Pe lângă aprofundarea apropierii politice dintre Beijing și mai multe țări regionale, China stabilește simultan legături militare-strategice cruciale cu state cheie din Orientul Mijlociu. Dronele fabricate în China sunt deja prezente în arsenalele mai multor țări arabe, iar cooperarea tehnologică între Beijing și omologii săi regionali crește rapid.
Cel mai elocvent exemplu în această privință a fost revocarea de către Emiratele Arabe Unite (EAU) a acordului F-35, după ce SUA condiționaseră inițial vânzarea avioanelor de luptă de scoaterea de către Abu Dhabi a companiei chineze Huawei Technologies din rețeaua sa de telecomunicații. Washingtonul a susținut că tehnologia 5G reprezintă un risc de securitate pentru sistemele sale de apărare, în special pentru o aeronavă ca F-35.
Deși Beijingul este cunoscut pentru utilizarea investițiilor în infrastructură și a pârghiei economice pentru a-și spori influența de peste mări, relațiile sino-arabe nu sunt atât de pur tranzacționale precum susțin unii. Dimpotrivă, au cea mai mare valoare strategică. Cu parteneriate importante în domeniile tehnologiei și transferurilor de arme, influența chineză în regiune este deja mai extinsă decât cred mulți. Pe măsură ce China își îmbunătățește relațiile cu aliații odată apropiați ai SUA, Washingtonul se confruntă cu două riscuri iminente. Primul risc este economic, în timp ce al doilea pericol este strategic. Riscul economic este că Washingtonul își pierde deja cea mai profitabilă piață de arme în fața celui mai mare rival al său. Al doilea risc se referă la geopolitică și are implicații strategice. În timp ce umple piața de arme în plină dezvoltare cu alternative la furnizorii occidentali, China își extinde, de asemenea, legăturile strategice cu principalele state arabe, ceea ce ar putea restabili echilibrul de putere în regiune.
Deși relațiile bilaterale s-au declanșat în ultimul timp, cooperarea chino-saudită nu este deloc nouă. Cele două țări au stabilit oficial relații diplomatice în 1990. De fapt, relațiile oficiale au fost deja precedate de cooperarea în domeniul apărării în anii 1980, cum ar fi vânzarea de rachete balistice cu rază medie de acțiune Dongfeng-3 (DF-3).
Cu toate acestea, numărul tranzacțiilor cu arme a crescut după 2014, pe măsură ce relațiile dintre SUA și Arabia Saudită s-au înrăutățit, în urma crizei petrolului OPEC+ și a uciderii jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în 2018. China și-a elaborat documentul de politică arabă în ianuarie 2016, care urmărea să stimuleze dialogul și cooperarea dintre Beijing și țările din Orientul Mijlociu. La scurt timp după aceea, Arabia Saudită și China au anunțat un plan pe cinci ani pentru un acord de securitate sporită. Sprijinit de 17 acorduri diferite la nivel înalt, planul a inclus parteneriate în știință și tehnologie, precum și cooperare împotriva terorismului și exerciții militare comune. Primul exercițiu bilateral comun de combatere a terorismului a avut loc în octombrie 2016, iar anii următori au urmat exemplul cu diverse exerciții, cum ar fi antrenamentul naval Blue Sword în 2019.
După cum s-a menționat, președintele Xi a făcut recent o vizită de trei zile în capitala saudită, în perioada 7-10 decembrie. În timpul călătoriei, Xi a participat la Summit-ul China-Statele Arabe și la Summit-ul China-CCG de la Riad, ambele desfășurându-se pentru prima dată. Potrivit declarațiilor făcute de ministrul saudit al investițiilor, cele două țări au semnat peste 30 de acorduri bilaterale de comerț și investiții în valoare de aproximativ 50 de miliarde de dolari în timpul vizitei de trei zile. Domeniile promise de cooperare strategică includ petrol, energie verde, apărare, logistică și cloud computing.
Acordurile sunt semnificative din punct de vedere financiar, deoarece Arabia Saudită este cel mai mare partener comercial al Chinei în Orientul Mijlociu. În plus, Arabia Saudită este un participant activ la Inițiativa Belt and Road (BRI). Ambele părți încadrează relația ca fiind reciproc avantajoasă. Cu mai multe oferte anuale de aprovizionare cu petrol a rafinăriilor de stat, China beneficiază de o aprovizionare sigură cu țiței, în timp ce Arabia Saudită se bucură de un flux generos de sisteme de arme dovedite în luptă și de sprijin pentru proiectele sale strategice.
Opțiunile politice ale SUA sunt un factor important care alimentează apropierea dintre cele două țări. Administrația Biden încearcă în prezent să respingă vânzările de arme aprobate de Trump pentru Orientul Mijlociu. Această schimbare de politică s-a reflectat în înghețarea temporară a vânzării avioanelor de luptă F-35 din generația a cincea către Emiratele Arabe Unite (EAU), precum și în suspendarea vânzărilor de muniție către Arabia Saudită. În cadrul vizitelor de stat care au avut loc în cadrul programului planificat, Regele al-Salman a remarcat că parteneriatul chinezo-arab "a promovat efectiv pacea regională, stabilitatea, prosperitatea și dezvoltarea", subliniind traiectoria pozitivă a relațiilor bilaterale.
În ultimii ani, Arabia Saudită și-a extins achizițiile de arme din China. Pe rețelele de socializare au circulat zvonuri după Zhuhai Air Show din noiembrie, susținând că Riadul a achiziționat echipamente și arme chinezești în valoare de 4 miliarde de dolari, marcând o creștere semnificativă față de tranzacția anterioară cu arme.
După cum s-a menționat, vânzările chineze de rachete balistice către Arabia Saudită nu sunt noi, dar se întorc cu peste trei decenii până în 1987, când a fost semnat un acord pentru rachetele Dongfeng-3 (DF-3) cu o rază de 3.000 de kilometri. În 2007, Arabia Saudită a optat pentru alte soluții chineze pentru a-și extinde arsenalul de rachete balistice. Rachetele DF-2 sunt un exemplu elocvent. Riadul a prezentat rachete chineze într-o paradă militară națională, pe care mulți analiști au considerat-o drept un mesaj politic pentru SUA.
Cunoscută pentru dorința de a-și construi propriul program de rachete, Arabia Saudită nu a avut până acum în mare măsură mijloacele pentru a demara o astfel de inițiativă. Familiaritatea sa cu tehnologiile chineze de rachete balistice și legăturile stabilite cu Beijingul plasează China în ochii liderilor saudiți ca partener de încredere. Chinezii și saudiții împărtășesc o istorie de cooperare, inclusiv transfer de tehnologie de rachete. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Republicii Populare Chineze a declarat recent că țările sunt parteneri strategici cu cooperare în mai multe domenii, inclusiv comerț și apărare. În consecință, China pare să fie cel mai viabil partener pentru Arabia Saudită, deoarece lucrează la dezvoltarea programului său de rachete balistice.
La sfârșitul anului 2021, senatorul american Ed Markey a atras atenția că Arabia Saudită a început să-și producă propriile rachete balistice. Imaginile prin satelit realizate în perioada 26 octombrie – 9 noiembrie 2021 confirmă această afirmație. Imaginile arată un loc de producție situat în orașul Dawadmi, care se află la 200 de kilometri de Riad. Fotografiile prezintă o zonă de producție de combustibil solid și un stand de testare a motoarelor. Având în vedere parteneriatele din trecut, creșterea sentimentului de încredere, un transfer generos de tehnologie și familiaritatea anterioară cu tehnologiile rachetelor chineze, Beijingul pare partenerul probabil pentru Riad în acest proiect ambițios.
Cu toate acestea, dezvoltarea de către Riad a unui program autohton de rachete balistice prezintă o serie de riscuri care amenință să destabilizeze și mai mult regiunea prin intensificarea dilemei de securitate dintre Arabia Saudită și Iran, ceea ce ar putea alimenta o cursă necontrolată a înarmărilor în regiune. Pe măsură ce relațiile sale cu Riadul se adâncesc, Beijingul se va lupta din ce în ce mai mult să mențină echilibrul în strategia sa pentru Orientul Mijlociu. Un astfel de proiect conceput sub influența chineză va avea implicații pentru percepția amenințărilor regionale. În al doilea rând, permite Chinei să-și adâncească amprenta strategică-militară în regiune, impunându-se ca o alternativă credibilă și de încredere pentru Occident. În al treilea rând, scurtează calea saudită către o potențială capacitate de lovitură nucleară, în cazul în care ar dobândi focoase nucleare, deoarece mai multe rachete balistice chineze sunt cu dublă utilizare capabile să transporte sarcini nucleare.
Aceste evoluții sunt înrădăcinate într-o măsură semnificativă în politica SUA, în special neatenția față de percepția Arabiei Saudite și a altor aliați arabi față de amenințarea continuă reprezentată de Iran. Motorul principal din spatele dorinței Arabiei Saudite de a-și spori capacitățile defensive și ofensive este amenințarea iraniană. Prin urmare, limitările Washingtonului în contracararea comportamentul agresiv al Teheranului față de aliații săi regionali implică costuri în Orientul Mijlociu. Lăsat pe dinafară după cereri repetate de achiziție de rachete balistice fabricate în SUA (și anterior UAV-uri), Riadul a început să caute alternative pentru a combate puterea și influența în creștere a Iranului.
În prezent și în viitorul apropiat, Washingtonul va avea dificultăți să încerce să contracareze China în Orientul Mijlociu, dar ar trebui mai degrabă să încerce să reconstruiască relațiile și să recâștige încrederea cu aliații săi regionali odată apropiați. Evitarea viitoarelor înghețări de arme și îmbunătățirea dialogului sunt primii pași în acest sens. Un alt aspect important este convingerea Riadului că aprofundarea relațiilor cu Beijingul poate lucra împotriva sa pe termen lung, mai ales având în vedere relațiile destul de strânse dintre China și Iran. Deși este prea târziu pentru a mai afecta parteneriatele economice dintre Beijing și Riad, așa cum este exemplificat de Inițiativa Belt and Road, încă mai este timp pentru a îndrepta lucrurile și pentru a evita ca parteneriatul strategic chino-saudit să ajungă la un nivel ireversibil.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
După ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei luna trecută, liderii politici si militari de pe continent au accelerat brusc ideea unui „zid anti-drone”. Pare o reacție logică la o amenințare palpabilă, dar este, în esență, o capcană strategică costisitoare.
Pentagonul a transmis Casei Albe că furnizarea rachetelor Tomahawk către Ucraina este fezabilă din punct de vedere militar și nu ar afecta stocurile strategice ale Statelor Unite. Această evaluare tehnică, menită să deblocheze o decizie crucială, pare însă a se fi lovit de un zid politic la Washington. Decizia finală rămâne în mâinile președintelui Donald Trump, iar semnalele de la Casa Albă sunt, în cel mai bun caz, contradictorii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a reușit o performanță militară remarcabilă, distrugând 48% din totalul sistemelor rusești de apărare antiaeriană „Panțir-S1” de la începutul anului 2025. Anunțul, care indică o vulnerabilitate critică a Moscovei, a fost făcut chiar de șeful SBU, Vasil Maliuk, în timpul unui briefing susținut la 31 octombrie, alături de președintele Volodimir Zelenski.
Serviciile de securitate ucrainene au distrus o rachetă balistică rusească de tip Oreshnik în interiorul Rusiei în vara anului 2024, a declarat președintele Volodimir Zelenski la un briefing de presă pe 31 octombrie.
Finlanda a declanșat una dintre cele mai ample mobilizări militare de la aderarea la NATO. Peste 15.000 de militari finlandezi, alături de trupe din Marea Britanie, Suedia și Polonia, au început exerciții de amploare în sudul și estul țării, multe dintre ele la doar câțiva kilometri de granița rusă. Mesajul este neechivoc și vizează direct Moscova: Finlanda, acum stat de linia întâi al Alianței Nord-Atlantice, se pregătește activ și fără rezerve pentru scenarii de război.
Potrivit unor surse de la Washington, Administrația Trump a identificat deja ținte militare în Venezuela utilizate pentru traficul de droguri, iar o campanie aeriană împotriva acestora pare iminentă. Această mișcare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului, transmițând un mesaj clar liderului venezuelean Nicolas Maduro: timpul său la putere este pe terminate.
Agenția de presă Reuters a anunțat, pe 31.10.2025, citând o declarație a ministrului de externe ucrainean, Andrii Sybiha, că Rusia a atacat în ultimele luni Ucraina cu o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare secretă l-a determinat pe Donald Trump să renunțe la Tratatul privind interzicerea rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (Tratatul INF) în primul său mandat de președinte al SUA.
Pe 28 octombrie au apărut primele informații, unele neoficiale, că SUA vor retrage din România un contingent militar. Confirmarea oficială a venit destul de repede, pe 29 octombrie. Decizia era așteptată la București, Washington dar și la NATO.
Kievul a decis o ruptură diplomatică neașteptată, dar fermă, anunțând pe 29 octombrie închiderea ambasadei sale din Havana și retrogradarea relațiilor cu Cuba. Decizia șoc, confirmată de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este un răspuns direct la ceea ce Ucraina consideră a fi complicitatea tacită a autorităților cubaneze în recrutarea masivă de cetățeni cubanezi pentru a lupta alături de forțele rusești pe frontul ucrainean.
Uniunea Europeană lucrează la o nouă strategie de apărare menită să permită statelor membre să mute rapid tancuri, artilerie și alte echipamente militare grele pe întregul continent, în eventualitatea unui conflict major. Într-un context de securitate tot mai tensionat și pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, Bruxelles-ul da primele semne ca accelereaza demersurile pentru a se asigura că Europa poate răspunde eficient oricărei amenințări de securitate, în special pe flancul estic al NATO.
În teoria clasică a domeniului securității internaționale, amenințările erau clar definite: state rivale, blocuri de puteri militare sau, mai recent, rețele teroriste ierarhizate. Ceea ce un articol publicat recent în revista Forbes descrie nu se încadrează confortabil în niciuna dintre aceste categorii. Asistăm la nașterea unei amenințări de securitate de tip nou, una care nu are nevoie de baze de antrenament delimitate de garduri cu sârmă ghimpată sau de finanțare de la un stat-sponsor. Ea are nevoie doar de o conexiune la internet, o imprimantă 3D și, cel mai important, o platformă de socializare care să-i găzduiască ideologia.
Președintele american Donald Trump a ordonat Departamentului Apărării să reia imediat testarea armelor nucleare americane, în conformitate cu acțiunile altor puteri nucleare, a scris șeful Casei Albe pe propria rețea de socializare Truth joi dimineață, cu puțin timp înainte de a se întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în Coreea de Sud.
Prezența chineză în zonele de conflict din Africa s-a transformat dintr-o simplă sursă de armament într-o rețea transnațională integrată care susține logistic și financiar economiile violente de pe continent. Deși analizele anterioare au confirmat deja prezența pe scară largă în mâinile grupărilor militante a armelor de calibru mic fabricate în China, dezvăluind fragilitatea mecanismelor de control, problema este mult mai profundă decât simpla mișcare fizică a armelor.
O decizie a Pentagonului de a întrerupe rotația unei brigăzi americane în România a provocat o fractură neașteptată și severă la Washington. Într-o mișcare rară, cei mai puternici doi republicani din comisiile de apărare ale Congresului au emis o declarație comună extrem de dură, prin care nu doar că se opun deciziei, dar acuză administrația Trump de subminarea propriei strategii și de trimiterea unui semnal periculos Moscovei.
O declarație de o fermitate rar întâlnită în cancelariile europene, venită din partea ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, a declanșat o replică diplomatică imediată de la Moscova. Într-un interviu acordat publicației belgiene De Morgen, Francken a afirmat fără echivoc că un atac rusesc asupra sediului NATO ar atrage represalii devastatoare.
Un incident de securitate, ținut inițial ascuns, a avut loc în sudul Estoniei, la doar 30 de kilometri de granița cu Federația Rusă. Două drone neidentificate au survolat cazarmele militare de la Reedo, o bază care găzduiește unități de elită ale armatei americane. Forțele aliate au reacționat imediat, neutralizând una dintre aeronave. Evenimentul nu este un simplu incident local, ci un semnal clar al presiunii hibride tot mai mari asupra flancului estic al NATO și un test direct al vitezei de reacție aliate.
După ce informațiile cu privire la retragerea unei părți a militarilor americani au apărut în presa internațională, datele au fost confirmate și de Ministerul Apărării Naționale. E vorba mai exact despre prezența rotativă de la Mihail Kogălniceanu, stabilită așadar imediat după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, ne întoarcem la prezența americană dinainte de 2022.
„România si Aliatii au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa”, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). Cu alte cuvinte e vorba de retragerea unei părți din trupele americane prezente la noi.
O „scrisoare de consolare” primită de la Washington. Asta a obținut Germania pentru a-și proteja propria infrastructură energetică de sancțiunile propriului său aliat, Statele Unite. Situația, confirmată de ministrul german al economiei, Katherina Reiche, este o demonstrație perfectă a ceea ce înseamnă să nu duci o treabă la bun sfârșit.
Budapesta face demersuri active pentru a crea o nouă alianță în interiorul Uniunii Europene, formată din state sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei.
Avertismentul ministrului finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, este tranșant și depășește granițele imediate ale conflictului din Ucraina. Într-un interviu oferit The Guardian, Hakkanen subliniază o realitate geopolitică fundamentală: înfrângerea Rusiei în Ucraina nu este doar o necesitate regională, ci un factor critic pentru descurajarea agresiunii Chinei în Indo-Pacific. Cele două teatre de operații, aparent distincte, sunt, în viziunea Helsinkiului, profund interconectate.
Analiza detaliată a programului militar chinez relevă o dinamică de putere paradoxală, situată la intersecția dintre inovația internă și dependența externă. Pe de o parte, dezvoltarea vehiculului autonom Norinco P60 și avansul rapid al modelului DeepSeek ilustrează ambiția Beijingului de a domina războiul hibrid modern. Pe de altă parte, investigație jurnalistică realizată de agenţia Reuters arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) a Chinei continuă să folosească, inclusiv prin canale neoficiale, cipurile restricționate Nvidia A100 și H100, ceea ce subminează retorica suveranității tehnologice.
Într-un interviu recent acordat publicaţiei ucrainene UNITED24 Media, generalul (r) David Petraeus, o figură marcantă a strategiei militare americane și fost director CIA, a făcut o radiografie de o importanță capitală a transformărilor induse de conflictul din Ucraina. Trebuie să înţelegem că observațiile sale nu se rezumă la dinamica imediată a frontului, ci trasează contururile unei noi ere pe care o definește drept „războiul definit de software” - o realitate emergentă bazată pe supremația inovației constante, a sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale.
În timp ce Rusia se luptă cu un eșec sângeros în Ucraina, cu pierderi umane care se apropie de 1,2 milioane, iar economia este sufocată de sancțiuni, Președintele Vladimir Putin a simțit nevoia să proiecteze forță într-un mod cât se poate de periculos. Luni, 26 octombrie 2025, flancat de Generalul Valeri Gerasimov, Putin a anunțat, triumfalist, testarea reușită a rachetei de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (cunoscută de NATO sub numele de cod ‘Skyfall’).
Oficiali militari britanici de rang înalt, inclusiv foști șefi NATO și ai Apărării, au lansat un apel direct către Guvernul de la Londra pentru a iniția discuții cu Germania privind dezvoltarea unei strategii comune de descurajare nucleară.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a avertizat că Moscova acumulează arme nucleare și submarine de atac în apropierea Cercului Arctic, în pregătirea unui război cu NATO, potrivit publicației The Telegraph. El a declarat că au fost detectate activități de construcție în Peninsula Kola din Rusia, unde rușii își au Flota Nordică și au desfășurat o parte din arsenalul lor nuclear.
Un grup de bombardiere chineze H-6K a survolat recent împrejurimile Taiwanului pentru a exersa "exerciţii de luptă", a relatat duminică seara media de stat chineză, făcând publice aceste exerciţii cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre preşedinţii SUA şi Chinei, preconizată să se desfăşoare în Coreea de Sud, remarcă agențiile Agerpres și Reuters. Ministerul Apărării taiwanez a calificat aceste informaţii drept o manevră propagandistică.
Statele Unite aduc în apropiere de Venezuela tot mai multe nave de război. Cu doar 11 portavioane în serviciu activ, decizia SUA de a trimite cel mai nou și puternic dintre ele într-o zonă sensibilă indică o schimbare de priorități și o dorință clară de proiecție a forței americane.
Ieri am participat la un vot important pentru securitatea europeană in cadrul unui acord provizoriu un REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a Programului privind industria europeană de apărare și a unui cadru de măsuri care să asigure disponibilitatea și furnizarea la timp a produselor din domeniul apărării Președinția Consiliului și negociatorii din Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Programul european pentru industria de apărare (European Defence Industry Programme – EDIP, n.r.), un program de finanțare dedicat apărării, în valoare de 1,5 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027. Toți participanții la vot au apreciat că este începutul unei noi ere in legislația europeană privind apărarea. Chiar este primul pas, au spus multi colegi, pentru o Europă sigură si suverană. Dacă în anul trecut țările din Europa au cumpărat 79% din armament și muniție dinafara Europei, regulile de guvernață pentru viitor, prin EDIP și alte instrumente vor reduce această dependență periculoasă.
Lordul McConnell de Glenscordale, membru în Casa Lorzilor din Parlamentul Marii Britanii, a explicat, în cadrul Aspen-GMF Forum Bucharest, la ce trebuie să ne aşteptăm în viitorii ani. Urmează o nouă eră de instabilitate globală? Iată ce i-a spus Vladimir Putin în 2003, când SUA a atacat Irak.
În timpul atacului masiv efectuat în noaptea de 14.11.2025, Rusia a lovit regiunea Sumî din Ucraina cu cea mai avansată rachetă anti-navă Zircon, care a fost inițial concepută pentru a viza Marina SUA.
SUA au anunțat azi operațiunea "Southern Spear" și lovirea țintelor narcotice de pe teritoriul Venezuelei. În tot acest context în care tensiunile dintre SUA și Venezuela escaladează, administrația Trump a intensificat prezența militară în Caraibe. Ca răspuns, Venezuela a anunțat o mobilizare militară la scară națională, acuzând Washingtonul că pregătește o intervenție pentru înlăturarea președintelui Nicolas Maduro.
Republica Moldova are în dotare obuziere israeliene ATMOS 2000 de 155 mm montate pe camioane, ceea ce înseamnă trecerea Chișinăului de la sistemele sovietice la cele NATO.
Flota de elicoptere Black Hawk a României zboară intens iar această utilizare aduce și provocări privind mentenanța, provocări la care răspunde Aerostar Bacău, unde compania face mentenanța atât pentru Black Hawk, cât și pentru avioane F-16 Fighting Falcon. În cazul Black Hawk e vorba de elicopterele S-70M care sunt utilizate nu de Armată ci de MAI prin Ministerul Afacerilor Interne.
Industria de armament a Ucrainei începe să tureze, dronele, obuzierele sau rachetele de croazieră fiind principalele direcți pe care se concentrează oficialii și companiile ucrainene.
Miniștrii apărării din Germania, Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie, reuniți vineri la Berlin, s-au angajat să coopereze mai strâns împotriva ''amenințărilor hibride'' din partea Rusiei, cum ar fi atacurile informatice, incursiunile de drone și dezinformarea, transmit agențiile Agerpres și AFP.
Vizita de la sfârșitul săptămânii trecute, anunțată discret de premierul ungar Viktor Orbán, a fost însoțită de numeroase speculații politice și economice. Dincolo de declarațiile diplomatice și comunicatele oficiale, natura acordurilor semnate și reacțiile interne au stârnit dezbateri aprinse la nivel intern, opoziția acuzând o posibilă „îndatorare masivă” a țării.
Autoritățile române l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse la București. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive asupra Ucrainei, se arată în comunicatul Ministerului român de externe.
În noaptea de 14 noiembrie, dronele ucrainene au lovit un depozit de petrol din portul rusesc Novorossiisk.
Grupul american de private equity Carlyle analizează în prezent posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, potrivit unor surse Reuters apropiate discuțiilor.
Uniunea Africană a tras un semnal de alarmă cu privire la deteriorarea rapidă a situației umanitare și de securitate din Mali, lansând un apel urgent către comunitatea internațională pentru a interveni într-un mod coordonat și ferm pentru a confrunta gruparea Jama'at Nusrat al-Islam wal-Muslimin, legată de Al-Qaeda.
Statele Unite au lansat Operațiunea Southern Spear, care vizează narcoteroriștii din emisfera vestică, a anunțat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe rețeaua de socializare X. Potrivit acestuia, operațiunea a fost comandată de președintele american Donald Trump.
Surse rusești și ucrainene au informat că, în cursul nopții de 14.11.2025, trupele ruse au lansat o nouă serie de lovituri în adâncimea teritoriului Ucrainei, întrebuințând atât rachete balistice și de croazieră, precum și drone de atac.
Un Su-30 s-a prăbușit joi în Karelia, nord-vestul Rusiei. Accidentul a fost confirmat de Ministerul Apărării, relatează agenția de știri TASS. Cei doi membri ai echipajului au murit.
În perioada 11-12 noiembrie, miniștrii de externe ai țărilor G7 și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în Canada pentru a discuta cele mai presante probleme internaționale de securitate, inclusiv despre agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Tot mai multe indicii arată că România a pus în mecanismul SAFE programul mașinii de luptă a infanteriei (MLI), un program ce vizează înlocuirea bătrânelor MLI-84 Jderul.
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de 13 noiembrie, armata ucraineană a efectuat o serie de lovituri cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii militare ruse în Crimeea ocupată, regiunea Zaporojie și pe teritoriul rusesc, folosind mai multe tipuri de arme produse pe plan intern, inclusiv rachete Flamingo și Bars.
China avansează rapid în dezvoltarea celui de-al patrulea său portavion, care se pare că va fi primul cu propulsie nucleară. Un punct de cotitură și o capacitate tehnologică care ar duce China într-un club select în care doar două țări mai sunt. Desigur, unul din ele este SUA, care dispune de toate cele 11 portavioane cu astfel de propulsie.
Israelul și Turcia se confruntă direct, după ani de cooperare care s-au prăbușit în urma crizei "Flotilei Marmara" din 2010. Astăzi, cele două țări își transformă divergențele politice într-o concurență acerbă în industria de apărare, existând posibilitatea ca dronele lor să se ciocnească pe cerul Siriei, care a devenit o arenă de influență suprapusă, pe fondul unei curse aprinse pentru conducerea pieței globale a dronelor.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei aproape șase miliarde de euro, a anunțat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs adresat Parlamentului European.
Europa încearcă să învețe din mers să-și dobândească o coeziune militară și industrială, proces accelerat de recalibrarea intereselor SUA și de războiul rus de agresiune în Ucraina. Dacă la nivel economic și politic lucrurile sunt bine așezate, Europa mai are mult de lucrat în ceea ce privește viziunea strategică și mai ales componenta militară. În ciuda fondurilor uriașe alocate. Iar cel mai elocvent exemplu este disputa politică și industrială, dusă deja cu cuțitele pe masă, între Franța și Germania privind construirea viitorului avion de generația a 6-a.
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a făcut un apel surprinzător către Statele Unite, solicitând ca forțele americane desfășurate în Siria să joace un rol direct și oficial în supravegherea integrării Forțelor Democratice Siriene (SDF) în armata națională. Această cerere reprezintă o schimbare semnificativă de poziție a Damascului, transformând Washingtonul dintr-un actor extern intervenționist într-un garant al securității și stabilității în faza post-conflict.
Tehnologia dronelor evoluează într-un ritm accelerat, iar NATO încearcă să rămână în cursa dronelor. Una dintre soluții este implicarea companiilor mici, dar dinamice, care vin cu soluții inovatoare pentru combaterea amenințărilor cu drone.
Uniunea Europenă a eliberat o nouă tranşă de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de circa şase miliarde de euro, a anunţat joi în Parlamentul European preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează agențiile Agerpres și DPA.
Generalul de brigadă (r.) Mircea Mîndrescu, fost comandant la Joint Analysis and Lessons Learned Centre (JALLC) în cadrul NATO, afirmă că fortăreața Crimeea nu e impenetrabilă în ciuda sistemului A2/AD( Anti-Access/Area Denial) realizat de ruși în jurul peninsulei. NATO a reușit să învețe să contracareze militar sistemul, dar în ceea ce privește reziliența rămâne o întrebare la care trebuie să răspundem fără să ne mințim: În cazul ipotetic societatea românească ar fi reacționat la fel ca ucrainenii după patru ani de război?
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor interveni în cazul unui atac al Rusiei, referindu-se la provocările constante ale Rusiei în statele europene.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, aflat în vizită în România, precizează că soarta celor două ţări este strâns legată şi că declaraţiile sale recente au fost rupte din context.
Rușii fac tot posibilul să-și vândă avionul de luptă Su-57, catalogat de Moscova ca fiind „de a cincea generație” - ultima oprire fiind făcută la Dubai Airshow.
Cu o lună înainte ca Donald Trump să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin la Helsinki, în 2018, infractorul sexual Jeffrey Epstein i-a făcut un deserviciu președintelui SUA încercând să-i spună ministrului rus de externe că, dacă vrea să-l înțeleagă pe Trump, ar trebui să vorbească cu el.
Pe fondul războiului hibrid tot mai agresiv al Rusiei și al amenințărilor lui Donald Trump privind reducerea sprijinului american pentru securitatea europeană, Bruxelles-ul face o mișcare strategică ce produce deja unde de șoc în birocrația UE. Comisia Europeană, sub conducerea directă a Ursulei von der Leyen, a început să pună bazele unui nou ,,serviciu de informații''.
Preşedintele american Donald Trump a promulgat miercuri legea care pune capăt celei mai lungi paralizii bugetare din istoria SUA, profitând de ocazie pentru a critica opoziţia democrată şi a-şi lăuda din nou politicile economice, relatează Agerpres.
Sistemul Energetic Național (SEN) – sistem generator de securitate națională. SEN reprezintă coloana vertebrală a funcționării industriei și economiei naționale, asigurând alimentarea cu energie electrică a populației și a instituțiilor statului. Prin funcționarea sa continuă, stabilă și eficientă, SEN devine un element strategic de securitate energetică și implicit de securitate națională.
