saudită către o potențială capacitate de lovitură nucleară, în cazul în care ar dobândi focoase nucleare, deoarece mai multe rachete balistice chineze sunt cu dublă utilizare capabile să transporte sarcini nucleare.
Aceste evoluții sunt înrădăcinate într-o măsură semnificativă în politica SUA, în special neatenția față de percepția Arabiei Saudite și a altor aliați arabi față de amenințarea continuă reprezentată de Iran. Motorul principal din spatele dorinței Arabiei Saudite de a-și spori capacitățile defensive și ofensive este amenințarea iraniană. Prin urmare, limitările Washingtonului în contracararea comportamentul agresiv al Teheranului față de aliații săi regionali implică costuri în Orientul Mijlociu. Lăsat pe dinafară după cereri repetate de achiziție de rachete balistice fabricate în SUA (și anterior UAV-uri), Riadul a început să caute alternative pentru a combate puterea și influența în creștere a Iranului.
În prezent și în viitorul apropiat, Washingtonul va avea dificultăți să încerce să contracareze China în Orientul Mijlociu, dar ar trebui mai degrabă să încerce să reconstruiască relațiile și să recâștige încrederea cu aliații săi regionali odată apropiați. Evitarea viitoarelor înghețări de arme și îmbunătățirea dialogului sunt primii pași în acest sens. Un alt aspect important este convingerea Riadului că aprofundarea relațiilor cu Beijingul poate lucra împotriva sa pe termen lung, mai ales având în vedere relațiile destul de strânse dintre China și Iran. Deși este prea târziu pentru a mai afecta parteneriatele economice dintre Beijing și Riad, așa cum este exemplificat de Inițiativa Belt and Road, încă mai este timp pentru a îndrepta lucrurile și pentru a evita ca parteneriatul strategic chino-saudit să ajungă la un nivel ireversibil.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Modernizarea istorică a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu coincide într-o oarecare măsură cu achiziția de avioane de generația a 5-a, F-35 Lightning II.
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Armata Ucrainei a reușit să stabilizeze situația pe frontul de est, a anunțat comandantul-șef al Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, în timp ce ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a afirmat că Rusia și-a crescut producția de obuze de 2,5 ori în ultimul an și a început producția de serie a unei noi bombe aeriene cu mare putere distructivă.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 22 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
China își consolidează forțele armate, inclusiv arsenalul de arme nucleare, într-un ritm nemaiîntâlnit după cel de-al Doilea Război Mondial și va fi pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027, potrivit amiralului John Aquilino, comandantul Comandamentului Marinei americane din Pacificul Indian. De asemenea, China este în prezent singura țară care are atât capacitatea, cât și intenția de a "răsturna" actuala ordine mondială și, prin urmare, rămâne principala amenințare pentru Statele Unite în lume.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
Regimul sirian consideră că presiunea israeliană asupra Iranului și vizarea pozițiilor liderilor Gărzii Revoluționare și a pozițiilor Hezbollah este o oportunitate importantă de a scăpa de povara iraniană.
Comitetul de Investigații (CI) din Federația Rusă a anunțat că, în seara zilei de 23.04.2024, adjunctul ministrului rus al apărării, Timur Ivanov, a fost reținut, sub suspiciunea de luare de mită. În urmă cu numai câteva ore, acesta participase la o ședință a Colegiului Ministerului Apărării.
Senatul SUA are în vedere un pachet de patru proiecte de lege care a fost adoptat anterior de Camera Reprezentanților. Adoptarea proiectelor de legi va debloca furnizarea de ajutor militar către Ucraina , Israel și Taiwan în valoare de 90 de miliarde de dolari.
Coreea de Sud se profilează unul dintre partenerii importanți ai României, în ceea ce privește cooperarea la nivel de industrie de apărare.
Ucraina pare mult mai încrezătoare în victorie, după veștile bune care au venit sâmbătă de peste Atlantic.
După o mobilizare exemplară în primele luni de după invazia din februarie 2022, valul inițial de voluntari patrioți care au răspuns ”prezent” chemărilor armatei s-a epuizat.
Oleksandr Musienko, șeful Centrului de Cercetări Juridice Militare, a declarat cum Forțele de Apărare ale Ucrainei folosesc baloanele în războiul împotriva Rusiei.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a precizat că anul acesta "vom avea vești bune" despre semnarea contractului pentru achiziţia avioanelor F-35. Aceste detalii au fost oferite ca răspuns la o întrebare adresată de DefenseRomania în cadrul vizitei oficiale pe care delegația română a efectuat-o în Coreea de Sud.
Hanwha Aerospace își propune să extindă cooperarea în domeniul apărării pentru modernizarea militară a României, în parteneriat cu industria locală, arată compania sud-coreeană, într-un comunicat remis DefenseRomânia.
Compania cehă Excalibur Army se află în discuții cu consortiul KNDS Deutschland, cunoscută anterior sub numele de Krauss-Maffei Wegmann, în vederea fabricării în comun a tancurilor Leopard 2A8. Această informație a apărut pentru prima dată pe 18 aprilie în ziarul ceh Echo24.
Indiferent ce se va întâmpla cu noul bombardier invizibil cu rază lungă de acțiune al Chinei, cunoscut sub numele de Xi'an H-20, oficialii americani sunt încrezători că acesta nu se va ridica la înălțimea proiectelor militare americane, potrivit unui oficial din cadrul Defense Intelligence Agency (DIA).
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a semnat marți, 23 aprilie, împreună cu omologul său coreean, Shin Wonsik, Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea privind cooperarea în domeniul apărării, primul document de acest fel încheiat între cele două părți.
Ajutorul american poate oferi Ucrainei un spațiu de manevră, dar o schimbare reală pe câmpul de luptă rămâne îndepărtată, relata Bloomberg pe 22 aprilie. După luni de blocaj la nivelul Congresului, Camera Reprezentanților din SUA a adoptat pe 20 aprilie un proiect de lege privind aacoradrea unui ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Kiev, trimițând legea pentru vot direct in Senat.
Aprobarea de către Congres a ajutorului destinat Ucrainei va ajuta forțele armate ucrainene să țină piept ofensivei rusești. Acest lucru va permite Kievului să reziste până la sfârșitul anului, a relatat presa internațională după ce Camera Reprezentanților a votat, la 20 aprilie, un proiect de lege privind finanțarea suplimentară pentru Ucraina. Furnizarea de arme de către SUA ar trebui să ridice moralul ucrainenilor și să-i încurajeze pe europeni să ajute mai mult Kievul. Cu toate acestea, rușii vor avea în continuare un mare avantaj în ceea ce privește armele și forța armată angajată în lupta.
Premierul britanic Rishi Sunak va anunța marți, în timpul unei vizite în Polonia, cel mai mare pachet de ajutor militar acordat vreodată Ucrainei. Acesta include ambarcațiuni, rachete Storm Shadow cu rază lungă de acțiune, muniție și vehicule blindate. Sunak va sosi marți în Polonia și va anunța o creștere masivă a sprijinului militar pentru Ucraina, inclusiv 500 de milioane de lire sterline în fonduri militare suplimentare și cea mai mare livrare de echipamente din istoria Regatului Unit.